Fond funciar. Decizia nr. 1164/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1164/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 1164/2015
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1164
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24 SEPTEMBRIE 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. F. F.
JUDECĂTOR: C. M. N.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea apelului formulat de petentul M. C., domiciliat în mun. Suceava, ., nr.37, . D, etaj 3, . împotriva sentinței civile nr. 384 din data de 09.02.2015 pronunțată de Judecătoria F. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatele C. L. DE F. F. F., cu sediul în mun. F., ., județul Suceava și C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA DE APLICARE A L. F. F., cu sediul în mun. Suceava, ., nr.36, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul petent și consilier juridic D. S. pentru C. Municipală F., lipsă fiind cealaltă intimată.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța verificând actele și lucrările dosarului, constată că prin Încheierea din data de 11 iunie 2015, cauza a fost suspendată în conformitate cu disp. art. 411 alin.1 pct.2 Cod Procedură Civilă, iar la data de 07.07.2015, apelantul a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol.
Față de această împrejurare, instanța pune în discuție cererea apelantului.
Consilier juridic D. S. depune la dosar împuternicirea de reprezentare juridică în instanță pentru C. Municipală F., după care precizează că nu se opune repunerii cauzei pe rol.
Instanța admite cererea de repunere a cauzei pe rol formulată de apelant, după care acordă cuvântul pe probe.
Apelantul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv schița cadastrală din care rezultă că din suprafața de 4500 m.p. teren pentru care a solicitat punerea în posesie doar 2744 m.p. sunt pe vechiul amplasament, diferența fiind teren încadrat în altă categorie de folosință. Precizează că schița cadastrală a fost eliberată în mai 2015.
Instanța pune în discuție proba cu înscrisuri.
Consilier juridic D. S. se opune administrării probei cu înscrisul reprezentând schița cadastrală, deoarece din punctul său de vedere nu are relevanță în soluționarea cauzei.
Instanța, avându-se în vedere faptul că administrarea probei nu duce la întârzierea soluționării cauzei în conformitate cu disp. art.482 raportat la art. 454 NCPCIV, admite proba, utilitatea acesteia urmând a fi evaluată în raport cu contextul probator administrat în cauză, după care, constatându-se că nu mai sunt alte solicitări de probe, excepții de invocat, constată cercetarea judecătorească încheiată, deschizând dezbaterile asupra cauzei pe fond.
Apelantul M. C. solicită admiterea apelului, casarea sentinței civile pronunțate de instanța de fond, apreciind-o nelegală și netemeinică, întrucât în motivarea acesteia sunt susțineri contradictorii, în condițiile în care terenul în litigiu nu a fost întabulat, deși vecinii lui erau întabulați.
Primarul localității invocă faptul că nu se poate face punere în posesie, întrucât nu știe cui i s-a dat terenul, însă acest fapt nu este real, întrucât el deține suprafața de teren astfel încât membrii comisiei puteau proceda la punerea în posesie prin deplasarea în teren și măsurarea acestuia.
Astfel, el înțelege să solicite punerea sa în posesie pe amplasamentul solicitat sau punerea în posesie în alt amplasament, peste drum, plus diferența aferentă.
Este de reținut că judecătorul fondului la Judecătoria F. a fost dus în eroare de documentația depusă de către C. L. de F. F. F., în condițiile în care a înaintat la dosar documentația aferentă pentru o altă suprafață de teren, astfel încât motivarea acestei comisii privind imposibilitatea puneri lui în posesie nu poate fi luată în calcul.
Mai mult, comisia recunoaște faptul că nu există un act de punere în posesie, însă i se refuză punerea în posesie, deși el lucrează terenul, acesta există, iar comisia trebuie să îl pună în posesie.
În consecință, solicită admiterea apelului, cu obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată precum și a daunelor morale suferite ca urmare a refuzului punerii în posesie.
Consilier juridic D. S. pentru intimata C. L. de F. F. F. solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile pronunțate de instanța de fond.
Apreciază că dispozițiile prev. de art.III lit.a din Legea nr.169/1997 nu sunt aplicabile în cauză, terenul a intrat în circuitul civil, astfel încât punerea în posesie nu mai este posibilă, terenul nemaifiind la dispoziția comisiei locale de fond funciar.
De altfel, aprecierea instanței de fond, precum că cei 45 de ari ar face parte din actul de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1940 este corectă, în condițiile în care moștenitorii autorului au înțeles să partajeze terenul.
Apelantul este nemulțumit de faptul că terenul are o calitate inferioară, iar vecinii i-au încălcat dreptul de proprietate, însă în ceea ce privește acest aspect, apelantul are la îndemână formularea unei alte acțiuni în instanță.
De asemenea, la dosar nu există nici o dovadă că cei 45 de ari sunt parte din contractul de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1940.
În replică, apelantul arată că fizic terenul există, că nu i s-a încălcat dreptul de proprietate, este lucrat de el, astfel încât comisia trebuire să îl pună în posesie.
