Expropriere. Sentința nr. 1041/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1041/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 10-06-2014 în dosarul nr. 1041/2014
Dosar nr._ expropriere
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA nr. 1041
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10 IUNIE 2014
PREȘEDINTE L. A.
GREFIER ILIUȚE C.
M. Public a fost reprezentat prin procuror T. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect expropriere formulată de reclamanții M. V. și M. E. în contradictoriu cu pârâții S. R. REPREZENTAT DE M. T. ȘI I. PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. BUCUREȘTI și C. DE V. A D. DE P. ȘI A. A D. .> Dezbaterile asupra acțiunii au avut loc în ședința publică din data de 27 mai 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 03.06.2014, apoi pentru data de astăzi, 10.06.2014.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 20.05.2013 sub nr._, contestatorii M. V. și M. E. în contradictoriu cu pârâții S. R. REPREZENTAT DE M. T. ȘI I. PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. BUCUREȘTI și C. DE V. A D. DE P. ȘI A. A D. . contestație solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să anuleze în parte Hotărârea nr. 325/15.04.2013 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor . în ceea ce privește cuantumul despăgubirii acordate - 2103 lei și să oblige pârâtul S. R. la plata în favoarea subsemnaților a unei juste despăgubiri pentru imobilul expropriat, în suprafață de 1704 m.p., la valoarea reală a acestuia, respectiv 40 Euro/m.p.; De asemenea, solită cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatorii arată că sunt proprietarii terenului dc 4200 m.p, categoria de folosință arabilă, carte funciară nr._ UAT Șcheia, imobil situat în extravilanul comunei Șcheia, pe care l-au dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1248/09.08.2009 de BNP „M. C.". Parte din această suprafață, respectiv terenul de 1704 m.p., a fost supusă procedurii exproprierii ocazionate de lucrarea de utilitate publică „Varianta de ocolire a municipiului Suceava".
Prin Hotărârea nr. 325 din 15.04.2013 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor ., s-a propus acordarea cu titlu de despăgubire a sumei de 2103 lei. Nu au acceptat cuantumul sumei acordate, solicitând să primească prețul de piață al imobilului expropriat, estimat la suma de 40 Euro/m.p.
Precizează că înțeleg să conteste cuantumul sumei acordate cu titlu de justă despăgubire.
C. nu a avut în vedere pagubele produse prin expropriere, împrejurarea că exproprierea a condus la fărâmițarea terenului care ne-a rămas în proprietate.
Astfel, dauna creată prin expropriere nu constă doar în valoarea terenului expropriat ci și în scăderea de valoare a restului terenului, întrucât prin efectuarea lucrării de utilitate publică ne rămâne o suprafață de teren care datorită dimensiunii sale și vecinătății devine inutilizabilă, neputând fi folosită sau vândută.
Din acest motiv consideră că despăgubirea trebuie să cuprindă pe lângă prețul de piață al terenului expropriat și un prejudiciu egal cu valoarea de piață a parcelei inutilizabile.
Aceasta, având în vedere atât întinderea suprafeței rămasă în proprietate, cât și faptul că pe . construită șoseaua ocolitoare a orașului, care va fi intens traficată de mijloace de transport și utilaje de mare tonaj. Poluarea fonică ce se preconizează este un factor negativ ce va conduce la diminuarea valorii de circulație a terenului.
În plus, nu s-a avut în vedere câștigul nerealizat, investiția într-un teren arabil aducând un venit cu caracter continuu, valoarea acestuia sporind nu numai ca urmare a creșterii valorii pământului ca factor de producție, dar și prin câștigul realizat din obținerea recoltei sau din arendarea terenului, acest câștig nedepinzând de piața imobiliară.
Pe de altă parte, susțin că nu s-a ținut cont de faptul că în imediata apropriere a terenului expropriat există lucrări de modernizare și dotare edilitară și că în zonă s-au dezvoltat proiecte imobiliare de o mare anvergură.
Oferirea unei despăgubiri sub valoarea reală a bunului expropriat încalcă flagrant protecția oferită de art. 1 din protocolul nr. 1 al CEDO, conform căruia „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege".
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. 3 și 6 din Constituția României „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză ie utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu o dreaptă și prealabilă despăgubire"; „despăgubirile precizate la alin. 3 și 5 se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență prin justiție".
În concordanță cu prevederile constituționale, art. 562 alin. 3 noul cod civil dispune că „exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă și prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar și expropriator. în caz de divergență asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabilește pe cale judecătorească".
