Fond funciar. Decizia nr. 2195/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2195/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 13-11-2012 în dosarul nr. 2195/2012
Dosar nr._ -fond funciar-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.2195
Ședința publică din 13 noiembrie 2012
Președinte: C. L.
Judecător: S. A.
Judecător: V. E. L.
Grefier: R. M.
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâta C. L. de fond funciar Ipotești, jud.Suceava și intervenienta G. M. E., împotriva sentinței civile nr. 4318 din data de 7 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Suceava (dosar nr._ ), reclamantă-intimată fiind Z. H.,
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta-intimată asistată de av. B. S. și recurenta-intervenientă în numele altei persoane G. M. E. asistată de av. U. I., lipsă fiind reprezentantul pârâtei-recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că prin serviciul Registratură reclamanta-intimată Z. H. a depus întâmpinare la dosar.
Avocat B. S. depune la dosar împuternicire avocațială pentru reclamanta-intimată Z. H..
Apărătorii părților, fiind întrebați, arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză, excepții de invocat și probe de solicitat.
Având în vedere că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și probe de administrat, instanța declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Apărătorul intervenientei recurente a arătat că susține recursul pârâtei recurente dar și recursul lui. Astfel, arată că instanța de fond a calificat excepția inadmisibilității acțiunii drept o apărare de fond și în considerente nu a motivat această excepție. Pe fondul cauzei a arătat că suprafața de 9 ari pretinsă nu există fizic și nu poate fi reconstituită, solicitând admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Apărătoarea reclamantei-intimate a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată. Arată că în notele de concluzii aflate la fil.126-128 dosar fond și-a spus părerea cu privire la excepția inadmisibilității, și totodată a se avea în vedere Decizia civilă nr.1358 din 30.06.2009 a Tribunalului Suceava.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor de față, constată:
P. acțiunea civilă adresată Judecătoriei Suceava la data de 4 decembrie 2008 și înregistrată sub nr._, reclamanta Z. H. a chemat-o în judecată pe pârâta C. L. de F. F. Ipotești solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, aceasta din urmă să fie obligată la punerea în posesie cu suprafața de 0,09 ha curți situați în intravilanul satului Tișăuți, . și să întocmească documentația necesară eliberării titlului de proprietate pe numele autoarei Z. M. E., fără cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin cererea nr. 323/04.03.1991, autoarea sa Z. M. E. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,86 ha teren și ca urmare a validării anexei 2 A de către C. Județeană Suceava s-a emis adeverința de proprietate nr. 238/20.11.1998, urmând a fi întocmit titlu de proprietate pentru curți – 10 ari și 0,33 ha grădină precum și pentru terenul extravilan, dar s-a întocmit titlu doar pentru suprafața de 1,49 din care pentru grădină 0,08 ha, iar pentru terenul aferent casei și anexelor, precum și a căii de acces nu s-a întocmit documentația și nu s-a eliberat titlu de proprietate, motiv pentru care s-a promovat prezenta acțiune.
P. sentința civilă nr. 1347 pronunțată la data de 20.03.2009 în dosar nr._ al Judecătoriei Suceava, s-a admis acțiunea civilă având ca obiect „fond funciar” formulată de Z. Hotenzia, în contradictoriu cu pârâta C. L. de fond funciar Ipotești, fiind obligată C. comunală Ipotești pentru aplicarea Legii 18/1991 să procedeze la punerea în posesie a reclamantei cu 0,09 teren curți-construcții aferente locuinței sale situate în localitatea Tișăuți, . și să întocmească documentația necesară eliberării titlului de proprietate pentru acest teren, după defuncta Z. E..
P. Decizia civilă nr. 1358 pronunțată la data de 30.06.2009 în dosar nr._ al Tribunalului Suceava-Secția civilă, s-a admis recursul formulat de pârâta C. L. de fond funciar Ipotești, împotriva sentinței civile nr. 1347 pronunțată la data de 20.03.2009 de Judecătoria Suceava în dosar nr._, fiind casată sentința civilă nr. 1347/20.03.2009 a Judecătoriei Suceava și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.09.2009, sub nr. de dosar_ .
La termenul de judecată din data de 08.04.2011, instanța a calificat excepția inadmisibilității invocată, drept o apărare privind fondul cauzei.
Legal citată, pârâta C. L. de F. F. Ipotești a formulat precizări prin care a solicitat să se aibă în vedere faptul că după autoarea Z. E. a fost reconstituit dreptul de proprietate prin mai multe titluri de proprietate astfel: T.P. nr. 1064/17.04.1996 pe numele autorului Z. V., cu moștenitor G. M. cu suprafețele de 0,04 ha curți și construcții și 0,21 ha arabil, T.P. nr. 894 din 02.08.1995 pe numele I. Ilaria cu suprafața de 0,1 ha curți și construcții și 0.19 ha teren arabil, T.P. nr. 1515 din 27.11.2003 pe numele Z. E. și Z. A. de 0,10 ha cu hotărâre judecătorească și T.P. nr. 1612 din 2005 cu suprafața de 0,08 ha teren arabil reconstituit după Z. E..