În ceea ce privește actele de care se face vorbire, apelantul precizează că abia după decesul fratelui său a intrat în posesia lor, după mai bine de 25 de ani.
Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei F. și înregistrată la data de 23.10.2014 sub nr._, petentul M. P. C. a chemat în judecată intimatele C. L. de fond funciar F. și C. Județeană de aplicare a legii fondului funciar Suceava, pentru remăsurarea unui teren din titlul de proprietate nr. 1115/19.11.1997, evidențiat la nr. crt. 1 Tâmpești, stabilirea vecinătăților pe amplasamentul cumpărării acestuia de tatăl său (în prezent decedat), rectificarea titlului de proprietate cu privire la acest teren sau emiterea unui alt titlu.
În motivarea acțiunii, petentul a arătat că la data de 01.02.1940, tatăl său P. V. M. a cumpărat de la V. Ghe. I., conform contractului de veșnică vânzare, suprafața de 9.308 metri pătrați teren, în perimetrul loc. F., suburbia Tâmpești, teren învecinat cu: N. Gresanu, V.O., cu șoseaua națională si drumul satului.
Susține că la data de 06.12.1993, tatăl său a decedat (a se vedea copia certificatului de deces), respectiv la data de 18.02.1994 a decedat și mama sa (a se vedea copia certificatului de deces).
După decesul părinților, la data de 14.03.1995, s-a efectuat sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, cu nr. 520, fiind moștenitori: M. P.G.-fiu, M. C.-fiu, respectiv el M. I.-fiu.
În urma demersurilor Comisiei Locale de fond funciar, la data de 19.11.1997 se emite Titlu de proprietate de către C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor.
La data de 25.03. 1998, s-a întocmit planul de situație, apoi la data de 26.03.1998 s-a emis de Biroul Notarial, Certificatul de moștenitor în baza căruia, la data de 26.03.1998, s-a efectuat contractul de partaj prin notariat, între cei 3 moștenitori.
În urma partajului notarial și conform titlului de proprietate, printre alte suprafețe de teren de pe raza comunei Rădășeni, pe care nu le contestă ca amplasament, fiind pe cel vechi, i-a revenit și suprafața de 4500.m.p. teren arabil, extravilan din cei 9.308 m. p. cumpărat de tatăl său la locul numit Tâmpești, ce aparține de Primăria F., diferența revenindu-i altui frate al petentului, M. P., teren pe care îl primise anterior intrării în C.A.P. Această suprafață de 9308 m. p. teren a făcut parte din aceeași . de cumpărare încheiat de către tatăl său, ca vecinătăți: șoseaua naționala la nord, drumul satului la sud și nicidecum drum la nord, și pârâul satului la sud.
Menționează că pe amplasamentul de la drumul satului până la pârâu, este teren de altă categorie, respectiv fânaț cu denivelări, având valoare economică redusă.
Petentul precizează că, la data când a semnat actul de partaj, nu a cunoscut că acest teren nu este pe amplasamentul pe care îl cumpărase tatăl acestuia, deoarece la acea dată nu era în posesia contractului de vânzare veșnică prin care tatăl său cumpărase acest teren. Abia în prezent a intrat în posesia acestui act, când a încercat să-și întabuleze terenul.
De punerea în posesie și administrarea acestui teren s-a ocupat un alt frate al său, care a decedat în urmă cu un an, care avea teren în aceeași zonă pe alt amplasament.
Recent, a efectuat măsurători cadastrale, intenționând sa intabuleze acest teren, dar a constatat că nu este amplasat pe tarlaua cumpărată de tatăl său, fiind teren de altă natură și cu o valoare economică mult redusă.
Mai mult de atât, vecinii invocă proprietatea lor chiar pe amplasamentul pus în posesie și pentru care s-a emis titlu de proprietate.
Precizează petentul, că nu posedă adeverința de punere în posesie și nici celelalte acte emise de comisia de fond funciar din cadrul Primăriei F., deoarece fratele său a decedat și nu le-a mai găsit.
Toate actele de proprietate, de măsurare, de punere în posesie, de efectuare a demersurilor pentru emiterea titlurilor de proprietate, se găsesc la această comisie.
A încercat în mai multe rânduri să rezolve această situație prin C. de fond funciar din cadrul Primăriei F., dar nu a reușit.
Precizează ca fratele său, M. P., a fost pus în posesie cu diferența de teren pe vechiul amplasament, după cum solicită și el; în prezent a vândut terenul, noua proprietară fiind C. I. din F., cartierul Tâmpești.
În acest context, petentul solicită instanței ca, prin hotărârea pe care o va da, să se anuleze parțial titlul de proprietate emis pentru suprafața de teren descrisă anterior și să oblige C. locală de fond funciar din cadrul Primăriei F., să măsoare din nou terenul din zona respectivă, să-l pună în posesie cu terenul pe amplasamentul solicitat, iar persoanei căreia i s-a dat terenul său, să-i repartizeze terenul pe amplasamentul vechi al acestuia.
În acest sens, solicită să fie efectuate și demersurile necesare pentru eliberarea unui nou titlu de proprietate, pentru a se putea face intabularea terenului.
