Partaj judiciar. Decizia nr. 363/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 363/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 363/2015
Dosar nr._ Partaj judiciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 363
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 09.06.2015
PREȘEDINTE S. A. JUDECĂTOR C. L.
JUDECĂTOR G. P. V. GREFIER B. F.
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâta B. D. ( fostă I.), domiciliată în ., jud. Suceava și de către reclamantul P. D., domiciliat în comuna Dornești, ., jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr.3603 pronunțată la data de 17.12.2014 de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind pârâții B. I., domiciliat în . și B. M., domiciliată în mun. Rădăuți, ., apt. 32, jud. Suceava.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de 02.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la data de astăzi, 09.06.2015.
După deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Rădăuți la data de 4 noiembrie 2009, reclamantul P. D., în contradictoriu cu pârâții B. I., B. M. și B. D., a solicitat partajarea averii succesorale privind bunurile rămase după defunctele B. E. și P. F., obligarea pârâtei B. D. la plata pasivului succesoral în valoare de 1000 lei, reprezentând cheltuielile de înmormântare a defunctei P. F., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este soțul supraviețuitor al defunctei sale soții P. F., care a fost fiica defunctei B. E., pârâții B. I. și B. M. fiind frații defunctei sale soții, iar pârâta B. D. este fiica defunctei sale soții, rezultată dintr-o relație anterioară.
În timpul conviețuirii cu defuncta sa soție a edificat casa și anexele, iar acestor două defuncte li s-a reconstituit dreptul de proprietate conform titlurilor de proprietate nr.391/1994, respectiv 490/1994.
Ca modalitate de partajare, a solicitat atribuirea construcțiilor, iar terenurile să fie împărțite în natură, potrivit cotei părți corespunzătoare.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, iar instanța este competentă să o soluționeze.
Prin întâmpinare, pârâta B. D. a arătat că este de acord cu partajarea bunurilor succesorale, cu precizarea că suprafața de 500 de m.p., situată în intravilan, evidențiată în titlul de proprietate nr.391/1994, este deținută de pârâtul B. I., care și-a edificat o gospodărie, iar în ceea ce privește terenul de la locul „La Biserică” identic cu p.f. 221/1 din CF 964 Dornești, este deținut de ea în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.884/30.08.1994. Pentru construcții, solicită reținerea unei contribuții mai mari a defunctei P. F., constând în contravaloarea materialului lemnos rezultat din demolarea unei gospodării compusă din casă și dependințe, cumpărate de aceasta înaintea căsătoriei, material care a fost înglobat în noua gospodărie.
Ca modalitate de partajare s-a solicitat să-i fie atribuită gospodăria reclamantului, iar terenurile să fie împărțite în natură, potrivit cotei părți corespunzătoare.
În ceea ce privește pasivul succesoral, s-a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, întrucât a expirat cu mult termenul de trei ani de la deschiderea succesiunii.
În vederea soluționării cauzei, s-au administrat probele cu înscrisuri și expertize topo-cadastrală și în construcții.
În ședința publică din 03.12.2009, instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiune a capătului de cerere privind pasivul succesoral, în conformitate cu art.3 din Decr.167/1958, întrucât a expirat termenul de 3 ani de la deschiderea succesiunii, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.6 din 19.01.2009.
Judecătoria Rădăuți, prin sentința civilă nr.2346 din 30 mai 2012, a admis acțiunea și în consecință:
A constatat că masa succesorală rămasă după defuncta B. E. se compune din suprafața de 1 ha teren, înscrisă în titlul de proprietate 391/1994, valoarea acesteia fiind de 29.500 lei.
A constatat că au rămas în calitate de moștenitori ai acestei defuncte descendenții P. F., (reclamantul și pârâta B. D. fiind moștenitorii acesteia) cu o cotă de 1/3 din masa succesorală, pârâta B. M. cu o cotă de 1/3 din masa succesorală și pârâtul B. I. cu o cotă de 1/3 din masa succesorală.
În baza art.728 Cod civil, a sistat starea de indiviziune dintre părți și în consecință:
A atribuit pârâtului B. I., suprafața de 500 m.p. teren, situată în intravilanul comunei Dornești, cu vecinii N: C. Eug., E - B., S -.B. Gh. și V- drum, înscrisă în titlul de proprietate 391/1994, în valoare de 5.000 lei.