În concluzie, pârâta a arătat că nu o poate pune în posesie pe reclamantă cu nici o suprafață de teren deoarece pentru suprafața de 400 mp este reconstituit dreptul de proprietate pentru Z. V., pentru suprafața de 250 mp a fost transmis dreptul de proprietate prin contractul de v-c nr. 1898/1990, iar pentru diferența de cca 300 mp nu este reconstituit dreptul de proprietate.
Instanța a administrat la solicitarea părților, proba cu înscrisuri respectiv cele depuse la dosar iar pentru reclamantă și proba cu expertiză tehnică judiciară în cauză.
P. sentința civilă nr.4318 din 7 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Suceava s-a admis acțiunea, s-a respins cererea de intervenție în interes accesoriu, pârâta C. locală de fond funciar Ipotești a fost obligată să procedeze la punerea în posesie a reclamantei cu suprafața de 0,09 ha teren curți construcții situată în intravilanul satului Tișăuți, ., să întocmească documentația pentru eliberarea unui titlu de proprietate pe numele autoarei reclamantei, Z. M. E., și totodată să plătească în favoarea reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 2900 de lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
P. Decizia civilă nr. 1358 din 30.06.2009 a Tribunalului Suceava s-a stabilit cu caracter definitiv că autoarei reclamantei i s-a validat dreptul de proprietate pentru suprafața de 9 ari teren curți construcții prin adeverința nr. 238 din 20.10.1991. Instanța de recurs, în motivarea soluției de trimitere a cauzei spre rejudecare, a considerat necesar ca în cauză să se efectueze o expertiză de specialitate pentru a se stabili dacă terenul în suprafață de 9 ari curți construcții înscris în adeverința de proprietate nr. 238 din 20.10.1991 este înscris în titlurile de proprietate nr. 1064 din 17.04.1996, nr. 894 din 02.08.1995, nr. 1515 din 27.11.2003 și nr. 1612 din 11.05.2005, iar în caz afirmativ să se stabilească diferența pentru care nu s-a efectuat punerea în posesie și nu s-a emis titlu de proprietate.
În rejudecare, instanța, conformându-se dispozițiilor obligatorii ale instanței de casare, a administrat proba cu expertiză topo. Din concluziile raportului de expertiză rezultă faptul că suprafața de 966 mp. teren ocupată de reclamantă și înscrisă în adeverința de proprietate nr. 238 din 20.10.1991 nu se regăsește în nici unul din titlurile de proprietate eliberate moștenitorilor autoarei Z. E. și nu se suprapune cu nici o suprafață de teren din titlurile mai sus arătate (f 68).
Împotriva sentinței civile au declarat recurs pârâta C. L. de fond funciar Ipotești, jud.Suceava și intervenienta G. M. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului său depus la fiul.4-6 dosar, pârâta C. L. de fond funciar Ipotești, jud.Suceava, a arătat următoarele:
La termenul din data de 08.04.2011 instanța a calificat excepția inadmisibilității acțiunii drept o apărare de fond; că, în considerentele de motivare a soluției instanța a omis a face o examinare a excepției ridicate chiar și sub aspectul unei apărări de fond, aspect cese încadrează în motivul prevăzut de art. 304 pct.7 din codul de procedură civilă în sensul că hotărârea este nemotivată și că rezolvarea cererii reclamantei s-a făcut fără a fi indicate temeiurile de drept care au condus la această soluție.
Pentru a se realiza expertiza topo în cauză s-a măsurat întreaga suprafață de teren de 6195 mp și această suprafață este acoperită în totalitate de T.P Nr.894 din 02.08.1995 cu suprafața de 2000 mp, T.P. nr. 1064 din 17.04.1996 cu suprafața de 2500 mp, T.P nr.1515 din 27.11.2003 cu suprafața de 1000 mp și T.P nr.1612 din 11.05.2005 cu suprafața de 800 mp teren arabil în grădină, titluri pe care le atașează în copie la dosar.
Suprafața de 9 ari pretinsă de reclamantă nu există fizic în teren deoarece suprafața totală din T.P amintite mai sus este mai mare cu 105 mp constatându-se faptul că în gradină există deficit de teren și nu excedent de teren.
Printre documentele care au stat la baza întocmirii raportului de expertiză nu se regăsește și contractul de vânzare-cumpărare nr.1224 din data de 27.05.2008 emis de Biroul Notarului Public M. C..
