Fond funciar. Decizia nr. 2107/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2107/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 01-10-2013 în dosarul nr. 2107/2013
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 2107
Ședința publică din data de 01 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: V. E. L.
Judecător: C. L.
Judecător: S. A.
Grefier: N. A.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul T. G. împotriva sentinței civile nr. 425 din 25.01.2013 în dosarul nr._ pronunțată de Judecătoria Radauți, intimați fiind pârâții Ionisei O. a V., N. V., M. R., C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Frătăuții Vechi, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava și C. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Dornești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta, av. substituient G. D. pentru intimata Comisia comunală de fond funciar Frătăuții Vechi, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier după care:
Av. G. D. depune la dosar delegația de substituire pentru av. titular Z. A..
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Recurentul T. G. precizează că intimata Comisia comunală de fond funciar Dornești a fost introdusă greșit în cauză, toate documentele fiind întocmite de Comisia comunală de fond funciar Fratauții Vechi.
Arată că soluția instanței de fond este greșită, nu există în cauză autoritate de lucru judecat și solicită admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, fără cheltuieli de judecată.
Av. substituient G. D. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul instanței la data de 6.04.2012, sub nr._, reclamantul T. G. i-a chemat în judecată pe pârâții I. O. a V., N. V., M. R., C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Frătăuții Vechi (prin primar) și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava solicitând instanței anularea parțială a titlului de proprietate nr.1136/24.09.1998 pentru suprafața de 3900 mp la locul numit „Saha” Dornești între vecinii: C. D., Drum, G. V. și anularea procesului-verbal de punere în posesie – anexa la titlu de proprietate nr.1136 întocmit de C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Frătăuții Vechi pentru suprafața de 3900 mp la locul numit „Saha” Dornești, jud. Suceava, întocmit la data de 23.03.1998.
În motivare, reclamantul a arătat că pentru suprafața de teren mai-sus indicată s-a eliberat titlul de proprietate nr.799/1995 titular fiind C. T., cu moștenitoarea C. D. cu precizarea că defunctul C. T. a fost împroprietărit în anul 1945 cu titlul de proprietate nr._ pe lotul 5238/51 cu 1,60 ha, conform certificatului 1710/25.04.1994 eliberat de Arhivele Statului Suceava, C. D. înstrăinând suprafața de 7437 mp fiicei sale C. M., terenul fiind înscris în CF 3799.
Reclamantul a mai precizat că prin manopere frauduloase moștenitorii defunctului I. P. a V. au reușit să obțină un titlu de proprietate în care era înscrisă suprafața de 3900 mp la locul numit „Saha” Dornești, deși anterior autorii lor, I. A. a fost intabulată cu p.f. 5241/2 în CF 391 a Comunei Cadastrale Măneuți care nu se învecinează nicidecum cu . rezultă din hârtiile cadastrale vechi.
S-a mai arătat că, prin aceleași manopere frauduloase au determinat pe doi din membrii comisiei de aplicare a Legii nr.18/1991 a comunei Frătăuții Vechi să întocmească în fals procesul-verbal de punere în posesie pentru suprafața de 3.900 mp situată pe raza administrativ teritorială a comunei Dornești, deși această comisie nu avea nici un fel de atribuții și nici competență pe raza altei localități, fapt pentru care s-a formulat o plângere penală, soluția fiind de neîncepere a urmăririi penale, faptele fiind prescrise, că procesul-verbal de punere în posesie întocmit de cei doi membri ai Comisiei de aplicare a Legii nr.18/1991 Frătăuții Vechi este fals și mențiunea din titlul de proprietate nr.1136, cu privire la această suprafață de teren de asemenea falsă, neexistând nici o identitate între terenul proprietatea reclamantului și cel deținut anterior de autorii pârâtei.
Intimata N. V. a depus întâmpinare la acțiunea reclamantului, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii acestuia, arătând că în fapt reclamantul a mai promovat o acțiune având același obiect în dosarul nr._, solicitând constatarea nulității aceluiași titlu precizând că doar ea a figurat în calitate de pârât nu și celelalte părți, pârâtele I. O. și M. R..
Acțiunea fost respinsă ca nefondată prin hotărârea Judecătoriei Rădăuți, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.574/16.03.2012 a Tribunalului Suceava.
Prin sentința civilă nr. 425 pronunțată la data de 25 ianuarie 2013 instanța a admis excepția autorității de lucru judecat și pe fondul cauzei a respins acțiunea civilă având ca obiect anulare titlu de proprietate și proces verbal de punere în posesie, privind pe reclamantul T. G. și pe pârâții I. O. a V., N. V., M. R., C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Frătăuții Vechi (prin primar), C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Dornești și l-a obligat pe reclamantul T. G. să plătească pârâtei N. V. suma de 700 lei cheltuieli de judecată.
