Fond funciar. Decizia nr. 1531/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1531/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 28-10-2014 în dosarul nr. 1531/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._ F. F.
DECIZIA NR. 1531
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 28 OCTOMBRIE 2014
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE C. M.
JUDECĂTOR M. T.
JUDECĂTOR D. D.
GREFIER C. D. I.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanta Z. H., domiciliată în ., jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr.1722 din 15 aprilie 2014 a Judecătoriei Suceava (dosar nr._ ), intimate fiind: intervenienta în numele altei persoane G. M. E., domiciliată în mun. Suceava, ., ., . și pârâta C. L. de F. F. Ipotești.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința de judecată din data de 21.10.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru data de astăzi 28.10.2014.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă adresată Judecătoriei Suceava și înregistrată pe rol sub nr. 7507/314/04.12.2008, reclamanta Z. H. a chemat în judecată pe pârâta C. L. de F. F. Ipotești solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța această din urmă să fie obligată la punerea în posesie cu suprafața de 0,09 ha curți situați în intravilanul satului Tișăuți, . și să întocmească documentația necesară eliberării titlului de proprietate pe numele autoarei Z. M. E., fără cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin cererea nr. 323/04.03.1991, autoarea sa Z. M. E. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,86 ha teren și ca urmare a validării anexei 2 A de către C. Județeană Suceava s-a emis adeverința de proprietate nr. 238/20.11.1998, urmând a fi întocmit titlu de proprietate pentru curți – 10 ari și 0,33 ha grădină precum și pentru terenul extravilan, dar s-a întocmit titlu doar pentru suprafața de 1,49 din care pentru grădină 0,08 ha, iar pentru terenul aferent casei și anexelor, precum și a căii de acces nu s-a întocmit documentația și nu s-a eliberat titlu de proprietate, motiv pentru care s-a promovat prezenta acțiune.
Prin sentința civilă nr. 1347 pronunțată la data de 20.03.2009 în dosar nr._ al Judecătoriei Suceava, s-a admis acțiunea civilă având ca obiect „ fond funciar” formulată de Z. Hotenzia, în contradictoriu cu pârâta C. L. de fond funciar Ipotești, fiind obligată C. comunală Ipotești pentru aplicarea Legii 18/1991 să procedeze la punerea în posesie a reclamantei cu 0,09 teren curți - construcții aferente locuinței sale situate în localitatea Tișăuți, . și să întocmească documentația necesară eliberării titlului de proprietate pentru acest teren, după defuncta Z. E..
Prin decizia civilă nr. 1358 pronunțată la data de 30.06.2009 în dosar nr._ al Tribunalului Suceava Secția civilă, s-a admis recursul formulat de pârâta C. L. de fond funciar Ipotești, împotriva sentinței civile nr. 1347 pronunțată la data de 20.03.2009 de Judecătoria Suceava în dosar nr._, fiind casată sentința civilă nr. 1347/20.03.2009 a Judecătoriei Suceava și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin decizia civilă nr. 1358 din 30.06.2009 a Tribunalului Suceava s-a stabilit cu caracter definitiv că autoarei reclamantei i s-a validat dreptul de proprietate pentru suprafața de 9 ari teren curți construcții prin adeverința nr. 238 din 20.10.1991. Instanța de recurs, în motivarea soluției de trimitere a cauzei spre rejudecare, a considerat necesar ca în cauză să se efectueze o expertiză de specialitate pentru a se stabili dacă terenul în suprafață de 9 ari curți construcții înscris în adeverința de proprietate nr. 238 din 20.10.1991 este înscris în titlurile de proprietate nr. 1064 din 17.04.1996, nr. 894 din 02.08.1995, nr. 1515 din 27.11.2003 și nr. 1612 din 11.05.2005, iar în caz afirmativ să se stabilească diferența pentru care nu s-a efectuat punerea în posesie și nu s-a emis titlu de proprietate.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 28.09.2009, sub nr. de dosar_ .