De asemenea, solicită a fi efectuate demersurile necesare pentru rectificarea titlului de proprietate cu terenul pe vechiul amplasament sau eliberarea unui nou titlu de proprietate.
Susține că a încercat de mai multe ori să rezolve această problemă pe cale amiabilă, dar acest lucru nu a fost posibil.
În drept a invocat disp. L. nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare, prin Legea 1/2000, Legea 169/199, Legea 76/2012, actualizata în 2013, etc.
În dovedire, a depus la dosar înscrisuri (f.12-18) și a solicitat încuviințarea probei cu martori.
Cererea de chemare în judecată a fost comunicată intimatelor, pentru ca în termen de 25 zile de la primirea acesteia să depună întâmpinare și să formuleze apărări, să invoce excepții, să propună probe cu privire la solicitările petentului, așa cum prevăd disp. art. 201 al.1 Cod pr. civilă.
C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat și a depus la dosar întâmpinare (f.27-29).
În motivare, a arătat că titlul de proprietate se emite de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și conferă persoanei căreia i s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren, calitatea de proprietar.
Titlul de proprietate are o natură juridică complexă conferită, pe de o parte, de caracterul autorității competente, cât și de procedura specială de emitere a lui, iar pe de altă parte, de caracterul drepturilor ce decurg de aici.
Titlul de proprietate este actul autentic cel mai important prin care se finalizează activitatea comisiilor locale și comisiilor județene de aplicare a L. fondului funciar.
Titlul de proprietate este emis în baza hotărârii unei autorități administrativ-jurisdicționale prevăzută de lege, respectiv de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea persoanelor îndreptățite se realizează în cadrul unei proceduri special instituite prin Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.
Este vorba de o procedură în trepte, care începe cu formularea cererii de stabilire a dreptului de proprietate, care trebuie introdusă și înregistrată la primăria în raza căreia se află terenul.
Cererile respective se soluționează de către comisii speciale, instituite la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor.
Comisiile locale preiau și înregistrează cererile formulate pentru atribuirea de teren, solicită relații și acte doveditoare și pe această bază, stabilesc suprafața de teren ce urmează a fi atribuită în proprietatea persoanelor îndreptățite.
De asemenea, potrivit art. 36 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G.R. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr. 20.
Din interpretarea textelor legale din Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar rezultă că titlul de proprietate se emite de comisia județeană, în baza documentațiilor înaintate de către comisiile locale, după operațiunea de validare, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, documentații ce se depozitează în arhiva Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară și în arhiva comisiei locale în raza căreia este situat terenul.
În conformitate cu prevederile art. 58 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare,"... Pe baza hotărârii judecătorești definitive, C. Județeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa”.
Intimata înțelege să invoce că punerea în posesie reprezintă operațiunea materială, desfășurată de către comisiile locale de fond funciar, prin care se realizează o delimitare și parcelare a terenurilor, ce urmează a fi atribuite prin reconstituirea dreptului de proprietate, operațiune care se finalizează prin încheierea procesului-verbal de punere în posesie.
Punerea în posesie este anterioară emiterii titlului de proprietate întrucât potrivit prevederilor regulamentului, eliberarea titlurilor de proprietate de către comisia județeană, se face în baza propunerilor și documentelor înaintate de comisia locală, iar în aceste documente trebuie să se precizeze . topografic etc., în baza celor înscrise în procesul-verbal de punere în posesie.
Potrivit disp. art. 5 lit. "i" din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului șl modulul de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G.R. nr. 890/2005, modificată și completată prin H.G.R. nr. 1120/2005, obligativitatea punerii în posesie, precum și întocmirea fișei proces-verbal de punere în posesie a persoanelor îndreptățite este de competența exclusivă a comisiilor locale și/sau în caz de refuz, prin intermediul instanțelor judecătorești.
Conform prevederilor art. 6 lit. „e" din H.G.R. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, ""C. Județeană validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orășenești sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare parcelară”, iar conform prevederilor art. 51 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „C. județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale"".
Solicitanții au obligația să depună schița amplasamentului cu terenul solicitat sau orice alte informații din care să rezulte identificarea vechiului amplasament al terenului solicitat, așa cum prevede art. 39 alin. (1), (2) și (3) din Regulamentul privind aplicarea legilor fondului funciar, aprobat prin H.G.R. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Comisiile locale, potrivit art. 5 lit. „c" din H.G.R. nr. 890/2005, cu modificările șl completările ulterioare, sunt cele care stabilesc mărimea si amplasamentul suprafeței de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente șl consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane.
C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava nu poate stabili modalități de lucru în afara cadrului legal.
D. urmare, în baza dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată și modificată prin Titlul IV al L. nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intimata solicită instanței ca judecarea prezentei cauze să se facă în contradictoriu cu C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor F., comisie de la care se pot solicita relații cu privire la situația juridică a terenului ce formează obiectul litigiului.
În drept: art. 205 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; art. 36 din H.G.R. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La data de 02.12.2014, C. L. de fond funciar F. a depus la dosar întâmpinare (f.38), prin care a solicitat respingerea acțiunii petentului.