Expertiza topo nu evidențiază suprafața de 0.09 ha teren curți construcții care este liberă negăsindu-se pe nici unul din T.P. măsurate, ori în TP nr.1064/17.04.1996 emis în favoarea lui Z. V. - a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2500 mp din care suprafața de 400 mp curți și clădiri, în consecință, după autoarea Z. E., din cei 9 ari pretinși 4 ari se găsesc în acest T.P.
Suprafața de 250 mp a fost vândută de Z. E. prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1898/15.03.1990 la fostul notariat de Stat Județean Suceava, reclamantei și numitei I. Ilaria. Și această suprafață face parte tot din cei 9 ari solicitați de reclamantă.
Dispozitivul sentinței este contradictoriu deoarece se stabilește obligația în sarcina Comisiei Locale de F. F. la eliberarea titlului de proprietate pe numele autoarei reclamantei, în timp ce punerea în posesie să fie făcută în favoarea reclamantei, ignorându-se faptul că mai sunt și alți moștenitori.
În motivarea recursului său, depus la fila 10-12 dosar, intervenienta G. M. E. a arătat următoarele:
Reclamanta Z. H. a chemat în judecată C. L. de F. F. Ipotești pentru ca aceasta să fie obligată la punerea în posesie cu suprafața de 0,09 ha cu destinația curți și construcții din intravilan Tișăuți și să fie întocmită documentația necesară în vederea eliberării titlului de proprietate pe numele autoarei Z. M.E.
Motivându-și acțiunea, reclamanta a arătat că autoarea sa a cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,86 ha teren, urmare a solicitării ei a fost validată anexa nr.2A și a fost emisă adeverința de proprietate nr.238/20.11.1998 urmând a fi întocmit și eliberat titlu de proprietate pentru curți în suprafață de 10 ari și 33 ari pentru grădină precum și pentru restul suprafeței din extravilan. Cu toate acestea, titlul de proprietate a fost întocmit doar pentru suprafața de 1,49 ha din care pentru grădină doar suprafața de 0,08 ha.
În primul ciclu procesual, prin sentința civilă nr. l347 din 20.03.2009 a Judecătoriei Suceava, a fost admisă acțiunea și s-a stabilit obligația pârâtei de a proceda la punerea în posesie a reclamantei cu suprafața de 0,09 ha teren aferent curții și construcțiilor.
Pârâta a formulat recurs împotriva acestei sentințe, în cadrul acestui recurs a formulat o cerere de intervenție în interes accesoriu înțelegând a susține recursul declarat de pârâta C. Locala de F. F. Ipotesti. P. soluționarea recursului a fost admisă și cererea sa, împrejurare ce rezultă din decizia civilă nr.1358 din 30.06.2009 a Tribunalului Suceava, pronunțată în dosar nr._ .
Cauza a fost trimisă spre rejudecare, în cursul reluării cercetării judecătorești în condițiile art.315 pct.3 din Codul de procedura civilă, au fost ridicate excepții și au fost administrate probe cu înscrisuri precum și cu o expertiză tehnică judiciară în specialitatea topo.
În soluționarea cauzei în fond, după casare instanța a reținut că este stabilit cu caracter definitiv faptul că autoarei reclamantei i s-a validat dreptul de proprietate pentru suprafața de 9 ari, numai că este necesar a se stabili dacă suprafața de 9 ari înscrisă în adeverința de proprietate nr.238 din 20.01.1991 a fost înscrisă în titlurile de proprietate nr. 1064 din17.04.1996, nr. 894din 01.08.1995, nr. 1515 din 27.11.2003 și nr. l612 din 11.05.2005, iar în caz afirmativ să fie stabilită diferența pentru care nu s-a efectuat punerea în posesie și pentru care nu s-a emis titlu de proprietate.
Examinând expertiza tehnica topo administrată în cauză, instanța a concluzionat că suprafața rezultată ca urmare a identificării ei în teren este de 966 mp precum și faptul că această suprafață nu se regăsește în nici unul din titlurile de proprietate eliberate, ca o consecință este admisă acțiunea, respinsă cererea de intervenție accesorie formulată în cauză, obligată pârâta să procedeze la punerea în posesie a reclamantei cu suprafața de 0,09 teren curți și construcții din intravilan Ipotești și obligată pârâta la plata sumei de 2900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Arată intervenienta că sentința este nelegală pentru următoarele motive:
La termenul din data de 08.04.2011, instanța a calificat excepția inadmisibilității acțiunii drept o apărare de fond. În considerentele de motivare a soluției instanța omite a face o examinare a excepției ridicate chiar și sub aspectul unei apărări de fond, aspect ce se încadrează în motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 din Codul de procedură civilă, în sensul că hotărârea este nemotivată și că rezolvarea cererii reclamantei s-a făcut fără a fi indicate temeiurile de drept ce au condus la această soluție. În fapt, soluția s-a pronunțat doar de deducțiile izvorâte din pretențiile reclamantei.