A atribuit reclamantului și pârâtei B. D., în indiviziune, lotul 2 compus din:
- suprafața de 7.500 m.p. teren situată în extravilanul comunei Dornești, la locul „Magazie”, înscrisă în titlul de proprietate nr.391/1994, în valoare de 7.500 lei ;
- suprafața de 1.500 m.p. teren situată în intravilanul comunei Dornești, înscrisă în titlul de proprietate nr.391/1994, în valoare de 12.000 lei;
- suprafața de.500 m.p. teren situată în intravilanul comunei Dornești, cu vecinii N-drum, est- fierărie, sud - Tibuleac E., vest-șosea, înscrisă în titlul de nr.391/1994, în valoare de 5.000 lei;
Valorea lotului este de 24.500 lei.
Pentru egalizarea valorică a cotei părți corespunzătoare fiecărui moștenitor, a obligat reclamantul și pârâta Bohiu D., în indiviziune, să achite pârâtei B. M. suma de 9833,33 lei și pârâtului B. I. suma de 4833,33 lei.
A constatat că masa succesorală rămasă după defuncta P. F. se compune din suprafața de 7.500 m.p., situată la locul „Magazie”, înscrisă în titlul de proprietate nr.391/1994, suprafața de 1.500 m.p. teren, situată în intravilanul comunei Dornești, înscrisă în titlul de proprietate nr.391/1994, suprafața de 1 ha și 8.000 m.p. teren pe raza comunei Dornești, înscrisă în titlul de proprietate nr.349/1994 și ½ din gospodăria situată în . locuință, bucătărie de vară, șopron închis, șură, grajd și garaj.
Valoarea masei succesorale este de_,50 lei.
A constatat că după defuncta P. F. au rămas în calitate de moștenitori reclamantul cu o cotă de ¼ p.i. din masa succesorală și pârâta B. D. cu o cotă de ¾ p.i. din masa succesorală.
A sistat starea de indiviziune dintre părți și în consecință:
A atribuit reclamantului lotul 1 compus din:
- 1/2 din gospodăria situată în . locuință, bucătărie de vară, șură, șopron închis, șură grajd și garaj și terenul aferent acestora în suprafață totală de 487 m.p. identificată în anexa 1 a raportului de expertiză întocmit de expert S. D. cu S1, S4 și S5 și în anexa 1 a suplimentului de expertiză și suprafața de 1.405 m.p., identificată cu S 1, în suplimentul la raportul de expertiză, situată în intravilanul comunei Dornești;
- suprafața de 215 m.p. identificată în raportul de expertiză întocmit de expert S. D., în anexa 1, cu S 3 și S 6, rămâne în indiviziune forțată a reclamantului cu pârâta B. D.;
- suprafața de 3.800 m.p. teren, situată în extravilan, la locul „La magazie”, înscrisă în titlul de proprietate 391/1994, identificată în anexa 4 a raportului de expertiză, întocmit de expert S. D. cu S1.
Valoarea lotului este de 36.947,50 lei.
A atribuit pârâtei B. D., lotul 2 compus din:
- suprafața de 1.893 m.p. teren, situată în intravilanul comunei Dornești, identificată în suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert S. D. cu S2;
- suprafața de 3.700 m.p., situată în extravilanul comunei Dornești, la locul „La magazie”, înscrisă în titlul de proprietate 391/1994, identificată în raportul de expertiză întocmit de expert S. D. cu S2;
- suprafața de 1 ha și 5.500 m.p. teren, situată în extravilanul comunei Dornești, la locul „P.”, înscrisă în titlul de proprietate 349/1994, identificată în anexa 3 a raportului de expertiză, întocmit de expert S. D.;
- suprafața de 215 m.p. teren, situată în intravilanul comunei Dornești, identificată în raportul de expertiză întocmit de expert S. D. la anexa 1, cu S 3 și S6 rămâne în indiviziune forțată cu reclamantul;
Valoarea lotului este de 30.590 lei.
Pentru egalizarea contravalorii cotei-părți, a obligat reclamantul să achite pârâtei B. D. suma de 19.633,12 lei.
A compensat cheltuielile de judecată și în consecință a obligat pârâta B. D. să achite reclamantului suma de 1080 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A obligat reclamantul să achite expertului D. D. suma de 150 lei reprezentând contravaloarea suplimentului expertizei.
A obligat pârâta B. D. să achite expertului S. D. suma de 400 lei reprezentând contravaloarea suplimentului expertizei.
Prin decizia civilă nr.895/2.04.2013 a tribunalului Suceava, a fost admis recursul declarat de pârâta B. D., cu consecința casării sentinței civile menționate și trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
A reținut tribunalul următoarele:
Conform titlurilor de proprietate nr.391/1994 și nr.349/1994, terenul din intravilan supus partajului are categoria de folosință curți-construcții și arabil.