P. a hotărî astfel prima instanță a reținut că, prin sentința civilă nr.2309/19.06.2009 a Judecătoriei Rădăuți, pronunțată în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.1771/3.11.2009 a Tribunalului Suceava, a fost admisă acțiunea în revendicare formulată de pârâta N. V. împotriva reclamantei C. M., care a fost obligată să-i predea numitei N. V. suprafața de 3.877 mp teren parte din p.f. 5238/13, conform identificării din raportul de expertiză întocmit în cauză, că la data de 30.03.2010, numita C. M. a înstrăinat reclamanților T. G. și F. prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1219/10 de BNP, suprafața de 3.877 mp, teren ce formează obiectul litigiului.
Prin acțiunea înregistrată sub nr._, pârâta N. V. a formulat acțiune pentru constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare.
Cauza a fost suspendată, întrucât reclamanții T. G. și T. M. au introdus o acțiune de constatare a nulității titlului de proprietate nr.1136/24.09.1998 și a procesului-verbal de punere în posesie.
Cauza a fost înregistrată sub nr._, acțiunea fiind respinsă prin sentința civilă nr.692/15.02.2011, sentința rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.574/16.03.2012 a Tribunalului Suceava.
Ca urmare a acestei împrejurări, instanța a apreciat că acțiunea reclamanților nu se mai justifică întrucât titlul de proprietate a cărui anulare se cere a fost supus controlului judecătoresc atât prin acțiunea în revendicare, cât și prin acțiunea introdusă de reclamanți în constatarea nulității stabilindu-se cu autoritate de lucru judecat că titlul de proprietate, cât și procesul-verbal care a stat la baza eliberării acestuia a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale.
Reclamanții nu mai pot introduce o nouă acțiune în care să conteste ceea ce s-a hotărât cu autoritate de lucru judecat, o soluție contrară ar încălca principiul securității raporturilor juridice între părți.
P. motivele arătate, instanța a constatat că, în cauză, este dată excepția autorității de lucru judecat, iar pe fondul cauzei a dispus respingerea acțiunii.
În baza disp. art.274 C.pr.civ., reclamantul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâtei N. V..
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul T. G. criticând-o pentru nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs a susținut că se retine in considerentele hotararii ca reclamantul Tofanescu G. a mai introdus o actiune avand ca obiect constatarea nulitatii Titlului de P. 1 136/24.09.1998 emis de C. Judeteana pentru reconstituirea dreptului de proprietate si a procesului verbal de punere in posesie ce a facut obiectul dosarului nr._ al judecatoriei Radauti, actiunea fiind respinsa prin Sentinta Civila 692/15.02.2011 ramasa definitava si irevocabila prin Decizia Civila 574 din 16.03.2012 a Tribunalului Suceava.
Arată că, in cauza nu este data exceptia invocata de pârâti, hotărârea fiind sub acest aspect nelegala.
Precizează că, acțiunea la care se face referire s-a judecat in contradictoriu cu C. locala de fond funciar Dornesti si nu cu C. de aplicare a Legii 18/1991 Fratautii Vechi unde s-a intocmit toata documentația ce a stat la baza emiterii Titlului de P. 1136/1998. Astfel, instanta de fond a fost investita cu un capăt de cerere ce viza constatarea nulitatii procesului verbal de punere in posesie emis de comisia Fratauti Vechi, ce a stat la baza emiterii Titlului de P. nr. 1136/1998, proces verbal ce este diferit de cel eliberat de comisia Dornesti ulterior emiterii Tiltului de P. mai sus mentionat si care a fost analizat in dosarul_ al Judecatoriei Radauti.
Arată că, fiind vorba de doua Procese verbale de punere in posesie diferite, eliberate de doua comisii diferite, este cert ca nu se poate discuta despre o indentintate de obiect si nici de părți astfel incat concluzia instantei de fond este greșita, neexistând in cauza autoritate de lucru judecat.
Arată că, vorbind despre motivele care au determinat formularea capătului de cerere vizând constatarea nulității fisei - Proces verbal de punere in posesie este de mentionat că fata de motivele ce au determinat cererea de constatare a nulitatii procesului verbal nr. 4773/30.09.2004 emis de comisia Dornesti aici s-au invocate cu totul alte motive ce tineau de savarsirea de catre persoanele ce au semnat acest act a infractiunilor de abuz in serviciu si fals intelectual, fapte ce au facut obiectul cercetarilor in dosarul 1654/PI2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria Radauti.
Concluziile anchetei si solutia au in vedere faptul că față de data săvârșirii faptelor, acestea sunt prescrise motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmării penale fata de inginera Eustafivici S.-G. si fostul Primar lonesi A. V., ambii recunoscand faptele imputate.