Hotărârea pronunțată pare a fi nemotivată întrucât se susține: Cu aceeași motivare, admițând acțiunea, va respinge cererea de intervenție accesorie formulată în cauză. Despre apărările intervenientei formulate în cauză, nu se mai face nici o mențiune.
În plus, în considerentele deciziei de casare se recomanda instanței de fond: urmează a stabili dacă terenul de 9 ari curți-construcții înscris în adeverința de proprietate nr.238/20.10.1991 este inclus(integral/parțial) în titlurile de proprietate nr. 1064/17. 04. 1996, nr._95, nr. 1515/27. 11.2003 și 1612/11.05.2005, iar în caz afirmativ va stabili diferența pentru care nu s-a efectuat punerea în posesie și nu s-a emis titlu de proprietate. Pentru terenul inclus atât în titlurile de proprietate enunțate anterior, cât și în adeverința de proprietate nr. 238/20.10.1991, prima instanță va analiza dacă se mai justifică o nouă punere în posesie și eliberarea unui alt titlu de proprietate. Or, o analiză sub acest aspect nu a fost făcută.
Așa cum a arătat în cererea accesorie formulată pentru termenul din 25.05.2009 în fața Tribunalului Suceava, reclamanta este sora tatălui ei-Z. V.(în prezent decedat), că după autoarea comună Z. E. au rămas 3 copii - reclamanta, tatăl ei Z. V. și încă o soră a lor - Ilaria, căsătorită I.(decedată). Nu este real că suprafața de 9 ari nu ar fi fost reconstituită până în prezent și că este liberă și nu se regăsește în nici unul din titlurile de proprietate. De altfel, la efectuarea expertizei nu a fost anunțată, a făcut aceste obiecții în instanță și i s-au respins pe motiv că prezența sa nu era necesară având în vedere natura calității ei în acest dosar, intervenientă în interesul pârâtei, și că este suficient că a participat aceasta. În consecință, a fost lipsită de posibilitatea de a lămuri la fața locului expertul despre situația terenului.
Mai arată intervenienta-recurentă că suprafața de 9 ari pretinsă de reclamantă nu există fizic în teren deoarece:
- în titlul de proprietate nr.1064/17.04.1996 emis în favoarea sa în calitate de moștenitoare după autorul ei Z. V., a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2500 mp din care suprafața de 400 mp curți și clădiri, în consecință, după autoarea Z. E., din cei 9 ari pretinși 4 ari au fost reconstituiți în favoarea ei, a intervenientei;
- suprafața de 250 mp mp a fost vândută de Z. E. prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1898/15.03.1990 la fostul Notariat de stat Județean Suceava, reclamantei și numitei I. Ilaria; și această suprafață face parte tot din cei 9 ari solicitați de reclamantă.
În realitate, deși nu se regăsesc în teren, suprafața pentru care s-ar putea reconstitui dreptul de proprietate este doar de 250 mp pe numele autoarei Z. E., la care ar avea dreptul moștenitorii celor trei tulpini.
Hotărârea este greșită și prin faptul că deși obliga prin dispozitiv C. Locala de F. F. Ipotești să întocmească documentația pentru eliberarea titlului de proprietate pe numele autoarei reclamantei, pentru această suprafață de teren nu a fost reconstituit dreptul de proprietate.
Dispozitivul sentinței este contradictoriu deoarece se stabilește obligația în sarcina pârâtei la eliberarea titlului de proprietate pe numele autoarei reclamantei, în timp ce punerea în posesie să fie făcută în favoarea reclamantei doar.S-a dispus acest lucru fără a fi făcută ieșirea din indiviziune.
Greșit a fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată având în vedere că în această materie nu se acordă cheltuieli de judecata.
Reclamanta-intimată Z. H. a depus la dosar întâmpinare (fila.29-31), prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivare, reclamanta-intimată a arătat faptul că printre obiectivele fixate de intervenientă s-a cerut și verificarea terenului ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1838 din data de 15 martie 1999 iar din concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul T. P. rezultă, fără echivoc, că suprafața de 966 mp teren ce face obiectul acestui dosar este înscrisă în adeverința de proprietate nr. 238/1991 și există fizic, fiind deținută de reclamanta-intimată iar instanța de control judiciar a stabilit cu caracter definitiv prin decizia de casare că autoarei reclamantei, Z. E. i s-a validat dreptul de proprietate pentru suprafața de 9 ari teren construcții prin adeverința nr. 238 din data de 20 octombrie 1991 iar contractul de vânzare-cumpărare nr. 1224 din data de 27 mai 2008 încheiat la BNP M. C. nu a fost depus la instanța de fond pentru a fi avut în vedere la efectuarea expertizei dispuse în cauză.