La termenul de judecată din data de 08.04.2011, instanța de fond a calificat excepția inadmisibilității invocată, drept o apărare privind fondul cauzei.
Legal citată, pârâta C. L. de F. F. Ipotești a formulat precizări prin care a solicitat să se aibă în vedere faptul că după autoarea Z. E. a fost reconstituit dreptul de proprietate prin mai multe titluri de proprietate astfel: T.P. nr. 1064/17.04.1996 pe numele autorului Z. V., cu moștenitor G. M. cu suprafețele de 0,04 ha curți și construcții și 0,21 ha arabil, T.P. nr. 894 din 02.08.1995 pe numele I. Ilaria cu suprafața de 0,1 ha curți și construcții și 0.19 ha teren arabil, T.P. nr. 1515 din 27.11.2003 pe numele Z. E. și Z. A. de 0,10 ha cu hotărâre judecătorească și T.P. nr. 1612 din 2005 cu suprafața de 0,08 ha teren arabil reconstituit după Z. E..
În concluzie, pârâta a arătat că nu o poate pune în posesie pe reclamantă cu nici o suprafață de teren deoarece pentru suprafața de 400 mp este reconstituit dreptul de proprietate pentru Z. V., pentru suprafața de 250 mp a fost transmis dreptul de proprietate prin contractul de v-c nr. 1898/1990, iar pentru diferența de cca 300 mp nu este reconstituit dreptul de proprietate.
În rejudecare, instanța de fond, conformându-se dispozițiilor obligatorii ale deciziei civile nr. 1358 din 30.06.2009 ale instanței de casare, a administrat proba cu expertiză topo.
Din concluziile raportului de expertiză rezultă faptul că suprafața de 966 mp. teren ocupată de reclamantă și înscrisă în adeverința de proprietate nr. 238 din 20.10.1991 nu se regăsește în nici unul din titlurile de proprietate eliberate moștenitorilor autoarei Z. E. și nu se suprapune cu nici o suprafață de teren din titlurile mai sus arătate (f 68 ds.fd.).
In consecința, prin sentința civilă nr.4318 din 07._ pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._ s-a admis acțiunea, s-a respins cererea de intervenție în interes accesoriu, C. locală de fond funciar Ipotești a fost obligată să procedeze la punerea în posesie a reclamantei cu suprafața de 0,09 ha teren curți-construcții situată în intravilanul satului Tișăuți, . și să întocmească documentația pentru eliberarea unui titlu de proprietate pe numele autoarei reclamantei, Z. M.E..
Pârâta Comisia comunală de fond funciar Ipotești și intervenienta G. M. E. au declarat apel împotriva acestei sentințe.
Prin decizia nr.2195/13.11.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava s-au admis recursurile declarate de pârâta Comisia comunală de fond funciar Ipotești și intervenienta G. M. E., s-a casat în totalitate sentința civilă nr.4318 din 7 octombrie 2011 a Judecătoriei Suceava și s-a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe, Judecătoria Suceava.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 19.12.2012, sub nr. de dosar_ .
Instanța de fond a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri și proba cu expertiza, raportul de expertiză întocmit de expert Nicuțari P. fiind depus la dosar, filele 131-153 ds.fd., iar suplimentul de expertiză la filele 198-199 ds.fd.
Prin sentința civilă nr. 1722/15.04.2014, Judecătoria Suceava a respins acțiunea având ca obiect fond funciar formulată de reclamanta Z. H., în contradictoriu cu pârâta C. L. de F. F. Ipotești și cu intervenienta G. M. E., ca neîntemeiată; a admis cererea de intervenție voluntară accesorie; a respins cererea formulată de reclamantă de obligare la plata cheltuielilor de judecata ca neîntemeiată; a respins cererea formulata de intervenienta voluntară accesorie de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata ca neîntemeiata; cheltuielile avansate de stat, sub forma ajutorului public judiciar, în cuantum de 2905 lei si 1800 lei, aferente expertizelor efectuate in cauza rămânând în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata reclamanta Z. H. a solicitat obligarea Comisiei Locale de F. F. Ipotesti la punerea in posesie cu suprafata de 0,09 ha curti situata in intravilanul satului Tisauti, . si sa intocmeasca documentatia pentru eliberarea unui titlu de proprietate pe numele autoarei acesteia Z. M. E..
