Cereri. Sentința nr. 806/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 806/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 806/2015
DOSAR NR._ F. F.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA NR. 806
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23 APRILIE 2015
PREȘEDINTE V. O. D.
GREFIER S. A.-M.
Pe rol, judecarea acțiunii civile având ca obiect „fond funciar” formulată de către reclamantul N. P., în contradictoriu cu pârâta C. de fond funciar a .>
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă mandatara reclamantului, N. S., lipsă fiind reprezentantul pârâtei.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța admite cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de către reclamant, repune dosarul pe rol și, din oficiu, invocă și pune în discuție excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava în soluționarea litigiului.
Mandatara reclamantului arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției invocate din oficiu de către instanță.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii de față, constată:
P. cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._, reclamantul N. P. a chemat-o în judecată pe pârâta C. de fond funciar a . că prin sentința civilă nr._/9.10.1992 s-a hotărât dreptul său de proprietate cu privire la suprafața de 0,65 ha teren, reclamantul s-a adresat pârâtei, i s-a întocmit fișa de punere în posesie nr. 1416, cu toate elementele necesare punerii în posesie, întocmindu-se și schița cu amplasamentul suprafeței de 0,65 ha de către teh. Topo S. Gh.
Reclamantul a încercat să-și întabuleze terenul, dar la măsurătorile făcute de către ing. P. G. s-a constatat că 0,14 ha sunt în proprietatea lui, iar suprafața de 0,51 ha a fost atribuită altei persoane. S-a adresat Primăriei . l-a îndrumat să dea în judecată pentru că cei din primărie nu pot soluționa cauza, deci comisia este îndreptățită să verifice tulburarea de posesie, având baza de date a tuturor proprietarilor.
Reclamantul a menționat că are vârsta de 89 de ani, este bolnav și greu transportabil.
A solicitat să i se soluționeze cele relatate și „căpătarea” proprietății conform titlului de proprietate nr. 1416/26.04.2004.
La data de 26 septembrie 2014, reclamantul a formulat precizări prin care a arătat că din cei 0,65 ha cu care a fost pus în posesie de către C. de fond funciar M. D., a găsit numai 0,14 ha. Câmd a vrut să se întabuleze, a constatat că suprafața de 0,51 ha a fost atribuită altei persoane care s-a întabulat deja.
A solicitat recuperarea suprafeței de 0,51 ha teren, diferența până la 0,65 ha teren.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
Asupra excepției de față, constată:
Conform cererii introductive și precizărilor ulterioare (f. 15) reclamantul N. P. a chemat în judecată C. locală pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 solicitând punerea în posesie cu suprafața de 0,51 ha teren, arătând că are reconstituit dreptul de proprietate pentru 0,65 ha teren, din care ar deține doar 0,14 ha teren.
Așadar, se invocă de către reclamant neîndeplinirea de către C. locală a atribuțiilor ce-i revin în materie de fond funciar privind restituirea terenului (reconstituit în principiu) prin realizarea operațiunii de punere în posesie efectivă.
Sub aspectul competenței materiale, . de procedură civilă nu mai conține dispoziții exprese, față de vechiul Cod de procedură civilă care, la art. 2 al. 1 lit. b reglementa în competența materială a tribunalului, după criteriul valoric, cererile având o valoare de peste 500.000 lei, cu excepția, printre altele, a litigiilor în materia fondului funciar, care reveneau așadar judecătoriei, în baza plenitudinii de competență conferită prin art. 1 al. 1 pct. 1 din vechiul Cod de procedură civilă.
Dar faptul că potrivit actualelor dispoziții procedurale, litigiile de fond funciar nu mai au o reglementare expresă din punct de vedere al competenței materiale și că în prezent tribunalul este instanță de drept comun în judecata în primă instanță conform art. 95 al. 1 pct.1 din noul Cod de procedură civilă, în sensul că soluționează toate cererile care nu sunt date în competența de primă instanță a judecătoriei prin art. 94 din noul Cod de procedură civilă, nu înseamnă în niciun caz că tribunalul ar judeca în primă instanță litigiile de fond funciar.
Aceasta întrucât, sub acest aspect, al competenței materiale, există dispoziții exprese în legea specială, nr. 18/1991, care, în cap. IV intitulat „Dispoziții procedurale” (art. 51-65) reglementează în favoarea judecătoriei mai multe categorii de litigii ce se pot naște din aplicarea legii fondului funciar, fiind incluse aici și plângerile îndreptate împotriva refuzului/omisiunii organului administrativ (C. locală) de atribuire a terenului în posesie.
Astfel, potrivit disp. art. 51 din Legea nr. 18/1991 „(1) C. județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.
(2) În cazul existenței unei suprapuneri totale sau parțiale ca urmare a emiterii a două sau mai multe titluri de proprietate pe aceleași amplasamente, comisia județeană este competentă să dispună anularea totală sau parțială a titlurilor emise ulterior primului titlu.
(3) C. județeană va dispune emiterea unui nou titlu în locul celui anulat sau, după caz, va propune acordarea de măsuri compensatorii potrivit legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România.
(4) Dispozițiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile”.
Conform art. 52 din același act normativ „(1) În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională.
(2) C. județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
(3) Prevederile art. 274 din codul de procedură civilă sunt aplicabile”.
Art. 53 din Legea nr. 18/1991 prevede că „(1) Hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap. II, și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2) Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare”.
Potrivit art. 54 din Legea nr. 18/1991 „(1) Dispozițiile art. 53 alin. (1) se aplică și în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condițiile prevăzute în cap. III.
(2) Dispozițiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile”.
Conform art. 55 din același act normativ „(1) Poate face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care comisia județeană a emis, după încheierea procedurii de definitivare a activității sale, acte administrative contrare propriei hotărâri, dispozițiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile”.
Art. 56 din Legea nr. 18/1991 prevede că „plângerea prevăzută la art. 53 poate fi îndreptată și împotriva măsurilor de punere în aplicare a art. 37, cu privire la stabilirea dreptului de a primi acțiuni în unitățile agricole de stat, reorganizate în societăți comerciale conform Legii nr. 15/1990, dispozițiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile.
Potrivit art. 57 din Legea nr. 18/1991 „plângerea formulată potrivit art. 53 - 56 suspendă executarea”.
Conform art. 58 din același act normativ „instanța soluționează cauza potrivit regulilor prevăzute în Codul de procedură civilă și în Legea nr. 92/1992*) pentru organizarea judecătorească. Pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa”.
Față de aceste considerente, în baza art. 129 al. 2 pct. 2, art. 130 al. 2, art. 131 al. 1, art. 132 al. 3 din noul Cod de procedură civilă tribunalul va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava, reținând din punct de vedere al competenței teritoriale, reglementată tot prin textele legale de mai sus, faptul că terenul este situat în raza teritorială a acestei judecătorii.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul N. P., domiciliat în Suceava, . și prin mandatar N. S. - Suceava, .. 46, ., . C. de fond funciar a . favoarea Judecătoriei Suceava.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 23.04.2015.
Președinte, Grefier,
V. O. D. S. A.-M.
Red/Tehnored. V.O.D.
5 ex./07.05.2015
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Întoarcere executare. Decizia nr. 546/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