Analizând recursurile declarate în cauză, tribunalul reține următoarele:
P. adeverința de proprietate nr. 238 din data de 20 octombrie 1991 eliberată de Comisia comunală de fond funciar Ipotești, jud. Suceava, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,86 ha în favoarea numitei Z. M. E. iar prin titlul de proprietate nr. 1612 din data de 11 mai 2005 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1, 49 ha, motiv pentru care reclamanta-intimată a solicitat obligarea pârâtei-recurente Comisia comunală de fond funciar Ipotești să o pună în posesie pe reclamanta-intimată pentru suprafața de 0, 09 ha teren aferent casei de locuit și anexelor și a căii de acces.
Tribunalul reține că una din condițiile de exercitare ale acțiunii civile o reprezintă calitatea procesuală care presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat( calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată( pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății( calitate procesuală pasivă). Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să își justifice calitatea procesuală activă iar după ce a fost sesizată, instanța trebuie să verifice calitatea procesuală a părților.
Reclamanta-intimată Z. H. a cerut obligarea la punerea în posesie pentru diferența de teren de 900 mp pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate autoarei sale, dar nu a dovedit în nici un fel calitatea sa de moștenitor legal sau testamentar după Z. E., la dosar nefiind depus nici măcar certificatul de deces al acesteia iar instanța de fond nu a verificat calitatea procesuală activă a reclamantei, hotărârea pronunțată fiind dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
În data de 8 aprilie 2011, intervenienta în interesul pârâtei a invocat excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că din conținutul raportului de expertiză rezultă că există o suprapunere de teren pentru care nu este reconstituit dreptul de proprietate. P. încheierea de ședință din data de 8 aprilie 2011, instanța de fond a calificat excepția inadmisibilității acțiunii drept o apărare de fond dar nu s-a pronunțat asupra acestei excepții prin hotărârea pronunțată, încălcând astfel dispozițiile art. 261 al. 1 pct. 5 Cod pr. civilă, astfel încât motivul de recurs invocat cu privire la acest aspect de către recurente este întemeiat.
Separat de acest lucru, tribunalul reține că prima instanță nu a indicat temeiurile juridice ale soluției sale, încălcând astfel dispozițiile art. 261 al. 1 pct. 5 Cod pr.civilă în care se arată că hotărârea trebuie să cuprindă motivele de drept care au format convingerea instanței, în cauză fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod pr. civilă, motivele de recurs invocate cu privire la acest aspect de ambele recurente fiind întemeiate.
După cum rezultă din dispozițiile art. 208 al.1 Cod pr. civilă, dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin carte poștală recomandată, cu dovada de primire, arătând zilele și orele când începe și continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului.
P. obiecțiunile la raportul de expertiză tehnică judiciară din data de 4 martie 2011, intervenienta în interesul pârâtei G. M. E. a invocat excepția nulității raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul T. P. motivat de faptul că expertul s-a deplasat în teren fără a fi citată, fiind încălcate dispozițiile art. 208 Cod pr. civilă.
P. încheierea de ședință din data de 8 aprilie 2011, instanța de fond a respins excepția de nulitate a raportului de expertiză cu argumentul că pârâta nu a ridicat o astfel de excepție, excepția fiind invocată de către intervenienta în interes accesoriu.
Este adevărat că în cazul intervenției voluntare accesorii, terțul are o poziție procesuală subordonată părții pe care o apără, însă de aici nu poate fi desprinsă ideea că intervenientul accesoriu nu ar putea propune probe noi și nici nu s-ar putea substitui părții în favoarea căreia a intervenit pentru a invoca excepțiile procesuale pe care această parte omite să le opună adversarului, având în vedere că în cadrul acestei concepții, această formă de intervenție ar deveni aproape inutilă, de vreme ce terțul ar trebui să se limiteze la actele de procedură îndeplinite de partea pe care o susține. Mai mult, soluția contrară se desprinde din chiar art. 54 Cod pr. civilă, care permite terțului să îndeplinească ,,orice act de procedură”, interzicându-i doar actele potrivnice interesului părții în favoarea căreia a intervenit. Așadar, în legătură cu pretențiile deduse judecății de către părți, dar și în limitele acestora, intervenientul accesoriu poate să propună probe noi, să aducă noi argumente, să invoce excepții procesuale sau alte mijloace de apărare, cu o singură condiție și anume ca activitatea sa procesuală să profite părții pe care o apără.
P. urmare, în mod greșit a respins instanța de fond excepția de nulitate a raportului de expertiză cu argumentul că pârâta nu a ridicat o astfel de excepție.