În fapt, autoarea reclamantei Z. M. E., a solicitat prin cererea nr. 323 din 04.03.1991, reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii fondului funciar. Prin Hotărârea Comisie Județene de fond funciar Suceava nr 3739/ 29.08.1991 (f.194-195 ds.fd.) cererea i-a fost admisă, dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,76 ha, potrivit pozitiei 32 din anexa hotararii, fiind emis, în acest sens, titlul de proprietate nr. 1612 din 11.05.2005 pe numele autoarei reclamantei Z. M. E..
Cu toate ca prin validarea dreptului de proprietate de catre C. Judeteana s-a recunoscut dreptul solicitantei la o suprafata de 1,76 ha, i s-a emis acesteia adeverinta de proprietate nr. 238 din 20.10.1991 pentru o suprafata mai mare de 1,86 ha insa titlul de proprietate a fost emis doar pentru suprafata de 1,49 ha, asa cum rezulta si din procesul verbal de punere in posesie.
In aceasta situatie, reclamanta a solicitat punerea in posesie cu diferenta de teren curti constructii ce nu a fost trecuta pe titlul de proprietate, insa validata prin hotararea comisiei judetene. Instanta retine faptul ca nu exista concordanta intre adeverinta de proprietate nr. 238 din 20.10.1991 si anexa de validare a Comisiei Judetene si prin urmare, se va raporta la suprafata de 1,75 ha, suprafata ce a fost validata si nu adeverinta de proprietate care cuprinde o suprafata mai mare de teren, respectiv 1,86 ha, aceasta nefiind astfel emisa in concordanta cu hotararea comisie de validare.
Potrivit art. 64 din Legea nr. 18/1991 modificată și republicată, în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul. Instanța apreciază că în ipoteza prevăzută de lege se înscrie și situația în care se face plangere impotriva actul administrativ de refuz al comisiei locale de fond funciar, de a realiza punerea in posesie. Condiția esențială pentru admiterea acțiunii reclamantei, o reprezintă pasivitatea comisiei locale ori refuzul acesteia de a-și îndeplini atribuțiile ce îi revin în virtutea legii insa refuzul trebuie sa fie nejustificat.
In continuare, potrivit art. 64 alin.3 din Legea 18/1991, plangerea se poate formula in termen de 30 zile de la data cand s-a comunicat perosanei indreptatite refuzul comisiei locale de fond funciar de a realiza punerea in posesie.
Astfel, instanța subliniază că legile fondului funciar au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietății asupra terenurilor agricole și forestiere, finalizată cu emiterea titlului de proprietate. Fiind o procedură specială, persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei și să conteste în condițiile precis determinate de lege. Orice nemulțumire a solicitanților legată de reconstituire trebuie adusă la cunoștința comisiilor de fond funciar care rezolvă acest gen de contestații in privinta modalitatii de reconstituire a dreptului de proprietate.
Astfel, reclamanta nu a facut dovada indeplinirii procedurii reglementate de lege, la dosar nefiind depus nici un inscris din care sa rezulte ca aceasta s-a adresat cu o cerere catre comisie pentru punere in posesie. Cu toate acestea, prin adresa nr. 1307 din 05.03.2009 inaintata la dosarul nr._ de C. Ipotesti, aceasta arata ca reclamanta nu a fost pusa in posesie cu suprafata de 0,09 ha pentru ca reconstituirea dreptului s-a facut pe Z. M.E., care deja fusese pusa in posesie cu terenurile reconstituite. Avand in vedere raspunsul comisiei, instanta a mers în continuare, cu analiza conditiilor legale, verificand daca parata C. Locala de F. F. Ipotesti, a refuzat nejustificat punerea in posesie pentru restul suprafetei validate initial, neindeplinindu-si astfel atribuțiile ce îi revin în virtutea legii.