Ori, expertul desemnat în cauză a stabilit pentru suprafața de 2500 m.p. din care 700 m.p. curți-construcții și suprafața de 1800 m.p. arabil din titlul de proprietate nr.349/1994 și pentru suprafața de 1500 m.p. teren arabil din titlul de proprietate nr.391/1994 o valoare medie de 3 lei/m.p., în condițiile în care, pentru alte două suprafețe de teren înscrise în același act de proprietate, în intravilan, arabil, a stabilit o valoare de 8 lei/m.p., fără a arăta criteriile care au fost avute în vedere.
În această situație, pentru a se evita prejudicierea vreuneia din părți (în situația în care nu se atribuie loturi egale în natură) s-ar impune evaluarea terenului pe categoria de folosință, cu indicarea criteriilor și a normativelor în vigoare după care se face această evaluare.
În ce privește lotizarea, tribunalul a constatat că prin obiectivele adresate expertului D. D. pîrîta a solicitat efectuarea unei propuneri de partajare în natură a garajului cu motivarea că acesta a fost construit și folosit de pîrîtă împreună cu fostul soț.
Expertul desemnat a concluzionat ca, avînd în vedere rezolvarea funcțională (construcții înșiruite) și luînd în calcul numărul de unități locative care ar trebui create, locuința și anexele aferente nu pot fi partajate în natură.
Pîrîta a contestat această concluzie, însă instanța a respins obiecțiunile apreciind că expertul și-a expus punctul de vedere.
Ori, în contextul în care expertiza construcții s-a efectuat anterior expertizei topo, în urma căreia s-a stabilit că reclamantul și pîrîta recurentă să folosească în comun curtea de 215 m.p., iar reclamantul nu s-a opus atribuirii garajului către pîrîtă, în cauză s-ar impune efectuarea unui supliment de expertiză prin care garajul să fie individualizat în mod separat, verificându-se astfel susținerea recurentei privind poziționarea acestei construcții și posesia acesteia, iar în cazul imposibilității individualizării expertul să motiveze în concret această imposibilitate.
În cauză nu pot fi primite susținerile recurentei privind contribuția mai mare a defunctei P. F. la dobândirea gospodăriei din litigiu.
Aceasta întrucît încorporarea materialelor rezultate din demolarea casei bun propriu al defunctei, urmează același regim de bun propriu și nu poate fi reținut ca o contribuție mai mare la dobândirea bunului nou, ori pârâta nu a înțeles să învestească instanța cu o cerere de excludere a valorii acestor materiale din masa bunurilor comune.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 27.06.2013.
În rejudecare, s-au administrat probele cu cercetare locală și supliment la raportul de expertiză în specialitatea topografie-cadastru și proba cu o nouă expertiză în specialitatea construcții, în urma imposibilității expertului care a efectuat raportul de expertiză în primul ciclu procesual de a întocmi un supliment potrivit recomandării tribunalului.
Prin sentința civilă nr. 3603/2014, Judecătoria Rădăuți a admise acțiunea civilă în parte, formulată de pe reclamantul P. D., domiciliat în comuna Dornești, ., județul Suceava, în contradictoriu cu pârâții B. I., domiciliat în ., B. M., domiciliată în Rădăuți, ., . și B. D., domiciliată în comuna Dornești, ., județul Suceava și în consecință a constatat că la succesiunea defunctei B. E., compusă din terenuri, au concurat descendenți de gradul I, anume P. F. (în prezent decedată, cu moștenitori legali P. D. și B. D.), pârâta B. M. și pârâtul B. I., fiecare cu o cotă de 1/3 p.i, că masa succesorală rămasă după defuncta B. E. este compusă din suprafața de 3300 m.p. teren, dispusă în parcelele de 800 m.p. parte din suprafața de 7500 m.p. teren arabil, situată în extravilanul localității Dornești, jud. Suceava, la locul „Magazie” (poziția A-1-1) – diferența de 6700 m.p. făcând obiectul actului de partaj voluntar autentificat sub nr.8858/30 august 1994 de notariatul de Stat Local Rădăuți, încheiat între cei trei descendenți ai defunctei B. E., mai sus menționați – apoi de 1500 m.p. teren arabil situată în intravilanul localității Dornești (poziția B-1-1), de 500 m.p. teren arabil, situată în intravilanul localității Dornești (poziția B-1-2), respectiv de 500 m.p. teren arabil, situată în intravilanul localității Dornești (poziția B-1-3), toate aceste suprafețe de teren fiind înscrise în titlul de proprietate nr.391/1994, valoarea masei succesorale rămasă după defuncta B. E. este de 12.300 lei, a constatat că la succesiunea defunctei P. F., decedată la data de 19 martie 2002, cu ultim domiciliu în localitatea Dornești, concură reclamantul P. D., în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de ¼ p.i., și pârâta B. D., în calitate de fiică, cu o cotă de ¾ p.i, că masa succesorală rămasă după defuncta P. F. este compusă din cota de ½ p.i. din gospodăria formată din casă, bucătărie de vară, șopron închis, șură cu grajd și garaj, situată în localitatea Dornești, așa cum a fost identificată în anexa la raportul de expertiză întocmit de expertul constructor Encuț P. (fila 61 dosar_ ), cealaltă cotă de ½ p.i. aparținând reclamantului, din suprafața de 1,80 ha teren situată pe raza localității Dornești, înscrisă în titlul de proprietate nr.349/1994, din cota de 1/3 p.i. preluată din succesiunea defunctei B. E. și din suprafața de 3400 m.p. teren parte din ..p. teren arabil, situată în extravilanul localității Dornești, la locul „Magazie”, înscrisă în titlul de proprietate nr.391/1994 (poziția A-1-1), dobândită în baza actului de partaj voluntar autentificat sub nr.8858/30 august 1994 de Notariatul de Stat Local Rădăuți, valoarea masei succesorale rămasă după defuncta P. F. este de 55.975 lei., a încetat starea de indiviziune dintre părți, a atribuit reclamantului P. D. lotul compus din cota de ½ p.i. din gospodăria situată în localitatea Dornești, compusă din casă, bucătărie de vară, șopron, șură cu grajd, garaj, terenul aferent acestora în suprafață de 487 m.p., așa cum au fost identificate în planul de situație anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul Encuț P. (fila 61 dosar_ ), respectiv în anexa nr.1 la suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert S. D. (fila 193 dosar_ ), și în continuare suprafața de 1405 m.p. teren arabil grădină, așa cum a fost identificată prin S1, în anexa nr.1 la suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert S. D. (fila 193 ds._ ; suprafața de 215 m.p. teren, identificată prin S3 și S6 în anexa nr.1 la raportul de expertiză întocmit de expert S. D. (fila 145 ds._ ), raportat la anexa nr.1 la suplimentul la raportul de expertiză întocmit de același expert (fila 193 ds._, rămâne în indiviziunea forțată a reclamantului și a pârâtei B. D., valoarea lotului este de 30.380 lei, a atribuit pârâtei B. D. lotul compus din: suprafața de 1893 m.p. teren situată în intravilan, grădină, identificată cu S2 în anexa nr.1 la suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expertul S. D. (fila 193 ds._ ); suprafața de 1,55 ha teren arabil extravilan, la locul „P.”, înscrisă în titlul de proprietate nr.349/1994 (poziția A-1-1), identificată în anexa nr.3 la raportul de expertiză întocmit de expertul S. D. (fila 147 ds._ ); suprafața de 500 m.p. teren situată în intravilan, înscrisă în titlul de proprietate nr.391/1994 (poziția B-1-3), amplasament cunoscut sub denumirea de „La Biserică”; suprafața de 4200 m.p. teren arabil, extravilan, la locul „Magazie”, parte din ..p. înscrisă în titlul de proprietate nr.391/1994 (poziția A-1-1), diferența de 3300 m.p. reprezentând proprietatea pârâtei B. M. dobândită în baza actului de partaj voluntar autentificat sub nr.8858/30 august 1994 de Notariatul de Stat Local Rădăuți, ..p. de pe amplasamentul „Magazie” fiind identificată în anexa nr.4 la raportul de expertiză întocmit de expert S. D. (fila 148 ds._ ); suprafața de 215 m.p. teren, identificată prin S3 și S6 în anexa nr.1 la raportul de expertiză întocmit de expert S. D. (fila 145 ds._ ), raportat și la anexa nr.1 la suplimentul la raportul de expertiză întocmit de același expert (fila 193 ds._, rămâne în indiviziunea forțată a reclamantului și a pârâtei B. D., valoarea lotului este de 26.593 lei, a atribuit pârâtului B. I. suprafața de 500 m.p. teren situată în intravilan, înscrisă în titlul de proprietate nr.391/1994 (poziția B-1-2), în valoare de 5.000 lei, a obligat pe reclamant să plătească pârâtei B. M. suma de 3150 lei, iar pârâtei B. D. suma de 13.775,75 lei, cu titlu de sultă, a obligat pe pârâtul B. I. să plătească pârâtei B. M. suma de 850 lei, cu titlu de sultă, a respins pretenția reclamantului de obligare a pârâtei B. D. la plata pasivului succesoral, ca prescrisă extinctiv, a compensat cheltuielile de judecată și mai obligă pe pârâta B. D. să plătească reclamantului suma de 1264,2 lei, a obligat pe pârâții B. M. și B. I. să plătească reclamantului suma de 1378,5667 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată, a obligat pe reclamant să plătească expertului D. D. suma de 150 lei, reprezentând onorariul pentru suplimentul la raportul de expertiză și a obligat pe reclamant să plătească expertului S. D. suma de 400 lei, reprezentând onorariul pentru suplimentul la raportul de expertiză.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
La succesiunea defunctei B. E., compusă din terenuri, au concurat descendenții de gradul I, anume P. F. (în prezent decedată, cu moștenitori legali reclamantul P. D. și pârâta B. D.), pârâta B. M. și pârâtul B. I., fiecare cu o cotă de 1/3 p.i., conform art.669 cod civil din anul 1864.