Or, analizând această excepție, tribunalul constată că aceasta era dată, având în vedere că recurenta-intervenientă nu a fost citată la efectuarea măsurătorilor de către expertul T. P. și nici nu a fost prezentă la efectuarea măsurătorilor, la dosar nefiind depusă dovada de citare a acesteia cu carte poștală recomandată, cu dovada de primire, iar acest lucru rezultă și din conținutul raportului de expertiză, din minuta întocmită de expert în data de 28 aprilie 2010( f.89 ds. fond) și din borderoul întocmit de expert ce cuprinde persoanele care au fost citate pentru întocmirea lucrării din care lipsește intervenienta(f.90).
Procedându-se astfel, intervenientei i-a fost încălcat dreptul la apărare, neoferindu-i-se posibilitatea de a da expertului toate lămuririle necesare și totodată, de a cere să se facă toate constatările legate de obiectivele fixate pentru expertiză și a suferit astfel o vătămare ce nu putea fi înlăturată decât prin anularea actului de procedură efectuat în astfel de condiții, așa cum prevăd dispozițiile art. 105 al. 2 Cod pr. civilă,
Cum expertiza dispusă în cauză nu a fost întocmită cu respectarea dispozițiilor art. 208 al. 1 Cod pr. civilă, ea este nulă și forța probantă a acesteia este înlăturată, astfel încât motivele de recurs invocate cu privire la acest aspect sunt întemeiate, în cauză fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod pr. civilă.
Din conținutul actelor și lucrărilor dosarului rezultă că instanța de fond a respins în mod nemotivat obiecțiunile la raportul de expertiză formulate la data de 4 martie 2011 de intervenienta-recurentă și nu a pus în discuția părților și nu s-a pronunțat asupra cererii sale de probe cu efectuarea unei noi expertize( f.95-ds. fond), fiind încălcat dreptul la apărare al părții și principiul contradictorialității, hotărârea recurată fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 5 Cod pr. civilă.
După cum rezultă din dispozițiile art. 64 al. 1 din Legea nr. 18/1991 republicată, în cazul în care comisia locală refuză punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul. Pentru existența acestui caz, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții și anume, existența unui refuz al comisiei locale de fond funciar de a realiza punerea în posesie iar refuzul să fie nejustificat. S-a apreciat că refuzul este justificat în ipoteza în care se solicită de către persoana îndreptățită, a cărei cerere a fost validată, să se realizeze punerea în posesie pe vechiul amplasament, dar se refuză de către comisia locală de fond funciar îndeplinirea acestei cereri, deși fostul amplasament este liber. S-a arătat că refuzul de punere în posesie va fi justificat, în ipoteza în care fostul amplasament a făcut obiectul unor acte anterioare de reconstituire a dreptului de proprietate sau în situația în care se solicită punerea în posesie asupra unui teren, care nu a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
Reclamanta-intimată a solicitat obligarea la punerea în posesie pentru diferența de 900 mp teren înscrisă în adeverința nr. 238 din data de 20 octombrie 1991 cu argumentul că nu a fost pusă în posesie cu această suprafață iar pârâta-recurentă a solicitat respingerea acțiunii cu argumentul că s-a reconstituit deja dreptul de proprietate pentru suprafața înscrisă în adeverința de proprietate prin mai multe titluri de proprietate eliberate pe numele moștenitorilor defunctei Z. E. și o suprafață de 250 mp a fost înstrăinată de aceasta prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1898 din data de 15 martie 1990 la fostul Notariat de Stat Județean Suceava(f.139) iar pentru o suprafață de 300 mp, reclamanta nu are reconstituit dreptul de proprietate.
P. Decizia nr. 1358 din data de 30 iunie 2009 a Tribunalului Suceava( dosar nr._ ) s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probei cu expertiză pentru a stabili diferența de teren pentru care nu s-a efectuat punerea în posesie și nu s-au emis titluri de proprietate iar probatoriul administrat în cauză după casarea cu trimitere spre rejudecare nu lămurește această situație, mai ales că din conținutul Deciziei nr. 1168 din data de 29 mai 2007 a Tribunalului Suceava(dosar nr._ ) rezultă că după defuncta Z. E., decedată la data de 30 decembrie 2000, au rămas ca moștenitori Z. H., I. Ilaria, în prezent decedată, având ca moștenitor pe soțul supraviețuitor I. G. și Z. V., în prezent decedat, având ca moștenitori pe G. M. E., în calitate de fiică a sa, în considerentele acestei hotărâri reținându-se și că G. M. E. ar fi moștenitoare testamentară cu titlu particular după Z. M.E.(f.16-ds._ -recurs) iar la dosar au fost depuse mai multe titluri de proprietate emise pe numele diferiților moștenitori direcți sau subsecvenți ai lui Z. E..