In aceste conditii, instanta de fond a constatat că autoarei reclamantei i s-a validat dreptul de proprietate pentru suprafata de 9 ari curti (nearabil), suprafata ce face obiectul prezentei cauze, insa este necesar a se stabili daca aceasta suprafata inscrisa atat in anexa comisiei de validare a Comisiei de F. F. Ipotesti cat si in adeverinta de proprietate a fost inscrisa in alte titluri de proprietate. Astfel, refuzul Comisiei Locale este justificat in anumite cazuri, unul dintre acestea, fiind acela in care se constata ca terenul, a facut obiectul unor acte anterioare de reconstituire.
In acest sens, instanta a constatat că în privinta ipotezei prezentate mai sus, in cauza de fata, s-a stabilit cu putere de lucru judecat, faptul ca suprafata de teren cu care solicita reclamanta sa fie pusa in posesie se regaseste inscrisa pe alte titluri de proprietate.
Pentru a retine acest aspect, instanta a constatat că anterior prezentei actiuni, reclamanta a formulat o cerere de chemare in judecata inregistrata sub numar de dosar nr._, care a avut obiect, anularea partiala a titlului de proprietate nr. 1612 din 11 mai 2005, in sensul includerii in titlul de proprietate la punctul B a suprafetei de 4200 mp teren gradina in loc de 800 m.p si de asemenea a suprafetei de 1000 m.p teren curti-constructii, ultima suprafata fiind cea care face si obiectul cauzei de fata. Astfel, in aceasta actiune, aceeasi reclamanta, a sustinut ca titlu de proprietate nr. 1612 din 11 mai 2005, a fost emis cu incalcarea prevederilor legii nr. 18/1991 pentru o suprafata de teren mai mica decât suprafata validata prin anexa 2A,poz.32 si pentru care s-a emis adeverinta de proprietate nr. 238/1991, adeverinta ce sta la baza pretentiilor reclamantei in prezenta cauza in vederea punerii in posesie cu privire la suprafata de 9 ari curti ce nu a fost trecuta in titlul de proprietate.
Raportat la apararile reclamantei, prin considerentele sentintei nr. 577 din 15 februarie 2007, ramasa definitiva prin decizia nr. 1168 din 29.05.2007, s-a retinut in ceea ce priveste suprafata din intravilanul satului Tisauti, ca autoarea reclamantei a avut o suprafata de 0,09 ha curti-constructii si 0,52 ha teren arabil, in total 0,61 ha teren intravilan, insa aceasta a fost validata doar cu 0,42 ha teren arabil si 0,10 ha curti constructii, in total doar 0,52 ha. In continuare, instanta a stabilit din copia rolului agricol al autoarei partilor la pozitia 146 ca se afla inscrise mentiuni prin care s-au scazut suprafetele de teren cu care Z. M.E. a inteles sa inzestreze pe cei doi fii ai sai, Z. V. si Z. Ilaria in prezent decedati. Astfel, au fost scazute suprafetele de 0,21 ha teren care au fost date ca zestre fiilor V. si Ilaria si respectiv 0,14 ha teren care au fost trecute la pozitia 134 vol.6 Tisauti. Prin urmare la pozitia 134 a fiului defunct Z. V. acesta figureaza inscris cu suprafata de 14 ari teren padure si cu 11 ari teren gradina, existand mentiunea ca acest teren provine ca fiind defalcat de la pozitia 146 care corespunde rolului agricol al defunctei Z. M.E.. De asemenea, s-a retinut ca terenul pe care reclamanta il solicita a fi inscris in titlul de proprietate este deja inscris pe titlurile de proprietate emise pe numele fiilor defunctei Z. M. E. conform mentiunilor facute in registrul agricol la poz. 146 si care nu au fost inscrise in fals si nici nu au fost contestate. Astfel, s-a retinut ca suprafata de 0,61 ha teren a fost dispus astfel: 0,20 ha teren s-a reconstituit dreptul de proprietate in baza titlului de proprietate nr. 894/02.08.1995 pe numele defunctei I. Ilaria, 0,10 ha teren pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. 1515/27.11.2003 numitilor Z. E. si Z. A. suprafata de 25 ari teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate in baza titlului de proprietate nr. 1064/17.04.1996 pe numele defunctului Z. V., tatal paratei G. M. si 0,08 ha teren evidentiai in titlul comun nr. 612/2005 emis pe numele defunctei Z. M. E..