În motivare a arătat că prin adresa nr._/04.11.2014, petentului i s-a comunicat faptul că o nouă punere în posesie nu este posibilă, deoarece terenul pe care îl deține a intrat în circuitul civil ca urmare a partajului voluntar succesoral după autorul M. P..
Terenule înscrise în titlul de proprietate nr. 1115/1997 au fost deținute de către autorul reclamantului după punerea în posesie, acesta neavând obiecții cu privire la amplasamentele înscrise în acest titlu. De altfel, nici moștenitorii nu au sesizat neregularități cu privire la amplasamentele din titlul de proprietate cu ocazia partajului, drept pentru care aceste pretenții ulterioare sunt nejustificate.
Ulterior, la data de 14.01.2015, C. L. de fond funciar F. a depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 115/1997 pe numele autorului M. V. P., pentru suprafețele reconstituite pe raza municipiului F. (f.49-55).
Prin sentința civilă nr. 384 din data de 09.02,2015 pronunțată de Judecătoria F. în dosar nr._ , s-a respins acțiunea civilă având ca obiect fond funciar formulată de reclamantul M. P. C. (CNP_) – cu dom. în mun. Suceava, ., nr. 37, ..D, . în contradictoriu cu pârâții C. L. de F. F. F. și C. Județeană de aplicare a legii fondului funciar Suceava, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 01.02.1940, prin contractul de veșnică vânzare, autorul reclamantului, numitul P. V. M., a cumpărat suprafața de 9308 mp în F., suburbia Tâmpești, jud. Suceava. (f. 12)
La data de 5.12.1993 a decedat numitul M. P. iar la data de 17.02.1994 a decedat și soția acestuia, numita M. S.. (f. 13)
Prin Titlul de Proprietate nr. 1115/19.11.1997 s-a reconstituit dreptul de proprietate numitului M. P. pentru suprafața de 6 ha și 8000 mp, din care suprafața de 8900 m.p. la locul numit Tâmpești. (f. 16)
Prin actul de partaj autentificat sub nr. 1051/26.03.1998, reclamantul împreună cu cei doi frați: M. I. și M. G. au consfințit la partajarea averii succesorale rămase după părinții lor, reclamantului revenindu-i, printre alte suprafețe de teren și suprafața de 4500 mp teren arabil extravilan la locul Tâmpești și 1800 mp teren extravilan la locul numit Tâmpești. (f. 18).
Conform legilor fondului funciar, stabilirea dreptului de proprietate, necesită parcurgerea a două etape: o procedură obligatorie, administrativ-jurisdicțională, care este parcursă în fața comisiilor de fond funciar si care se finalizează printr-o hotărâre a comisiei județene și care se finalizează printr-o hotărâre a comisiei județene și o procedură judiciară, care se desfășoară în fața instanțelor de judecată în cazul în care o persoană este nemulțumită de hotărârea comisiei județene si formulează plângere împotriva acesteia.
Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea persoanelor îndreptățite se realizează în cadrul unei proceduri special instituite prin Legea nr. 18/1991, rep. cu modificările și completările ulterioare și Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile si funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin HGR nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Este vorba de o procedură în trepte, care începe cu formularea cererii de stabilire a dreptului de proprietate, care trebuie introdusă și înregistrată la primăria în raza căreia se află terenul (art.11 alin.3 si 4 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare) și se finalizează cu emiterea hotărârii de validare sau invalidare a anexei.
Cererile respective se soluționează de către comisii speciale, instituite la nivelul comunelor, orașelor si municipiilor (art.12 din Legea nr. 18/1991 rep. cu modificările si completările ulterioare).
Comisiile locale preiau și înregistrează cererile formulate pentru atribuirea de teren, solicită relații și acte doveditoare și, pe această bază, stabilesc suprafața de teren ce urmează a fi atribuită în proprietate persoanelor îndreptățite.
Comisiile întocmesc apoi situații (tabele) centralizatoare prevăzute în Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar aprobat prin HGR nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, care, după aprobarea lor prin proces verbal de către comisiile locale, se afișează la sediul consiliului local pentru luarea la cunoștință a celor interesați.
Împotriva măsurilor dispuse de către comisia locală de fond funciar, se poate face contestație care, potrivit prevederilor art. 6 lit. „d” din Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar, aprobat prin HGR nr. 890/2005 cu modificările si completările ulterioare „persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afișare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze si să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei județene în termen de 3 zile”.
În cazul persoanelor care nu au domiciliul în localitatea respectivă, termenul de formulare a contestației se socotește de la primirea înștiințării de către comisia locală de fond funciar, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (art. 27 alin.4 din Regulament).
În fața Comisiei județene are loc o a doua fază a procedurii instituite prin Legea nr. 18/1991 rep. cu modificările si completările ulterioare, în cadrul căreia sunt soluționate contestațiile și se validează sau invalidează măsurile stabilite de comisiile subordonate (art. 27 al. 6-7 din Regulament, art. 51 din Legea nr. 18/1991 rep. cu modificările si completările ulterioare).