P. urmare, este posibil ca pentru această suprafață sau pentru o parte din această suprafață să se fi eliberat titluri de proprietate în favoarea altor moștenitori ai lui Z. E. iar contrar celor reținute de instanța de fond, expertiza întocmită de T. P., chiar lovită de nulitate, nu lămurește această situație, din ea nerezultând în mod clar dacă există suprafețe de teren care se suprapun și dacă vechiul amplasament al suprafeței de 0, 09 mp pentru care reclamanta-recurentă solicită punerea în posesie, este liber sau dacă a fost atribuit legal altor persoane, total sau parțial, motivele de recurs invocate cu privire la acest aspect de recurenți fiind întemeiate.
Astfel, în expertiză, expertul susține că suprafața pentru care nu s-a emis titlul de proprietate este de 966 mp și că reclamantei ar trebui să i se reconstituie dreptul de proprietate dar, în același timp, intervenientei G. M. să i se achite contravaloarea suprafeței de 148 mp, ceea ce este o inadvertență în condițiile în care reține că pentru această suprafața de 966 mp nu este eliberat titlu de proprietate. P. urmare, nu se poate înțelege de ce intervenientei accesorii ar trebui să i se achite contravaloarea suprafeței de 148 mp, în condițiile în care expertul susține că intervenienta-recurentă nu are eliberat titlul de proprietate pentru această suprafață de teren.
În ceea ce privește motivul de recurs referitoare la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, invocat de intervenienta în interes propriu, tribunalul nu va analiza acest motiv de recurs, care este neavenit, având în vedere că pârâta nu a criticat soluția instanței de fond cu privire la acest aspect și dispozițiile art. 56 Cod pr. civilă.
În ceea ce privește motivul de recurs comun referitor la faptul că dispozitivul sentinței este contradictoriu deoarece se stabilește obligația în sarcina pârâtei la eliberarea titlului de proprietate pe numele autoarei reclamantei, în timp ce punerea în posesie să fie făcută doar în favoarea reclamantei, tribunalul constată că este neîntemeiat în contextul în care doar reclamanta a solicitat obligarea la punerea în posesie pentru suprafața de 0, 09 ha iar în ceea ce privește obligația de a întocmi documentația pentru eliberarea titlului de proprietate pe numele autoarei reclamantei, C. comunală nu are cum să întocmească documentația în vederea eliberării titlului de proprietate pe numele altei persoane, având în vedere că în adeverința nr. 238 din data de 20 octombrie 1991 este înscrisă doar defuncta Z. E. și nu moștenitorii acesteia.
Cum în cauză sunt incidente mai multe motive de nelegalitate, expertiza judiciară întocmită de expertul T. P. este lovită de nulitate, probatoriul administrat în cauză până în prezent nu lămurește dacă vechiul amplasament al suprafeței de 900 mp pentru care reclamanta-intimată solicită punerea în posesie este liber sau dacă a fost atribuit legal altor persoane, total sau parțial, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului iar modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi, pentru asigurarea unei judecăți unitare, în temeiul art. 312 al. 1 Cod pr. civilă, tribunalul va admite ambele recursuri iar în temeiul art. 312 al. 2, 3 și 5 Cod pr. civilă prin raportare și la dispozițiile art. XXXII al. II din Legea nr. 202/2010, va casa în totalitate hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Judecătoria Suceava.
În rejudecare, prima instanță va solicita părților să depună certificatul de deces și certificatul de moștenitor după Z. E., sau, eventual, orice alte acte de stare civilă care să le dovedească vocația succesorală după aceasta și se va solicita de la Comisia comunală de fond funciar Ipotești, jud. Suceava, documentația care a stat la baza emiterii adeverinței nr. 238 din data de 20 octombrie 1991, inclusiv Hotărârea nr. 3731 din data de 29 august 1991 a Comisiei Județene Suceava. De asemenea, se vor solicita de la arhiva Judecătoriei Suceava, copii după sentința civilă nr. 4472 din data de 11 octombrie 1989 a Judecătoriei Suceava( dosar nr. 4564/1989)(f.28-ds. fond inițial) și sentința civilă nr. 3527 din data de 9 septembrie 2002 a Judecătoriei Suceava( dosar nr. 3282/R/2002), cu mențiunea dacă au rămas definitive și irevocabile și dacă da, la ce dată și se va solicita de la C. comunală Ipotești, jud. Suceava, relații cu privire la situația juridică actuală a suprafețelor de teren înscrise în aceste hotărâri judecătorești, cine le ocupă și dacă sunt înscrise în acte de proprietate emise pe numele altor persoane și dacă da, care sunt acestea. Se va solicita de la arhiva fostului Notariat de Stat Județean Suceava, documentația care a stat la baza întocmirii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1898 din data de 15 martie 1990(f.32-ds. recurs inițial), de la Biroul Notarului Public C. L. din Suceava, documentația care a stat la baza întocmirii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3085 din data de 17 noiembrie 2005 dintre I. G. și F. Camil(f.34-ds.recurs inițial) și de la Biroul Notarului Public M. C. din Suceava documentația care a stat la baza întocmirii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1224 din data de 27 mai 2008(f.158-ds. fond).