In consecinta, din considerentele sentintei ramasa definitiva, s-a retinut cu putere de lucru judecat faptul ca titlu de proprietate nr. 1612 din 11.05.2005 a fost legal emis iar suprafata de 1,49 ha teren reconstituita pe numele defunctei Z. M. E. a fost atribuita cu respectarea dispozitiilor art.18 si urmatoarele din Legea nr. 18/1991.
Asfel, sentinta nr. 577 din 15 februarie 2007, ramasă irevocabila prin decizia nr. 1168 din 29.05.2007 se bucura de prezumtia puterii lucrului judecat, consacrata de art. 1200 pct.4 C.Civ, prezumtie care are caracter absolut in raport cu partile care au participat la finalizarea litigiului prin acea sentinta, prin prisma efecului pozitiv al autoritatii lucrului judecat. In acest sens, instanta retine si faptul ca in lumina noilor dispozitii din C.P.civ, puterea de lucru judecat nu este limitata la dispozitivul hotararii, ci ea se extinde si asupra considerentelor hotararii, respectiv motivelor cu valoare decizionala, adica acelor motive care contin solutii asupra unor puncte litigioase ale procesului de asa maniera incat doar felul in care au fost aduse in fata judecatii (pe cale de aparare ori ca aspecte prealabile cercetarii fondului), face ca astfel de solutii sa nu se regaseasca in dispozitiv.
Astfel, instanta de fond a constatat că deși nu este vorba de dispozitivul hotărârii expuse mai sus aceasta avand obiect anulare titlu de proprietate, considerentele pe care aceasta se sprijină, se impun cu putere de lucru judecat, prin continutul lor, rezolvandu-se probleme de drept pe care prima instanta le-a dezlegat în considerentele sale, neputandu-se repune în discuție o problemă care a fost deja tranșată. In acest sens, instanta de fond nu a mai ținut cont de expertiza efectuata în cauză.
Avand in vedere cele expuse mai sus, instanta de fond a constatat că nepunerea in posesie este justificata, in ipoteza in care fostul amplasament a facut obiectul unor acte anterioare de reconstituire a dreptului de proprietate, pe numele mostenitorilor autoarei, motiv pentru care va respinge actiunea ca neintemeiata, suprafata de 9 ari curti fiind avuta in vedere si de instanta investita cu solutionarea dosarului nr._ .
In privinta exceptiei inadmisibilitatii, calificata prin incheierea din data de 08.04.2011 in dosarul nr._, ca fiind o aparare de fond, instanta a constatat ca raportat la cele retinute mai sus, aceasta aparare nu este intemeiata, terenul pentru care se solicita a fi pusa in posesie reclamanta, a facut obiectul unor reconstituiri anterioare, nefiind astfel vorba de o incercare de eludare a dispozitiilor legale si de reconstituire a unui teren care nu a facut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
Avand in vedere solutia expuse mai sus, instanta de fond a admis interventia accesorie, reclamanta căzând in pretentii, apararile intervenientei G. M. E. in favoarea Comisiei F. F. Ipotesti fiind astfel utile pentru partea in interesul careia a intervenit.
Cu toate acestea, instanta de fond a respins solicitarea intervenientei la obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata, având în vedere că intervenientul accesoriu trebuie sa suporte intotdeauna cheltuielile propriei cereri, indiferent daca hotararea s-a pronuntat in favoarea partii pentru care a intervenit. In acest sens, instanta a retinut ca interventia voluntara accesorie nu trebuie sa aiba drept consecinta sporirea cheltuielilor de judecata pe care le va suporta partea care a cazut in pretentii.