C. de expropriere a stabilit în cazul contestatorilor valoarea despăgubirilor în raport de dispozițiile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Acest act normativ nu a abrogat Legea nr. 33/1994, care se impune a fi avută în vedere pe parcursul desfășurării procedurii de expropriere, inclusiv la stabilirea cuantumului despăgubirilor.
Legea nr. 33/ 1994 arată în art. 1 că „exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă și prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească". în cazul nostru, este evident că acest principiu a devenit iluzoriu.
Totodată, art. 26 din Legea nr. 33/1994 prevede expres că pentru calculul despăgubirii se va lua în considerare prețul de piață al imobilului la data întocmirii raportului de expertiză și daunele provocate proprietarului, cuprinzând atât prejudiciul efectiv, cât și beneficiul nerealizat.
Dispozițiile Legii nr. 255/2010 sunt mai exigente în ceea ce privește modul de stabilire a despăgubirilor, prin raportare la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, în comparație cu dispozițiile Legii nr. 33/1994, care prevede că la calculul despăgubirii se va lua în considerare prețul de piață al imobilului și daunele provocate proprietarului, cuprinzând atât beneficiul efectiv, cât și beneficiul nerealizat.
De lege lata, în art. 22 alin. 3 din Legea nr. 255/2010, în vigoare în acest moment, cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirilor se face trimitere la art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind expropriere pentru cauză de utilitate publică.
Prin urmare, acordarea despăgubirilor trebuie raportată la valoarea de circulație a terenului, care în opinia noastră este de 40 Euro/m.p.
Legat de cuantumul despăgubirilor, instanța supremă a statuat prin decizia nr. 4386/13 septembrie 2010, secția civilă și de proprietate intelectuală, că legiuitorul a consacrat principiul despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, în sensul că, așa cum prevăd expres dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, despăgubirea este formată din valoarea reală a imobilului și prejudiciul suferit de proprietar sau alte persoane îndreptățite. Art. 26 alin. 2 din același act normativ arată că pentru calculul despăgubirii se vor lua în considerare prețul de piață al imobilului și daunele provocate proprietarului, cuprinzând prejudiciul efectiv, cât și beneficiul nerealizat.
Prevederile legale sus-menționate sunt de ordine publică, având caracter imperativ, reprezentând o garanție pentru proprietarul expropriat că nu este supus unei măsuri abuzive din partea autorităților statului, reprezentând, totodată și clementul care conferă legitimitate preluării imobilului din proprietatea privată și în funcție de care se apreciază proporționalitatea măsurii de expropriere, fiind în deplină concordanță atât cu dispozițiile Convenției Europene a drepturilor Omului care, în virtutea prevederilor art. 20 alin. 1 din Constituție, face parte integrantă din dreptul intern, cât și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Pe cale de consecință, despăgubirea acordată pentru exproprierea imobilului trebuie să reflecte valoarea de piață a acestuia, doar astfel constituind o reparație efectivă și echitabilă pentru cel expropriat și asigurându-se menținerea unui just echilibru între interesul particular și cel public.
În practica judiciară s-a mai reținut că o măsură privativă de proprietate trebuie să păstreze un echilibru just între exigențele interesului general al comunității și imperativele drepturilor fundamentale ale individului. Cu alte cuvinte, ea trebuie să fie, în același timp, convenabilă pentru realizarea țelului ei legitim și nedisproporționalitatea față de acesta.
În acest context, la stabilirea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța, trebuie să țină seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ - teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Sintagma „prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială" definește prețul de piață, anume prețul cel mai probabil, la o anumită dată, la care ar trebui să se vândă dreptul de proprietate asupra unui bun, după ce acesta a fost expus, într-o măsură rezonabilă, pe o piață concurențială, atunci când sunt întrunite toate condițiile unei vânzări oneste și în care cumpărătorul și vânzătorul acționează prudent, în cunoștință de cauză, în interes propriu, presupunând că nici unul dintre aceștia nu este supus unor constrângeri exagerate (a se vedea Decizia nr. 7960/02.12.20 09 a înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală).
Și Curtea Europeană a statuat că imposibilitatea de a obține o despăgubire adecvată în cadrul privării de libertate constituie o rupere a echilibrului între necesitatea protecției dreptului de proprietate și exigențele de ordin general, iar în absența unei indemnizări adecvate art. 1 din Protocolul nr. 1 n-ar asigura decât o protecție iluzorie și ineficace a dreptului de proprietate, în totală contradicție cu dispozițiile Convenției Hotărârea din 21 februarie 1986, James .).