Arată că, în conținutul Referatului întocmit de organele de politie si care face parte integranta din rezoluția parchetului sunt menționate cauzele de nulitate ale procesului verbal de punere in posesie emis de C. Fratauti Vechi, rezultând din încălcarea dispozițiilor legale in materie:
- Emiterea documentației de către o comisie necompetenta, terenul fiind situate pe raza comunei Dornești si nu Frătăuții Vechi.
- Cererea pârâților fiind depusa la o comisie necompetenta care a validat o suprafață de teren de 3900 mp pe raza comunei Dornesti.
- Întocmirea Fisei -Proces verbal de punere in posesie in baza căreia s-a emis Titlu de P. 1136/1998, fără o deplasare in teren si completarea vecinatatilor terenului conform susținerilor pârâtei N. V. si nu a evidentelor ce rezultau din registrele agricole, a cadastrului si alte înscrisuri.
- Faptul ca nu a fost semnat procesul verbal de 3/4 din numărul membrilor comisiei ci doar de inginera Primariei, fostul primar nefăcând altceva decât sa aplice stampila.
- Nerespectarea dispozițiilor art. 26 alin.1 din Legea 169/1997 vizând obligativitatea ca la punerea in posesie sa se faca delimitarile in teren pentru masuratori "S. vecinătăților pe temeiul Schite..."
Arată că, având toate aceste date, instanta de fond avea obligația de a se pronunța asupra motivelor de nulitate parțial ale acestui proces verbal, in nici unul dintre dosarele indicate in motivarea hotărârii nefiind analizate aceste aspecte, ceea ce face ca teoria asupra autorității de lucru judecat sa nu aibă nici o acoperire in probe.
Arată că, în mod greșit, in prezenta cauza instanta, din oficiu a hotarat introducerea in cauza a comisiei Dornesti care nu are calitate pasiva, nici documentatia, nici Titlul nefiind emise de aici.
Arată că, introducerea in cauza "s-a impus" numai pentru a se putea vorbi despre identitatea de părți ca o condiție a existenței excepției.
Precizează că, o analiza atenta a Hotărârii dată in dosarul_ duce la concluzia că instanța nu a fost preocupata sa analizeze legalitatea Titlului, plecand de la premiza ca acesta s-ar fi facut in dosarul_ care avea ca obiect revendicare si care a fost discutat Titlu emis numitei Covasa M., nicidecum paratei N. V..
Arată că, în aceste condiții s-a discutat despre puterea lucrului judecat care ar trebui respectată ca prezumție cu caracter absolut, care ar duce tot la imposibilitatea ca reclamantul "sa introducă o noua actiune".
Consideră că recursul este fondat motiv pentru care solicită admiterea caii de atac si constatând că nu este dată exceptia solicită casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Apreciază că, în mod greșit a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata, obligație ce solicită a fi inlăturată si in conformitate cu dispozițiile art. 447 sa fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecata efectuate de reclamant.
Arată că își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 488(8) Cod Procedura Civila.
Intimații, deși au fost legal citați, nu au depus la dosar întâmpinare pentru a-și preciza poziția cu privire la recurs.
Examinând actele și lucrările dosarului Tribunalul constată că recursul este fondat pentru considerentele următoare:
Dreptul la un proces echitabil impune motivarea hotarârilor judecătorești întrucât numai pe această cale se poate verifica maniera în care în circumstanțele concrete ale cauzei „justiția a fost servită". Exigența motivării este esențială în administrarea adecvată a justiției, in condițiile în care considerentele reprezintă partea cea mai întinsă a hotărârii, locul în care se indică motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței.
Printre pilonii de bază ai dreptului la un proces echitabil se numără și dreptul oricărei părți în cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanței observațiile, argumentele și mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei părți ca aceste observații și argumente să fie examinate în mod efectiv. Cu privire la aceste aspecte, obligația instanței de motivare a deciziilor sale este singurul mijloc prin care se poate verifica respectarea lor.
După cum s-a arătat în doctrină, motivarea trebuie să fie pertinentă, completă, întemeiată, omogenă, concretă, convingătoare și accesibilă. Motivarea este de esența hotărârilor, reprezentând o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu atenție. Practica instanței supreme este orientată în acest sens, afirmând constant că inexistența motivării atrage casarea hotărârii, la fel și o motivare necorespunzătoare. Cu alte cuvinte, o motivare excesiv de succintă sau necorespunzătoare în raport cu complexitatea cauzei echivalează, practic, cu inexistența motivării.