Hotărârile Comisiei județene prin care sunt soluționate contestațiile, sunt comunicate celor interesați (art. 27 alin.2 din Regulament, art. 53 din Legea nr. 18/1991, rep. cu modificările si completările ulterioare), acestea constituind o a treia fază în procedura de stabilire a dreptului de proprietate. Împotriva hotărârilor comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 zile de la comunicare.
Titlul de proprietate, ca act final al procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul dispozițiilor legilor fondului funciar, se emite în baza actelor premergătoare de validare a dreptului de proprietate (adeverință de proprietate, hotărâre a Comisiei județene sau hotărâre judecătorească), iar între actele de reconstituire a dreptului de proprietate și titlul de proprietate trebuie să existe o deplină concordanță (art.36 din Regulamentul de aplicare a legii nr. 18/1991 aprobat prin HG nr. 890/2005).
Art. III litera a din Legea nr.169/1997 sancționează cu nulitatea absolută actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, respectiv actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza L. nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a L. nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop.
În speța de față nu s-a făcut dovada unei astfel de situații. Dreptul de proprietate a fost reconstituit pentru tatăl reclamantului, care l-a acceptat în forma în care a fost pus în posesie, la rândul său reclamantul acceptând amplasamentul în momentul dezbaterii succesiunii.
Procesul-verbal de punere în posesie contestat a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de Legea fondului funciar, după parcurgerea acestei proceduri speciale.
Astfel, operațiunea de efectuare a punerii în posesie presupune, în prealabil, realizarea în teren a delimitărilor necesare pentru efectuarea de măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței și determinarea amplasamentului stabilit, conform art. 27 alin.1 din Legea nr.18/1991, după efectuarea măsurătorilor, comisiile locale de fond funciar vor întocmi planurile de delimitare și planurile parcelare, planuri ce vor fi supuse validării de către comisia județeană de fond funciar (art.5 litera f din HG nr.890/2005), după validare, realizându-se punerea în posesie, în prezența persoanei solicitante.
Conform art.36 alin 1 din HG 890/2005, pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr. 20.
Astfel, în speță nu este dat nici unul din cazurile prev. de art. III 169/1997 iar terenul a intrat în circuitul civil. Tatăl reclamantului l-a acceptat ulterior punerii în posesiei, ca de altfel toți moștenitorii, aceștia fiind de acord cu suprafețele primite, atunci când au semnat actul de partaj.
De asemenea, reclamantul nu a facut dovada ca suprafața de 0,45 ha face parte din suprafața cumpărată potrivit actului aflat la fila 12, cu atât mai mult cu cat din actele care au stat la baza emiterii T.p. 1115 respectiv cererea tatălui reclamantului, rezulta ca acesta a avut teren învecinat cu vecinii reclamantului f. 50. De asemenea, suprafața primită de reclamant cu ocazia partajului poate face parte din cei 1,44 ha reconstituit prin TP 1115 potrivit cererii după mama sa, M. S..
Pentru aceste motive, instanța de fond a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel M. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului a arătat că, potrivit art. 466 pct. 1 C. P. C. hotărârile pronunțate in prima instanța pot fi atacate cu apel, daca legea nu prevede in mod expres altfel. Cererea de apel cuprinde datele solicitate de prevederile art. 470 C. P. C. Apelantul a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 479 alin.(l) și ( 2) iar în conformitate cu art. 480 alin.2 cod proc civ. admiterea apelului și anularea hotărârii apelate.
Hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică, întrucât în mod greșit prima instanță a respins ca nefondată cererea dedusă judecății. Apelul este formulat cu respectarea prevederilor art. 470 Cod Procedură Civilă. Hotărârea pronunțată de instanță conține motive contradictorii, ceea ce a condus la respingerea acțiunii; instanța de judecată nu a avut rol activ pentru stabilirea adevărului, iar sentința civila atacată cu apel nu este legală.
Deși prin acțiunea civilă depusă, a chemat în judecată în contradictoriu și C. L. de F. F. din cadrul Primăriei F., nu a primit întâmpinarea de la instanță, depusă de această comisie, la data de 02.12. 2014, după cum rezultă din dosar, pentru a analiza punctul acesteia de vedere și să efectueze precizările de rigoare.
Motivarea Comisiei locale, formulată prin întâmpinarea depusă, este în sensul că terenurile înscrise in titlu de proprietate nr. 1115/ 1997 au fost deținute de autorul reclamantului după punerea in posesie, acesta neavând obiecții cu privire la amplasamentele înscrise in titlu de proprietate, însă apelantul arată că această apreciere nu este susținută de actele legale din care să rezulte că tatăl său a fost pus în posesie cu terenurile din zona Tâmpești.
La fel motivarea Comisiei Locale din întâmpinare, că o nouă punere în posesie nu este posibilă deoarece terenul a intrat in circuitul civil, ca urmare a partajului succesoral, nu este de natură să rezolve acest caz, prin stabilirea amplasamentului terenului, după actul de cumpărare, deoarece terenul există, dar nu cunoaște ce suprafață este localizată pe amplasamentul din actul de cumpărare și ce suprafață este în continuarea acestui amplasament.