Prin acordarea de despăgubiri la valoarea de piață pentru imobilele expropriate nu s-ar ajunge la o îmbogățire fără justă cauză a contestatorilor, în condițiile în care legiuitorul român a stipulat expres în jt. 26 din Legea nr. 33/1994 că stabilirea cuantumului despăgubirilor i instanță să fie potrivit prețurilor cu care se vând, în mod obișnuit, trenurile de același fel în unitatea administrativ-teritorială respectivă, la ata întocmirii raportului de expertiză.
Art. 11 alin. 8 din Legea nr. 255/2010, funcție de care se calculează acum despăgubirile, trimite la art. 771 din Legea nr. 571/2003 potrivit căruia Camerele Notarilor Publici vor actualiza cel puțin odată pe an expertizele privind valoarea de circulație a bunurilor imobile, care vor fi comunicate la direcțiile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice. Legat de acest criteriu, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia nr. 404/A din 8 iunie 2010 a statuat că valoarea de piață a unui imobil este dată de însuși jocul cererii și al ofertei, iar nu de limitele de preț stabilite prin Ghidul notarilor publici la nivel județean; de asemenea, nu interesează natura de teren intravilan sau extravilan a imobilului în discuție. Singurul criteriu pentru stabilirea despăgubirilor, prevăzut de art. 26 din Legea nr. 33/ 1994, este „valoarea reală a imobilului, ținându-se seama de „prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același ""fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză".
Având în vedere că suma acordată cu titlu de despăgubire nu este justă, ci derizorie în comparație cu valoarea reală a imobilului supus exproprierii, solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată.
În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile: art. 1 protocolul nr. 1 adițional la Curtea Europeană a Drepturilor Omului; art. 16 și art. 44 din Constituția României; art. 1, art. 21, art. 26 din Legea nr. 33/1994; art. 22 alin. 1 și alin. 3 din Legea nr. 255/2010; art. 453 C. proc. civ.
În dovedirea cererii înțeleg să se folosească de proba cu înscrisuri și expertiză ANEVAR.
Legal citată intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a formulat întâmpinare prin care a arătat că prin hotărârea nr. 325 din 15 aprilie 2013 s-a dispus plata despăgubirilor cuvenite reclamanților pentru suprafața de teren expropriată conform HG nr. 743/2010, astfel cum a fost modificată și completată prin HG 614/2010, în anexă acestei din urmă hotărâri reclamanții figurând înscriși la poziția nr. 395 cu suprafața de 1704 mp teren, identificat cu parcela nr._ din CF_, pentru care s-a acordat cu titlu de despăgubire suma de 2103 lei.
În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate, acesta a fost stabilit în conformitate cu criteriile prevăzute de Legea nr. 255/2010 și de Normele Metodologice de aplicare a acestei legi.
În conformitate cu dispozițiile legale, prin raportul de evaluare întocmit de evaluator C. C., valoarea terenului expropriat a fost stabilită la suma de 0,3 euro/mp, corespunzător valorii determinate prin expertiza întocmită în anul 2011 de Camera Notarilor Publici Suceava pentru terenurile arabile extravilane situate pe raza comunei Șcheia.
Susține intimata că nu este întemeiată pretenția reclamanților privind plata unei despăgubiri în sumă de 40 euro /mp dat fiind faptul că, potrivit raportului de evaluare întocmit procedura administrativă, terenul în caută fiind situat în extravilanul comunei Șcheia, la locul numit „ Pârâul Imașului” are destinația de teren arabil, nu beneficiază de nici un fel de utilități, rețele de energie electrică, apă, termoficare, gaze, canalizare, telefonie, televiziune fiind inexistente, iar distanța față de mijloacele de transport în comun și de unitățile comerciale din zonă este de peste 1000 m. Față de elementele de individualizare sus menționate și față de faptul că la data exproprierii piața imobiliară din zonă suferise un declin accentuat, ofertele de cumpărare fiind reduse iar prețurile de vânzare fiind mult mai mici decât cele practicate în anii 2008 – 2009, apreciază că despăgubirea solicitată de reclamanți este nejustificată.
Nu pot fi acordate despăgubiri pentru „ câștigul nerealizat din punct de vedere al terenului privit ca investiție”, deoarece de la data exproprierii terenului în discuție nu era afectat în mod efectiv realizării vreunei construcții, neexistând niciun înscris care să materializeze intenția de edificare a unei construcții sau posibilitatea reală de înstrăinare a parcelei în discuție.