Masa succesorală rămasă după defuncta B. E. este compusă din suprafața de 3300 m.p. teren, dispusă în parcelele de 800 m.p. parte din suprafața de 7500 m.p. teren arabil, situată în extravilanul localității Dornești, jud. Suceava, la locul „Magazie” (poziția A-1-1) – diferența de 6700 m.p. a făcut deja obiectul actului de partaj voluntar autentificat sub nr.8858/30 august 1994 de Notariatul de Stat Local Rădăuți, încheiat între cei trei descendenți ai defunctei B. E., mai sus menționați – apoi de 1500 m.p. teren arabil situată în intravilanul localității Dornești (poziția B-1-1), de 500 m.p. teren arabil, situată în intravilanul localității Dornești (poziția B-1-2), respectiv de 500 m.p. teren arabil, situată în intravilanul localității Dornești (poziția B-1-3), pentru toate aceste suprafețe de teren fiind reconstituit dreptul de proprietate în condițiile Legii nr.18/1991 moștenitorilor acceptanți prin cererile depuse potrivit titlului de proprietate nr.391/1994, cu o valoare a masei succesorale de 12.300 lei, potrivit evaluării realiză în al doilea ciclu procesual de expertul topograf S. D. în suplimentul la raportul de expertiză și a înțelegerii amiabile a părților (1 leu/mp pentru terenul arabil grădină și extravilan, respectiv 10 lei/mp pentru terenul curți-construcții și terenul arabil intravilan cunoscut sub denumirea ,,La Biserică” înscris în TP nr.391/1994 la poziția B-1-3) .
P. F. a decedat la data de 19 martie 2002, cu ultim domiciliu în localitatea Dornești, vocație succesorală concretă având reclamantul P. D., în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de ¼ p.i., și pârâta B. D., în calitate de fiică, cu o cotă de ¾ p.i., conform art.1 lit.a din Legea nr.319/1944, art.669 Cod civil din anul 1864.
Masa succesorală rămasă după defuncta P. F. este compusă din cota de ½ p.i. din gospodăria formată din casă, bucătărie de vară, șopron închis, șură cu grajd și garaj, situată în localitatea Dornești, așa cum a fost identificată în anexa la raportul de expertiză întocmit de expertul constructor Encuț P. (fila 61 dosar_ ), cealaltă cotă de ½ p.i. aparținând reclamantului, dospodărie edificată de cei doi soți în timpul căsătoriei încheiată în anul 1961, conform autorizațiilor de construire nr.1025/1964, 16/1977 și 33/1984 eliberate de Sfatul (Consiliul) Popular al comunei Dornești, din suprafața de 1,80 ha teren situată pe raza localității Dornești, pentru care a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr.18/1991 conform titlului de proprietate nr.349/1994, din cota de 1/3 p.i. preluată din succesiunea defunctei B. E. și din suprafața de 3400 m.p. teren parte din ..p. teren arabil, situată în extravilanul localității Dornești, la locul „Magazie”, înscrisă în titlul de proprietate nr.391/1994 (poziția A-1-1), dobândită în baza actului de partaj voluntar autentificat sub nr.8858/30 august 1994 de Notariatul de Stat Local Rădăuți, cu o valoare a masei succesorale de 55.975 lei, potrivit evaluării realizată de expertul constructor Encuț P. în raportul de expertiză întocmit în al doilea ciclu procesual, evaluării realiză în al doilea ciclu procesual de expertul topograf S. D. în suplimentul la raportul de expertiză și a înțelegerii amiabile a părților (în ceea ce privește terenurile).