Deoarece plătește impozit pe acest teren la Primăria F., este de datoria acestei instituții în subordinea căreia se află C. Locala de F. F., să măsoare din nou terenul, cei 4500 m.p., să-i arate amplasamentul, vecinii, pentru a-1 putea intabula.
Deși în cursul judecății a solicitat și instanța a cerut ca Primăria F., să-i trimită actele de punere în posesie pentru cei 4500 . m.p. teren, această instituție nu a trimis actele vizând punerea în posesie pentru această suprafață.
În adresa de la dosar se consemnează că „vă înaintăm documentația care a stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr. 1115/ 19.11. 1997 întocmit pe numele autorului M. V. P. pentru suprafețele reconstituite pe raza municipiului F.”, dar nu trimite nici un act vizând punerea în posesie cu această suprafață de teren.
S-a trimis doar cererea tatălui său de punere în posesie, un proces verbal de punere în posesie pentru alt teren de pe alt amplasament respectiv 1 ha. si 3000 m.p., o adeverință privind această suprafață de teren, o hotărâre prin care s-a soluționat contestația tatălui său de a i se reconstitui dreptul de proprietate și cu privire la suprafața de 0,93 ha teren, fiindu-i aprobată reconstituirea, o adeverință privind suprafața de l,44ha vizând terenul de pe alt amplasament și o altă situație privind acest teren.
La dosarul supus judecății, nu există procesul-verbal de punere în posesie a terenului, nu există schița terenului cu măsurătorile și nici planul parcelar, pentru cei 4500 m.p. teren pentru care a solicitat punerea în posesie, deși instanța le-a cerut de la C. locală de fond funciar F., comisie care era obligată să efectueze punerea în posesie.
C. locala de fond funciar F. a încercat și a reușit să inducă în eroare instanța, cu trimiterea doar a documentelor menționate, deoarece nu posedă actele de punere în posesie pentru suprafața în litigiu solicitată, iar instanța nu a cerut trimiterea actelor de punere în posesie doar pentru acest teren.
Conform cererii tatălui său de la dosar, acesta a solicitat restituirea, printre alte suprafețe de teren de pe alte amplasamente, și a celei de 9308 m.p. teren, din care au revenit apelantului, ca moștenire, suprafața de 4500 m.p., diferența la un frate al său, pe care îl primise anterior intrării in C.A.P. dar care nu face obiectul cauzei, deoarece el 1-a vândut, fiind pus în posesie pe amplasamentul cumpărat și solicitat și de apelant, făcând parte din aceeași . analiza cererii tatălui său, se observa semnătura acestuia, iar în fișa de punere în posesie pentru cei 1 ha si 3000m.p. teren de pe alt amplasament, se constată că la rubrica „Am primit” este semnat în fals, fiind evidentă diferența celor 2 semnături, pentru care va face plângere penală separat.
Atât în certificatul de moștenitor cât și în titlul de proprietate, cei 4500 m.p. teren ce-i revin, au alte vecinătăți față de cele reale solicitate în cerere de tatăl său; că tatăl său, în vârstă de 84 ani, a lucrat acest teren prin diferite persoane, pe amplasamentul de cumpărare, unde știa că îl are, fără a avea discuții cu vecinii; la fel a procedat și el, dar la intabulare a sesizat diferența de amplasare a terenului între titlul de proprietate și actul de cumpărare.
La locul numit Tâmpești, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de_. m.p. teren, din care 14.400 m.p. pe alt amplasament, teren vândut de apelant și cei 2 frați și 4500 m.p. pe amplasamentul ce-1 contestă.
În acest sens, a se vedea schițele de la dosar, dar care sunt întocmite de Primăria Rădășeni la data de 25.03.1998, în timp ce titlul de proprietate este emis la data de 19.11.1997, deci rezultă că schițele sunt întocmite după 4 luni de zile de la emiterea titlului de proprietate, inclusiv schița pentru cei 4500 m.p. teren.
Apelantul arată că din suprafața de 14.400 m.p. teren reconstituit, a vândut partea sa de 1800 m.p. teren, la fel și cei 2 frați cărora le-au revenit câte 6.300 m.p. teren, l-au vândut, acest teren fiind compact, pe alt amplasament.
O altă concluzie eronată a instanței de fond este în mențiunea de la pag. 6 alin ultim precum că nu au făcut dovada că suprafața de 0,45 ha. face parte din suprafața cumpărată potrivit actului de la fila 12, iar că din cererea tatălui său, rezultă că acesta a avut teren învecinat cu vecinii reclamantului.
Deci instanța de fond, după ce menționează în pag. 5 alin. 3 -4 că s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea tatălui său, că in urma partajului i-au revenit 4500 m.p. teren arabil și 1800 m.p. fânețe, la Tâmpești, în final menționează că nu a făcut dovada că acest teren este cel din actul de cumpărare, deși figurează cu el în registrele agricole atât la Primăria din . la cea din F..