Totodată, fără temei pretind reclamanții că la calculul despăgubirilor ar trebui avut în vedere și beneficiul nerealizat ce ar putea rezulta din cultivarea sau arendarea terenurilor în discuție aceasta întrucât dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, referindu-se la „prejudiciul cauzat proprietarului”, nu au în vedere în niciun caz fructele civile, naturale sau industriale ale terenului care ar putea percepute în viitor, ci eventuale pagube cauzate proprietarului prin afectarea altor suprafețe învecinate ca urmare a lucrărilor de expropriere.
Față de apărările sus menționate, consideră că nu este justificată nici pretenția reclamanților privind plata cheltuielilor de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin hotărârea nr. 325/15.04.2013 emisă de C. de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor Șcheia s-a dispus plata sumei de 2103 lei în favoarea reclamantelor cu titlu de despăgubire pentru exproprierea imobilului situat în ., identic cu p. nr._, din CF37386, compus din teren liber de construcții, în suprafață de 1704 mp.
Potrivit art. 22 al. 1 din Legea nr. 255/2010 cu modificările și completările ulterioare, expropriatul poate contesta hotărârea de expropriere sub aspectul cuantumului despăgubirii acordate, iar conform art. 22 al. 3 din lege acțiunea se soluționează potrivit disp. art. 21- art. 27 din Legea nr. 33/1994 în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.
Art. 26 al. 1 și 2 din Legea nr. 33/1994 (lege-cadru generală în materie de expropriere) la care legea specială (nr. 255/2010) face trimitere, deci aplicabil speței, stabilește criteriile pentru determinarea cuantumului despăgubirii, stipulând că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane interpuse și că la calcularea cuantumului despăgubirilor experții, precum și instanța de judecată trebuie să țină seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului, sau după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Art. 27 din Legea nr. 33/1994, la care de asemenea se face trimitere în vederea soluționării cauzei, stabilește că pentru fixarea despăgubirii instanța compară rezultatul expertizei cu oferte și cu pretențiile formulate de părți, despăgubirea acordată neputând fi mai mică decât cea oferită de către expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de către expropriat.
În speță, așa cum s-a arătat, expropriatorul a oferit pentru terenul expropriat suma de 2103 lei, în timp ce prin raportul de expertiză întocmit în cauză de către comisia de experți compusă din experții S. C., V. S. și A. M., s-a propus într-o variantă suma de 852 euro (0,5 eur/mp) prin raportare la expertiza actualizată a Camerei Notarilor Publici Suceava, iar într-o altă variantă suma de 16.870 euro (9,90 eur/mp) prin raportare la valoarea de piață după Standardele Internaționale de Evaluare (f.126).
Expropriatorul a solicitat instanței înlăturarea raportului de expertiză și menținerea ofertei de despăgubire inițială, invocând că experții nu s-au raportat la tranzacții concrete cu imobile similare, luând ca element de referință în stabilirea valorii de circulație doar ofertele de vânzare și, în plus, nu au ținut seama de caracteristicile terenului expropriat și de elementele care îl diferențiază de comparabila de referință, omițând aplicarea tuturor corecțiilor necesare sau individualizând greșit unii coeficienți de corecție (f.148).
Într-adevăr, pentru determinarea prețului de piață experții nu au avut în vedere tranzacții concrete, raportându-se la oferte de tranzacționare, pentru terenuri similare sau comparabile, însă în răspunsul la obiecțiuni pe acest aspect și-au argumentat „alegerea”, arătând că sursele de informare aflate la dispoziția experților, posibile și credibile – bănci, agenții imobiliare, primărie, intermedia, presa de specialitate, localnici -, nu au oferit informații despre tranzacțiile încheiate,fiind depuse în acest sens înscrisuri doveditoare( filele176-186), ceea ce confirmă caracterizarea de piață imobiliară inactivă față de perioada anterioară 2008-2010, că nu au fost identificate tranzacții efective, astfel că folosirea ofertelor este singura rațională și se bazează pe încrederea care trebuie atribuită datelor faptice și a ipotezelor utilizate (Standardele Internaționale de Evaluare 2011, IVS – Cadru general).
Au mai arătat experții că, potrivit acelorași Standarde Internaționale, atunci când nu există tranzacții efective suficiente cu terenuri libere comparabile sau când datele obținute din tranzacțiile efectuate nu sunt credibile și/sau nu pot fi verificate prin evaluare, se pot folosi și prețurile cerute prin ofertele de vânzare sau prețurile oferite prin cererile de cumpărare de terenuri comparabile.