Instanța nu va reține că activul succesoral rămas după defuncta este P. F. este grevat de un pasiv, întrucât în primul ciclu procesual instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiune a acestui capăt de cerere, în temeiul art.3 din Decr.167/1958, raportat la decizia nr.6 din 19.01.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, rezolvarea dată acestui capăt de cerere, în condițiile în care reclamantul nu a formulat recurs, intrând în puterea lucrului judecat.
În temeiul art.728 Cod civil din anul 1864, instanța va înceta starea de indiviziune dintre părți, potrivit învoielii părților, atât în ceea ce privește atribuirea construcțiilor cât și a fiecărui trup de teren, respectiv a terenului grădină, cu excepția garajului și a terenului curți-construcții, pentru care nu s-a ajuns la o înțelegere, inegalitatea valorică a loturilor urmând a fi compensată prin sultă conform art.742 Cod civil din anul 1864.
Așa cum s-a reținut în procesul verbal încheiat cu prilejul cercetării locale, casa de locuit face corp comun cu anexele constând în bucătărie de vară, magazie, șură cu grajd și garaj, acesta din urmă fiind construit prin reamenajarea unei părți din șură. Între garaj și locuința pârâtei B. D., aceasta a amenajat un hol, cu posibilitate de ieșire în grădina din spatele gospodăriei, și o bucătărie de vară, iar pe terenul proprietatea sa din spatele casei sale pârâta și-a construit anexe. Totodată, pentru terenul arabil, limitrof cu cel pe care se află locuința sa, cu deschidere la drumul public, pe unde se poate realiza accesul la anexele construite din spatele locuinței pârâtei B. D., ca și la cele pe care eventual aceasta le-ar mai putea construi, pârâta a obținut, tot în condițiile Legii fondului funciar, constituirea dreptului de proprietate (TP nr.991/1996), în privința căruia la termenul de judecată din 10.12.2014 a susținut că a transmis dreptul de proprietate unui copil de-al ei.
În mod evident între reclamant și pârâta B. D. există o stare conflictuală accentuată, reclamantul nu are descendenți și se află la o vârstă la care întreținerea din partea altor persoane este necesară, cu atât mai mult cu cât este încadrat într-un grad de handicap, așa încât, prin prisma criteriilor prev. de art.6739 Cod procedură civilă din anul 1865, având în vedere și cota sa proprie din această gospodărie, la care se adaugă cota culeasă din succesiunea soției sale, pentru funcționalitatea gospodăriei din prisma încheierii unui posibil contract de întreținere, instanța constată că este întemeiată pretenția reclamantului de a i se atribui inclusiv acest garaj obținut prin reamenajarea unei părți din șură.
Terenul curți-construcții va fi atribuit în indiviziune reclamantului și pârâtei B. D., curtea pentru locuințele lor fiind comună, căci în primul ciclu procesual reclamantul a fost de acord cu această variantă, ori a proceda altfel, în condițiile în care cauza a fost trimisă spre rejudecare în urma admiterii recursului declarat de pârâta B. D., ar însemna o înrăutățire în propria cale de atac.
În temeiul art.274, 276 Cod procedură civilă din anul 1865, având în vedere cota parte culeasă din moștenire, instanța va stabili cheltuielile de judecată datorate de fiecare și va face compensarea lor.
Având în vedere că s-a omis obligarea reclamantului, ca parte în sarcina căreia sta avansarea sumei necesară administrării probelor cu supliment la raportul de expertiză topo-cadastrală, respectiv cu supliment la raportul de expertiză în construcții, ambele din primul ciclu procesual,potrivit decontului depus de fiecare din cei doi experți, instanța a dispus, prin prezenta hotărâre, obligarea la plata acestor onorarii, conform art.170 al.1 Cod procedură civilă din anul 1865.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta B. D., criticând-o ca nelegală și netemeinică, sub aspectul modalității de partajare și a atribuirii loturilor.
Modalitatea de partajare stabilită de prima instanță nu a respectat principiul prevăzut de art. 741 Cod civil întrucât nu i s-a atribuit garajul, deși a fost construit în scopul folosirii exclusive de către familia ei, ceea ce s-a și întâmplat în toată această perioadă, în condițiile în care curtea este comună.