Mai susține reclamantul apelant, că instanța de fond mai face o mențiune eronată, în sensul că « suprafața primită de reclamant cu ocazia partajului poate face parte din cei 1,44 ha. teren reconstituit prin T.P. 1115, potrivit cererii după mama sa, M. S.”, fără a observa că din actul de succesiune și conform Titlului de Proprietate, din acea suprafață apelantului i-au revenit doar 1800 m.p. care erau pe alt amplasament și i-a vândut.
Apelantul a solicitat ca instanța de control judiciar să dispună conform art. 479 alin. 1 și 2, refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, în cazul în care se consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei, precum și administrarea de probe noi propuse in condițiile art. 478 alin. 2.
În consecință, a solicitat admiterea apelului, rejudecarea cauzei și obligarea Comisiei de F. F. din cadrul Primăriei Orașului F. pentru remăsurarea acestui teren, din titlul de proprietate nr.1115/19. 11. 1997 de la nr. crt. 1. situat in Tâmpești, stabilirea vecinătăților pe amplasamentul cumpărării acestuia de tatăl său în prezent decedat, rectificarea titlului de proprietate cu privire la acest teren sau emiterea unui alt titlu.
Temeiurile legale le-am precizat in partea finală a acțiunii de la dosar.
Intimata C. MUNICIPALĂ DE F. F. F. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Astfel, intimata a apreciat că în mod corect a reținut instanța de fond că apelantul nu a făcut dovada unei încălcări de ordin procedural în ceea ce privește punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate, nefiind date niciunul dintre cazurile prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997.
Terenurile înscrise în titlul de proprietate nr.1115/1997 au fost deținute de către autorul reclamantului după punerea în posesie, acesta neavând obiecții cu privire la amplasamentele înscrise în acest titlu.
De altfel, nici moștenitorii nu au sesizat neregularități cu privire la amplasamentele din titlul de proprietate cu ocazia partajului, drept pentru care aceste pretenții ulterioare sunt nejustificate.
Punerea în posesie este o operațiune premergătoare emiterii unui titlu de proprietate și acesta nu poate fi făcută după ce terenul a intrat în circuitul civil, nemaifiind la dispoziția comisiei locale de fond funciar.
În drept, intimata a invocat disp. art.205 Cod Procedură Civilă.
Analizând sentința civilă apelată prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, prin raportare la art. 479 și următoarele Cod procedură civilă, reține următoarele:
Potrivit art. III din Legea 169/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor L. fondului funciar nr. 18/1991, L. nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor L. fondului funciar nr. 18/1991 și ale L. nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri; (ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza L. nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a L. nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop; (iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate.
Prin prezenta acțiune, reclamantul apelant M. C. a solicitat modificarea titlului de proprietate 1115/19.11.1997, cu privire la terenul de 4500 mp arabil extravilan sau emiterea unui alt titlu, în sensul stabilirii vecinătăților pe amplasamentul inițial, de la data cumpărării acestuia de către tatăl său, reclamantul apelant mai arătând în motivarea acțiunii, și că acest teren este neproductiv, așa încât nu are nici valoare economică.
După cum rezultă din economia textului citat, legislația fondului funciar nu prevede ca motiv de nulitate a unui titlu de proprietate, argumente care au la bază categoria de folosință sau valoarea economică a imobilului, și nici modificarea în timp, a vecinătăților terenului.
Din actul de vânzare – cumpărare invocat de apelant – fila 12 dosar fond, rezultă că P. V. M. a cumpărat suprafața de 9308 mp teren în perimetrul comunei F., în suburbia Tâmpești, megieșit cu N. G., V. O., șoseaua națională și drumul satului.
Acest înscris a fost încheiat în anul 1940, iar titlul de proprietate a cărui modificare sub aspectul vecinătăților se solicită, a fost emis în anul 1997.
Este logic că pe parcursul timpului, se poate înregistra o modificare a toponimiei locului, dar și a vecinilor terenului, prin înstrăinarea proprietăților vecine.
Din analiza comparativă a celor două acte, rezultă că diferă doar vecinătatea cu fam. V. O., în prezent figurând Pinticariu la sud și la vest, pârâu.
Documentația care a stat la baza emiterii acestui titlu de proprietate evidențiază că, prin Hotărârea_/14 mai 1992, a Comisiei Județene Suceava, s-a admis contestația formulată de M. V.P., autorul apelantului, și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 0,93 ha teren.
La filele 50 – 55 dosar fond se regăsește cererea formulată de către autorul reclamantului – apelant la data de 19 martie 1991, înregistrată sub nr. 2986, prin care acesta solicită reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 9308 mp aflați în suburbia Tâmpești; prin aceeași cerere, autorul reclamantului a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și pentru suprafața de 1 ha și 4320 mp teren despre care a arătat că provine de la mama S. M..