Aceeași concluzie se desprinde și din jurisprudența deja consacrată a Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea arată că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție, înglobează, între altele, dreptul părților unui proces de a-și prezenta observațiile pe care le apreciază ca fiind pertinente cauzei lor. Întrucât Convenția nu vizează garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii ci drepturi concrete și efective, acest drept nu poate fi considerat ca fiind efectiv decât dacă aceste observații sunt cu adevărat "ascultate", adică examinate propriu-zis de către instanța sesizată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, mai ales, în sarcina "tribunalului", obligația de a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și cererilor de probă ale părților sub rezerva aprecierii pertinentei acestora" (cauza V. de Hurk c. Țările de Jos, hot. din 19 aprilie 1994, §59; în același sens, cauza Albina c. România, hot. din 28 aprilie 2005, §30). Obligația instanței de a răspunde prin motivare la argumentele prezentate de părți este justificată, întrucât "numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un control public al administrării justiției" (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda din 27 septembrie 2001).
Curtea este constantă în a statua, legat de buna administrare a justiției, că "deciziile judiciare trebuie să indice de o manieră suficientă motivele pe care se bazează" (cauzele Ruiz Torija c. Spania, hot. din 9 decembrie 1994, § 29; Helle c. Finlanda, hot. din 19 decembrie 1997-Suominen c. Finlanda, hot. din 1 iulie 2003, § 34 sau Dimitrellos c. G., hot. din 7 aprilie 2005, § 15). Cât privește, spre exemplu, cauza Albina c. România (hot. din 28 aprilie 2005, § 30), Curtea relevă că orice hotărâre judecătorească trebuie motivată, astfel încât judecătorul să răspundă tuturor argumentelor prezentate de părți. Această obligație este justificată, întrucât "numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un control public al administrării justiției" (hot. Hirvisaari c. Finlanda din 27 septembrie 2001).
Curtea apreciază că instanța nu este întotdeauna datoare să analizeze separat fiecare susținere a părților, putând selecta sau grupa argumentele utile în soluționarea cauzei, dar ignorarea completă a acestora echivalează cu lipsirea părții de un veritabil acces la justiție.
Raportându-ne la sentința atacată, se observă că hotărârea primei instanțe este nemotivată, neregăsindu-se în cuprinsul acesteia argumentarea rațiunii ce 1-a determinat pe judecător să adopte soluția dispusa în cauză, cu privire la excepția formulata de intimata N. V. .
În speță, instanța de fond s-a rezumat la a arăta că în cauză este dată excepția autorității de lucru judecat, fără a analiza în vreun fel dacă sunt îndeplinite sau nu cerințele imperative și cumulative dispuse de textul art. 1201 din Codul Civil, care impune condiții esențiale privitoare la identitatea de obiect, identitatea de cauză și identitatea de părți între cele 2 acțiuni.
Mai mult, nu a motivat în raport de care dintre cele 2 dosare( dosar nr._ sau dosar nr._ ), având ca obiect „revendicare” sau „anulare titlu”, a reținut excepția autorității de lucru judecat, concluzionând doar, fără a argumenta, prin prisma excepției invocate, că acțiunea reclamantei nu se mai justifică.
Deosebit de aceasta, date fiind părțile litigante din dosarul nr._, având ca obiect „anulare titlu de proprietate”, și părțile din prezenta cauză, nu a argumentat în raport de care dintre acestea, a reținut excepția susmenționată.
Procedând în acest fel, prima instanță a încălcat dispozițiile art.261 alin.l pct.5 C.pr.civ. care prevăd obligativitatea arătării motivelor de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, făcând practic imposibil de realizat misiunea instanței de recurs de a controla hotărârea atacată, în aceste condiții, constatând că soluția adoptată de prima instanță nu cuprinde motivele pe care se sprijină (fiind astfel încălcate dispozițiile art.304 pct.7 C.pr.civ), respectiv că, practic, prin hotărârea atacată nu a fost soluționat fondul cauzei, în baza art.312 alin.3 și 6 C.pr.civ., Tribunalul urmează să admită recursul declarat de recurentul T. G. împotriva sentinței civile nr. 425 din 25.01.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți pe care o va casa în tot și va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, ocazie cu care prima instanță urmează a se preocupa de remedierea deficientelor si respectarea dispozițiilor legale susmenționate.
P. aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul T. G. domiciliat în mun.Rădăuți, ..77A, jud.Suceava împotriva sentinței civile nr. 425 din 25.01.2013 în dosarul nr._ pronunțată de Judecătoria Radauți, intimați fiind pârâții I. O. a V., domiciliată în ., jud. Suceava, N. V., domiciliată în ., jud. Suceava, M. R., domiciliată în ., C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Frătăuții Vechi (prin primar), C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Dornești.
Casează sentința civilă nr. 425/2013 a Judecătoriei Rădăuți și trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică la data de 01.10.2013
P.: Judecător: Judecător:Grefier:
V. E. L. C. L. S. A. N. A.
Red CL/Tehn NA
Jud. fond. C. T.
2ex/
| ← Pretenţii. Decizia nr. 2113/2013. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 2130/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