De altfel, având in vedere solutia expusa mai sus, a respins solicitarea reclamantei de obligare la plata cheltuielilor de judecata ca neîntemeiată, onorariile expertilor in cuantum de 2905 lei si 1800 lei, aferente expertizelor efectuate in cauza, pentru care s-a acordat ajutor public judiciar, rămânând in sarcina statului conform disp. art. 19 alin 1 din OUG 51/2008, partea care a beneficiat de ajutor public judiciar căzând în pretenții.
Împotriva sentinței civile mai sus-menționate, în termen legal, a declarat recurs reclamanta Z. H., criticând-o pentru nelegalitate.
În motivare, a arătat că, în mod greșit, prima instanță a reținut că se impunea analiza prezentei cauze prin prisma hotărârii date în dosarul nr._, care a avut ca obiect anulare parțială a titlului de proprietate nr. 1612/11.05.2005, cerere dedusă judecății vizând suprafața de teren construcții aferentă casei și anexelor deținute de mama sa, Z. E., împreună cu recurenta.
A arătat că, în mod greșit, s-a reținut că pentru întreaga suprafață curți-construcții au fost emise titluri de proprietate pe numele altor moștenitori ai defunctei Z. E., defunctei validându-i-se dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,10 ha curți-construcții, prin adeverința de proprietate nr. 238/20.11.1991. Aceasta, întrucât anterior, prin adeverința de proprietate nr. 69/28.09.1991 s-a validat dreptul de proprietate pentru intervenientă, ceea ce dovedește că validarea, pentru autoarea sa, s-a făcut după efectuarea defalcării ce a rezultat ca urmare a înzestrărilor.
Acest fapt este confirmat de înscrierea în evidențele agricole de defuncta Z. E., pentru perioada anterioară înzestrărilor, 1959-1961, cu o suprafață de 0,13 ha curți-construcții, rămânând 0,9 ha după trecerea suprafeței de 0,4 ha pe numele autorului intervenientei.
De asemenea, a criticat greșita reținere că toate suprafețele din adeverința de proprietate nr. 238/1991 pe numele autoarei sale, au fost atribuite altor persoane, respectiv moștenitorilor acesteia, din moment ce, cel puțind în parte, a mai rămas suprafața de teren nereconstituită, aspect relevat chiar de expertul Nicuțari P., care a identificat o suprafață de teren cu care reclamanta ar putea fi pusă în posesie.
De asemenea, raportul de expertiză întocmit de expertul T. P. identifică o suprafață de 966 mp curți-construcții cu care recurenta să fie pusă în posesie, dar și o suprafață curți-construcții aparținând intervenienților, cu mențiunea că acestora le lipsește suprafața de 1,44 ari, situație în care, chiar dacă ar fi luată din perimetrul celor 966 mp, tot ar rămâne diferența de 8,22 cu care să fie pusă în posesie.
Susține că nici precizările comisiei comunale privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 300 mp nu pot fi reținute atâta timp cât din probatoriul admis rezultă că suprafața de teren cu care a fost validată autoarea sa este mai mare decât cea din titlul de proprietate emis pentru aceasta.
De asemenea, arată că, în mod greșit, s-a reținut puterea lucrului judecat în baza sentinței civile nr. 577/15.02.2007 a Judecătoriei Suceava aceasta neanalizând întinderea suprafețelor deținute de moștenitorii defunctei Z. E..
Cât privește cererea de intervenție voluntară accesorie arată că, deși,din documentația care a stat la baza titlului acesteia nu rezultă unde ar fi amplasată suprafața de 4 ari curți-construcții, în mod greșit, expertul Nicuțari P. identifică această suprafață în perimetrul aferent construcțiilor proprietatea recurentei, iar prima instanță nu a analizat situația juridică a acestei parcele.