A mai arătat pârâta că construcțiile din litigiu fac parte din masa succesorală după defuncta P. F., în cotă de 1/2, cealaltă jumătate fiind proprietatea reclamantului, dar terenul aferent acestora a fost proprietatea exclusivă a defunctei, conform titlului de proprietate nr. 349/1994. doar cu privire la garaj a ridicat pretenții. Acest garaj nu a fost trecut în certificatul de moștenitor ceea ce constituie o prezumție a faptului că era considerat că i se cuvine ei și fostului soț iar la fila 125 din același dosar se află chitanța nr. 818 din 2000 din care rezultă că a achitat suma de 4785 ron pentru ușile metalice de la garaj.
Nu se justifică argumentul primei instanțe pentru atribuirea garajului reclamantului, privitor la funcționalitatea gospodăriei din litigiu, în condițiile în care acest garaj este ultima construcție din șirul celor din litigiu . în suplimentul la expertiză s-a arătat că garajul poate fi atribuit în natură ei și s-a menționată că în această situație nu s-ar putea realiza două accese separate la cele două case .
Prin recursul său, reclamantul P. D. a solicitat admiterea recursului cu reținerea cauzei spre rejudecare, pentru ca, după o corectă reinterpretare a tuturor probelor administrate în ambele cicluri procesuale și să se dispună modificarea în parte a hotărârii atacate, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată din recurs.
În motivare a arătat că, în mod greșit, instanța de judecată nu a luat în considerare și faptul că terenul aferent respectivelor construcții trebuia să urmeze același regim juridic ca și construcțiile ce intră în masa de împărțit, încât a creat o indiviziune forțată cu privire la suprafața de 215 mp curte deși construcțiile care compun masa de împărțit sunt distincte de construcțiile proprietatea pârâtei B. D..
Pentru construcțiile proprietatea pârâtei B. D. ce nu fac parte din masa de împărțit, există posibilitatea reală de a se crea o cale de acces separată. Chiar dacă nu a atacat hotărîrea pronunțată de instanța de fond investită cu judecarea cauzei în primul ciclu procesual, asta nu înseamnă că instanța de judecată investită cu rejudecarea cauzei pe fond trebuia să creeze o stare de indiviziune forțată acolo unde acest lucru nu se impune, mai ales că acea stare de indiviziune nu a rezultat în urma dobândirii în comun a imobilului supus partajului.
A mai arătat că, și cu privire la valorile loturilor instanța de fond a greșit calculul acestora.
La recursul declarat de către reclamant, pârâta a formulat întâmpinare și concluzii scrise prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
Față de recursul declarat de reclamant, pârâta a formulat întâmpinare și concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursurile sunt neîntemeiate.
Examinând sentința atacată, în limita motivelor de recurs formulate de părțile în litigiu ce se subscriu disp. art. 304 pct. 9 C. în raport cu considerentele sentinței atacate, cu dispozițiile legale incidente și probatoriul administrat în cauză, tribunalul reține următoarele:
Cu privire la recursul declarat de către reclamant, tribunalul reinterpretând toate probele administrate în ambele cicluri procesuale constată că nu se impune modificarea în parte a hotărârii atacate după cum s-a solicitat de către acesta.
De altfel, singura critică invocată de reclamant asupra hotărârii pronunțate este cea referitoare la regimul juridic de indiviziune forțată stabilit de prima instanță pentru curtea comună a construcțiilor ce aparțin părților în litigiu în suprafață de 215 mp.
Din întregul probatoriu administrat în cauză, respectiv expertize tehnice judiciare de specialitate, înscrisuri care coroborate cu susținerile părților reiese că terenul în suprafață de 215 mp are categoria de folosință curți construcții, face parte din suprafața totală de 700 mp teren evidențiat în titlu de proprietate 349/1994 emis pe numele autoarei părților, P. F. . Atât reclamantul cât și pârâta au folosit acest teren de 215 mp ca și curte comună, construcțiile fiind astfel edificate și amplasate cu intrări din aceeași curte comună iar pretențiile reclamantului recurent ca pârâta să creeze o altă cale de acces la locuința ei nu pot fi primite de către instanță în condițiile în care nu există o altă posibilitate a acesteia de a avea acces la propria sa locuință. Varianta invocată de reclamant în acest sens că între locuința pârâte și terenul învecinat ar exista o distanță pe care s-ar putea crea un loc de acces nu poate fi reținută de instanță având în vedere că aceasta are o lățime de numai 2,5 m, suprafață ce este amplasată în spatele locuinței sale pe unde de fapt nu există acces la casă, singura intrare la locuința pârâtei fiind cea din curtea comună aflată în litigiu.