După comunicarea relațiilor solicitate, se va dispune refacerea raportului de expertiză întocmit de către expertul T. P. în conformitate cu dispozițiile art. 208 al. 1 Cod pr. civilă având ca obiective pe lângă cele încuviințate inițial de instanță și identificarea și măsurarea separată a vechiului amplasament al tuturor suprafețelor de teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate defunctei Z. E. prin adeverința nr. 238 din data de 20 octombrie 1991 a Comisiei comunale Ipotești, jud. Suceava pentru a vedea dacă acestea sunt libere sau dacă au fost atribuite legal altor persoane, după verificarea tuturor actelor de proprietate depuse de părți la dosar și a evidențelor comisiei locale de fond funciar și se va stabili dacă aceste suprafețe de teren sunt înscrise total sau parțial în titlurile de proprietate emise pe numele vreunuia dintre moștenitorii lui Z. E., ce se vor indica de către părți sau a altor persoane și se vor identifica și măsura separat suprafețele de teren pentru care vechiul amplasament este liber și nu a fost atribuit legal altor persoane. Se va măsura și identifica separat suprafața de 900 mp solicitată de reclamanta-intimată, posesia, categoria de folosință a acesteia, suprafața ocupată efectiv de curți-construcții, care sunt acestea și cine este proprietarul acestor construcții. Se va stabili dacă suprafața de 900 mp este înscrisă total sau parțial în adeverința nr. 238 din data de 20 octombrie 1991 și dacă vechiul amplasament al suprafeței de teren solicitate este liber sau a fost atribuit legal altor persoane și se va stabili dacă această suprafață face parte din suprafețele de teren înscrise în adeverința nr. 238 din data de 20 octombrie 1991 a Comisiei comunale Ipotești pentru care nu s-a eliberat titlu de proprietate în favoarea altor persoane.
Tot prin expertiza dispusă în cauză, se vor măsura și identifica separat suprafețele de teren înscrise în titlul de proprietate nr. 1612 din data de 11 mai 2005, 894 din data de 2 august 1995, 1064 din data de 17 aprilie 1996 și 1515 din data de 27 noiembrie 2003, sentința civilă nr. 4472 din data de 11 octombrie 1989 a Judecătoriei Suceava( dosar nr. 4564/1989)(f.28-ds. fond inițial), sentința civilă nr. 3527 din data de 9 septembrie 2002 a Judecătoriei Suceava( dosar nr. 3282/R/2002), contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1898 din data de 15 martie 1990(f.32-ds. recurs inițial), contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3085 din data de 17 noiembrie 2005 dintre I. G. și F. Camil(f.34-ds.recurs inițial) și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1224 din data de 27 mai 2008(f.158-ds. fond) și se va stabili dacă suprafața de 900 mp solicitată de reclamanta-intimată este înscrisă sau nu în aceste acte de proprietate și dacă da, să se măsoare și să evidențieze în mod separat suprafața de teren suprapusă cu fiecare act de proprietate în parte și diferența de teren rămasă, cu stabilirea posesiei și a categoriei de folosință.
În măsura în care raportul de expertiză nu va lămuri aceste probleme se va pune în discuția părților necesitatea efectuării unei noi expertize, cu un alt expert, solicitată de intervenienta-recurentă.
În baza probatoriului administrat în cauză, instanța de fond se va pronunța asupra excepției de inadmisibilitate a acțiunii invocată de intervenienta-recurentă, asupra cererii reclamantei și asupra cererii de intervenție accesorie prin raportare la dispozițiile art. 64 al.1 și 116 din Legea nr. 18/1991 republicată și a art. 10 din Regulamentul de aplicare a legilor de fond funciar aprobat prin H.G. 890/2005 și a tuturor temeiurilor de fapt și de drept invocate de părți.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâta Comisia comunală de fond funciar Ipotești, jud. Suceava și intervenienta în interesul altei persoane G. M. E., domiciliată în municipiul Suceava, ., ., . împotriva sentinței civile nr.4318 din 7 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Suceava (dosar nr._ ), reclamantă-intimată fiind Z. H., domiciliată în ., jud.Suceava.
Casează în totalitate sentința civilă nr. 4318 din 7 octombrie 2011 a Judecătoriei Suceava și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Judecătoria Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 noiembrie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
C. L. S. A. V. E. L. R. M.
Red.V.E.L.
Jud.B. C.
Tehnored.R.M.
2 ex.03.12.2012
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1816/2012. Tribunalul SUCEAVA | Uzucapiune. Decizia nr. 1907/2012. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