În întâmpinări, intimatele G. M. E. și C. L. de F. F. Ipotești au solicitat respingerea recursului ca nefondat susținând că expertiza efectuată în cauză a clarificat natura juridică a terenului în litigiu.
Verificând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că recursul este nefondat.
Astfel, prin cererea dedusă judecății, reclamanta a solicitat obligarea Comisiei . la punerea sa în posesie cu suprafața de 0,9 ha teren și să întocmească documentația necesară emiterii titlului de proprietate.
În dosarul nr._, obiectul dedus judecății constă în anularea titlului de proprietate nr. 1612/01.05.2005, emis pe numele defunctei Z. E., autoarea petentei, motivat de faptul că, în mod greșit, s-a făcut reconstituirea pentru suprafața de 1,93 ha când, în realitate, suprafața reală de la punctul B grădină a fost de 4200 mp și nu 800, iar curți-construcții a fost de 1000 mp.
Analizând acțiunea sub aspectele susținute, instanțele au reținut legalitatea titlului emis cu privire la parcelele în cauză.
În raport de considerentele sentinței civile nr. 577/2007 a Judecătoriei Suceava, prin care au fost analizate toate parcelele înscrise în evidențele agricole ale defunctei Z. E., în mod corect, prima instanță a reținut puterea de lucru judecat a acestei hotărâri.
Cum, celelalte motive de casare sunt subsumate excepției invocate, în mod corect, prima instanță a motivat că nepunerea în posesie se datorează analizei fostului amplasament prin prisma probelor administrate în dosarul nr._, astfel că nemulțumirile legate de titlurile de proprietate emise pentru alți moștenitori ai defunctei sau refuzul de a fi analizate evidențele agricole ale defunctei anterior efectuării înzestrărilor sau a concluziilor rapoartelor de expertiză întocmite de cei doi experți nu pot fi primite, ele făcând obiectul dezbaterii altor cauze, din probatoriul administrat nerezultând că reconstituirea s-a făcut pentru o altă suprafață ce excede 9 ari curți-construcții.
De altfel, obiectul dedus judecății îl constituie punerea în posesie a suprafeței de 9 ari curți-construcții.
Potrivit art. 315 (1) C.pr.civ., în caz de casare, hotărârea instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității admiterii unor probe, sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
În decizia de casare s-a dispus să se verifice dacă suprafața de 9 ari teren curți construcții, înscrisă în adeverința de proprietate nr. 238/1991, a făcut sau nu obiectul înscrierii în titlurile de proprietate nr. 1064/1996, 894/1995 și 1515/2003.
Cum, în urma verificărilor și a completării probatoriului și cu expertiză a rezultat că cele trei titluri de proprietate au fost analizate prin hotărâre a cărei putere de lucru judecat s-a reținut fiind inclusă și suprafața de teren în litigiu, prima instanță a dat eficiență recomandărilor instanței de recurs..
Faptul că ar fi rămas diferențe care se suprapun cu terenul intervenienților sau față de care instanța nu s-a pronunțat, nu poate face obiectul prezentului recurs, prima instanța dispunând în conformitate cu cererea dedusă judecății, probatoriul administrat și recomandările instanței de control.
Nefiind date motivele de casare invocate, în baza art. 312 C.pr.civ., tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ,
ÎN NUMELE LEGII ,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta Z. H., domiciliată în satul Tișăuți, ., împotriva sentinței civile nr.1722 din 15 aprilie 2014 a Judecătoriei Suceava (dosar nr._ ), intimate fiind: intervenienta în numele altei persoane G. M. E., domiciliată în mun. Suceava, ., ., . și pârâta C. L. de F. F. Ipotești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.10.2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M. C. T. M. D. D. I. C. D.
RED. T.M.
JUD.C. M.
TEHNORED. I.C.D.
2 EX.- 12.12.2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 168/2014. Tribunalul SUCEAVA | Uzucapiune. Sentința nr. 1038/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