Au mai arătat experții că informațiile despre preț din oferte de pe o piață inactivă pot fi totuși o dovadă a valorii de piață deoarece, chiar pe piețele în declin, există vânzători care nu acționează sub constrângerea de a vinde; în acest context, a nu ține cont de dovada prețurilor realizate de vânzători ar însemna ignorarea realității pieței.
Nu se poate reține că experții ar fi „ignorat” tranzacțiile concrete, cum susține expropriatorul, ci nu le-au identificat ca și surse credibile de informare, astfel că instanța trebuie să țină cont de concluziile acestora, cu atât mai mult cu cât sunt unanime, au o bază legală (S.I.E. 2011), iar expropriatorul, deși le-a pus sub semnul îndoielii, nu a oferit exemple de tranzacții concrete similare ori comparabile efectuate în cursul lunii noiembrie 2013.
Cât privește comparația efectivă cu terenul din ofertă, expropriatorul s-a arătat nemulțumit de coeficienții de corecție aplicați/omiși, față de deosebirile existente între terenul expropriat și comparabila aleasă (f.148).
Or, prin suplimentul la expertiză s-a răspuns obiecțiunilor privind corecțiile dintre subiectul de evaluat și comparabila.
Instanța își însușește așadar raportul de expertiză prin care s-a stabilit o valoare de piață de 9,90 eur/mp, valoare rezonabilă dacă avem în vedere caracteristicile concrete ale terenului, faptul că se află situat într-o zonă pretabilă pentru destinații diverse, inclusiv rezidențiale.
În ceea ce privește data evaluării, în mod corect a fost avută în vedere data întocmirii raportului de expertiză față de prevederile exprese în acest sens ale art. 26 al. 2 din Legea nr. 33/1994.
Expropriatorul a solicitat a fi menținută despăgubirea inițială, cerere cu care instanța nu poate fi de acord.
Astfel, suma propusă cu titlu de despăgubiri, 2103lei a fost stabilită prin raportul de evaluate teren întocmit de către p.f.a. C. C., în procedura prealabilă exproprierii efective conform art. 11 al. 7, 8 din Legea nr. 255/2010 și art. 8 din Normele de aplicare a legii, evaluatorul raportându-se la expertizele întocmite și actualizate ale Camerei Notarilor Publici.
Aceste expertize notariale sunt însă doar orientative.
Mai mult, autorul raportului a arătat că suma stabilită nu constituie valoarea de piață a terenului, or în cauză interesează valoarea de piață.
Așa cum rezultă din expertiză, în urma exproprierii în patrimoniul reclamanților a mai rămas o parcelă în suprafața de 2496 mp teren, ce nu este afectată de expropriere putând fi folosit în continuare ca teren arabil, așa cum era la data exproprierii.
În concluzie, expropriatorul datorează expropriaților cu titlu de despăgubiri civile suma de_ euro în echivalent lei la data plății efective.
Pentru considerentele de fapt și de drept învederate, instanța va admite contestația astfel cum a fost precizată, va desființa în parte hotărârea nr. 325/15.04.2013 emisă de terț -pârâtă și, în consecință va obliga prim-pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 16.870 euro în echivalent lei la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 451(1), art.452, art. 453 (1) Cod procedură civilă expropriatorul datorează expropriatului cheltuieli de judecată în sumă de 2200 lei compusă din onorariul aferent expertizei achitat în contul experților S. C. (1000 lei, f. 89,144) și V. S. (1200 lei, f.90,110).
Dovada cheltuielilor de judecată se face conform art.452 Cod de procedură civilă cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului, astfel încât la stabilirea cheltuielilor de judecată nu s-a ținut cont de dovada privind onorariu avocat atașată concluziilor scrise, ulterior închiderii dezbaterilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația precizată formulată de reclamanții M. V., CNP_ și M. E., CNP:_ ambii cu domiciliul în Suceava, .. 1, ., ., în contradictoriu cu pârâții S. R. REPREZENTAT DE M. T. ȘI I. PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. BUCUREȘTI, sector 1, .. 38 și C. DE V. A D. DE P. ȘI A. A D. .> Desființează în parte hotărârea nr. 325/15.04.2013 emisă de terț pârâta.
Obligă prim - pârâtul la plata către reclamanți, cu titlu de despăgubiri civile a sumei de_ euro în echivalent lei la data plății efective.
Obligă prim – pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 2200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Tribunalul Suceava.
Pronunțată în ședința publică azi 10.06.2014.
Președinte, Grefier,
L. A. Iliuțe C.
red. L.A
tehnored. IC. ex.8/23.07.2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1152/2014. Tribunalul SUCEAVA | Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 547/2014.... → |
|---|