În susținerea cererii, autorul apelantului a depus la dosar adeverința din 6 mai 1991, care relevă că în evidențele funciare, respectiv rolul agricol la nivelul anilor 1959 – 1962, M. V. P. figura înscris la fila 186 vol. I/R cu suprafața de 1,44 ha teren fânaț la Tâmpești – fila 51 dosar; de asemenea, la fila 52 dosar se regăsește adeverința din 8 aprilie 1992, care atestă că același autor figura cu suprafața de 1,30 ha în tabelul Anexa nr. 2A, poziția 184/1472, la fila 55 dosar regăsindu-se tabelul cu membrii cooperatori care au adus pământ la CAP.
Așadar, susținerile apelantului, referitoare la faptul că la dosar nu s-a depus documentația aferentă titlului a cărui modificare se solicită, sau că s-a depus documentația care privește un alt teren, nu sunt întemeiate.
De asemenea, apărările privind faptul că semnătura de pe procesul verbal de punere în posesie nu ar aparține autorului său nu au fost dovedite. Dimpotrivă, din această perspectivă, instanța de control judiciar are în vedere că în speță este vorba despre prezumția de veridicitate, întrucât până în prezent, acest act nu a fost înscris în fals. De altfel, el provine de la instituții oficiale ale statului, care au consemnat aspecte constatate prin deplasarea la fața locului, aspecte până în prezent necontestate de alte persoane.
Mai mult decât atât, procesul verbal de la fila 53 dosar fond relevă că autorul reclamantul a fost pus în posesie cu suprafața de 1,3000 ha teren situat pe raza . pârâu . la vest, B. V. la est și moșt. Greșan la sud.
Pe de altă parte, afirmațiile apelantului, referitoare la faptul că procesul verbal de punere în posesie a fost încheiat la câteva luni după emiterea titlului de proprietate, nu sunt dovedite.
Reclamantul – apelant face confuzie între procesul verbal de punere în posesie de la fila 53 dosar fond și planul de situație din 25 martie 1998 – fila 15 dosar fond, în speță reclamantul nereușind să demonstreze că există identitate între imobilul evidențiat în procesul verbal de punere în posesie și cel din schița fila 15 dosar fond.
Corect instanța de fond a valorificat apărările Comisiei Județene Suceava de fond funciar, reținând că legislația fondului funciar impune fără echivoc, parcurgerea unei proceduri speciale, care demarează prin formularea unei cererii de stabilire a dreptului de proprietate, în condițiile art.11 alin.3 si 4 din Legea nr. 18/1991, respectiv art. 12 din Legea 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare și se finalizează cu emiterea hotărârii de validare sau invalidare a anexei, actul final al acestei proceduri fiind reprezentat de titlul de proprietate, cu precizarea că între actele de reconstituire a dreptului de proprietate și titlul de proprietate trebuie să existe o deplină concordanță (art.36 din Regulamentul de aplicare a legii nr. 18/1991 aprobat prin HG nr. 890/2005).
Instanța de fond, procedând la analizarea titlului de proprietate și a procesului verbal de punere în posesie din perspectiva legislativă descrisă pe larg în considerente, a opinat în mod corect, că autorul reclamantului apelant a acceptat amplasamentul terenului, semnând procesul verbal de punere în posesie, iar la rândul său, reclamantul a acceptat amplasamentul terenului, în momentul dezbaterii succesiunii.
Câtă vreme procesul verbal de punere în posesie a fost întocmit după măsurătorile efectuate la fața locului, ulterior identificării vecinătăților și în conformitate cu prevederile art. 27 alin.1 din Legea nr.18/1991, după efectuarea măsurătorilor, nu se poate afirma că acest act cuprinde mențiuni neconforme cu realitatea.
În atare împrejurări, temeinic și legal judecătorul fondului a reținut că în speță nu este dat nici unul din cazurile prev. de art. III 169/1997; mai mult decât atât, terenul a intrat în circuitul civil, întrucât, așa cum arătam anterior, tatăl reclamantului a acceptat amplasamentul, ulterior punerii în posesiei; în plus, toți moștenitorii au fost de acord cu suprafețele primite, atunci când au semnat actul de partaj, ratificând astfel, implicit, amplasamentul imobilului.
Față de cele ce preced, având în vedere că hotărârea instanței de fond este rezultatul unei corecte aplicări a legii și a unei juste interpretări a probelor administrate, având în vedere că susținerile apelantului reclamant nu au fost probate, în considerarea art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE L.,
DECIDE :
Respinge apelul formulat de petentul M. C., domiciliat în mun. Suceava, ., nr.37, . D, etaj 3, . împotriva sentinței civile nr. 384 din data de 09.02,2015 pronunțată de Judecătoria F. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatele C. L. DE F. F. F., cu sediul în mun. F., ., județul Suceava și C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA DE APLICARE A L. F. F., cu sediul în mun. Suceava, ., nr.36, județul Suceava, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24 SEPTEMBRIE 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
G. F. C. M. Ș. L.
F. N. G.
Red. G.F.F.
Jud. fond. C. S.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.5/20.10.2015.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1264/2015. Tribunalul SUCEAVA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1175/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