Pe de altă parte, este de reținut și faptul că recurentul nu a formulat recurs împotriva primei hotărâri pronunțate de instanța de judecată în primul ciclu procesual prin care s-a stabilit ca suprafața de 215 mp reprezentând curte comună să rămână în indiviziune forțată, astfel că în prezent o soluție contrară, așa cum solicită recurentul, ar însemna să i se creeze pârâtei o situație mai grea în propria sa cale de atac, ceea ce contravine dispozițiilor art. 315 alin. 4 C. raportat la disp. art. 296 C..
Nici criticile reclamantului referitoare la valorile loturilor nu pot fi reținute întrucât instanța de fond a procedat la calculul acestora în conformitate cu disp. art. 742 Cod civil din 1864.
Cu privire la recursul declarat de pârâta B. D., tribunalul reexaminând întregul probatoriu administrat în cauză, în raport cu susținerile sale, prin motivele de recurs, reține că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a principiului prevăzut de art. 741 C., anterior, cu respectarea criteriilor consacrate de disp. art. 673 ind. 9 C. anterior, atribuind justificat în lotul reclamantului garajul . Acesta a fost edificat în perioada anului 2000 și este de fapt înglobat în șura care face corp comun cu casa de împărțit și care în cotă de ½ este bunul ce aparține reclamantului, acest imobil garaj nu reprezintă o construcție independentă situație față de care nu poate fi atribuit pârâtei, aceasta ar reprezenta divizarea gospodăriei reclamantului în două loturi .
Pe de altă parte, susținerea pârâtei recurente că construcția garaj nu ar fi fost inclusă în certificatul de moștenitor nr. 157/2005 emis după defuncta P. F., nu prezintă relevanță juridică de vreme ce în acest înscris este menționată casa cu anexele gospodărești care include și garajul în litigiu.
De altfel, și prin expertiza efectuată în dosar, expertul judiciar Ienhuț P. a concluzionat fără echivoc că garajul nu este partajabil între părțile în litigiu, trebuind ca acest imobil să fie atribuit uneia din părți iar prin răspunsul dat de acesta la obiecțiunile formulate în rejudecare – fila 71 dosar fond, se arată că garajul poate fi atribuit în natură însă nu se pot realiza două accese separate între cele două case.
Expertul D. D. prin concluziile sale din raportul de expertiză întocmit în cauză la data de 30.04.2010 – fila 101 dosar, în ceea ce privește modalitatea de atribuire a garajului constată că având în vedere rezolvarea funcțională ( construcții înșiruite) și luând în calcul numărul de unități locative independente ce trebuie create se concluzionează că locuința și anexele aferente nu pot fi partajate în natură în sensul creării de unități locative distincte.
În aceste condiții, rațiunile și considerente expuse de instanță, în legătură cu imposibilitatea atribuirii în natură a garajului în lotul pârîtei recurente și cele cu privire la indiviziunea forțată a suprafeței de 215 mp sunt corecte .
Construcțiile proprietatea pârâtei cat și cele ce compun masa succesorală rămasă după defuncta P. F., sunt amplasate cu intrări din aceeași curte comună astfel că pretențiile părților sub cele două aspecte sunt neîntemeiate în condițiile în care între locuința pârâtei și terenul învecinat este o distanță de numai 2,5 m, spațiu insuficient pentru existența unei căi de acces în favoarea pârâtei.
Prin urmare, tribunalul în temeiul disp. art. 312 C. și art. 304 pct. 9 C., va respinge recursurile ca nefondate .
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de pârâta B. D. ( fostă I.), domiciliată în ., jud. Suceava și de către reclamantul P. D., domiciliat în comuna Dornești, ., jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr.3603 pronunțată la data de 17.12.2014 de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind pârâții B. I., domiciliat în . și B. M., domiciliată în mun. Rădăuți, ., apt. 32, jud. Suceava, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09.06.2015.
Președinte Judecător Judecător
S. A. C. L. G. P. V.
( pentru judecător aflat în C.O.,
semnează președintele instanței,
C. G.)
Grefier
B. F.
( pentru grefier aflat în C.M.,
semnează prim grefier)
Red. C.L.
Tehnored. P.T.
4 ex./ 08.07.2015
| ← Reziliere contract. Decizia nr. 755/2015. Tribunalul SUCEAVA | Partaj judiciar. Sentința nr. 948/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
