Fond funciar. Decizia nr. 2301/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2301/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 18-10-2013 în dosarul nr. 2301/2013
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2301/2013
Ședința publică de la 18 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. I. M.
Judecător V. O. D.
Judecător L. A.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții-recurenți F. G. - P. AL . L., jud Suceava și C. L. DE A. A L. F. F. C. L. - PRIN P.-C. L., jud Suceava împotriva sentinței civile nr.697/25.03.2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._ în contradictoriu cu pârâții intimați V. C. P.-com C. L., ., V. E.-com C. L., ., B. D.-Gura Humorului, ..17, jud Suceava, C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR-Suceava, ., nr.36, jud Suceava și intervenientul-intimat V. I.-. Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei, se prezintă av Gudula Ș., pentru recurenți și av. G. M. pentru intervenienetul intimat, lipsă fiind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. Gudula Ș. solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe fără cheltuieli de judecată, arătând că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei de interes, instanța de fond neanalizând fondul cauzei. Raționamentul primei instanțe este greșit, conform art.III alin.2 din legea 169/1997, primarul nu trebuie să justifice vreun interes atunci când pornește o acțiune în anularea unui titlu de proprietate ci acesta respectă dispozițiile legii fondului funciar care îi conferă calitate procesuală activă atât lui cât și procurorului precum și oricărei alte persoane care justifică un interes. Dacă s-ar reține raționamentul instanței de fond atunci și prefectul și procurorul ar trebui să devină proprietari pentru a putea promova acțiune în anularea unui titlu de proprietate. Instanța de fond a admis în mod greșit excepția.
Av. G. M. solicită respingerea recursului fără cheltuieli de judecată arătând că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile art.III alin.2 din legea 169/1997. Mai mult, în recursul promovat nu au fost invocate motive de nelegalitate. De asemenea aceasta arată că nu este posibil ca primarul, fără a justifica vreun interes să introducă o acțiune în anularea unui titlu de proprietate, acesta nefiind exonerat de obligația de a justifica interes. Dacă s-ar anula titlul de proprietate, act autentic atunci ar însemna că toate titlurile de proprietate nu ar avea nicio valoare juridică. Aceasta mai arată că primarul a avut o dispută permanentă cu vechiul primar și că V. D., titularul titlului de proprietate, fila 23 dosar primă instanță, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată sub nr._ din 01.11.2012, reclamantii F. G. si C. Comunală de aplicare a L. F. F. C.-L. a solicitat în contradictoriu cu pârâții: V. C. P., V. E., B. D., C. Judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, ca prin hotărârea ce se va pronunța constatarea absolută a titlului de proprietate nr. 731 din 22.07.1994 eliberat de către C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava.
În fapt, a arătat că la data de 22.007.1994 C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava, a emis titlul de proprietate nr. 731 din 22.07.1994 pe numele lui V. P D., pe care i s-a constituit acestuia suprafața de 1.000 mp situată în satul Băișești, . care suprafața de 400 mp cu destinație de teren arabil grădină, învecinată cu șoseaua la Nord, B. G. la est, V. D. la sud, V. P. la vest, suprafața de 600 mp cu destinația de teren curți construcții, învecinată cu șoseaua la Nord, B. G. la est, V. D. la Sud și V. P. la vest.
A mai arătat că titlul de proprietate a cărui anulare o solicită a fost emis cu nerespectarea dispozițiilor Lg nr._ republicată și modificată iar un prim motiv de nulitate îl constituie faptul că la data emiterii titlului de proprietate, 22.07.1994 V. P D., era decedat de la data de 08.1193.
Potrivit art. 8 alin. 2 din Lg 18/1991 așa cum aceasta era în vigoare la data emiterii titlului de proprietate „De prevederile legii beneficiază membri cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora i s-au preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și în condițiile legii civile moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite”, în timp ce art. 12 din același act normativ prevede că „Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii. Moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate întrucât terenul nu s-a găsit în circuitul civil sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire le cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.”
Consideră că V. P D. nu era îndreptățit la constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1000 mp menționată în titlul a cărui anulare se solicită.
Conform dispozițiilor art. 35 alin 2-6 din Lg nr. 18/1991 așa cum aceasta era în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, terenurile proprietate de stat situate în intravilanul localităților atribuite potrivit legii în folosința pe durata existenței construcției în vederea construirii de locuințe proprietate personală, sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe trec la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor în proprietatea acestora, integral sau după caz, proporțional cu cota deținută din construcție. Terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor dobânditorilor acestora ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor în condițiile dispozițiilor art. 30 din Lg nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului proprietari ai locuințelor. Dispozițiile art. 22 rămân aplicabile terenurile fără construcții neafectate de detalii de sistematizare din intravilanul localităților aflate în administrarea primăriilor, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966 se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora după caz la cerere. Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin 2-5 se va face prin decizia prefecturii la propunerea primăriilor făcută pe baza verificării situației juridice a terenurilor”.
A precizat că în cauză titlul de proprietate a fost emis în condițiile în care V. P. fostul primar al comunei C. luncii era angajat în acea perioadă ca inginer pentru probleme funciare la Primăria C. L., iar V. P D. este unchiul lui V. P..
A mai arătat că un aspect deosebit de important pentru soluționarea cauzei îl reprezintă faptul că pe numele lui V. P D. a mai fost emis un titlu de proprietate, respectiv titlul nr. 1131/17.11.1994 tot după decesul acestuia pentru suprafața de 1,7900 ha situată în satul Băișești, . reco9nstituirea dreptului de proprietate.
Așa cum se poate observa din cuprinsul titlului acesta a primit mai multe suprafețe situate în intravilan printre care și suprafața de 500 mp cu destinația de curți construcții, deci este evident că V. p D. nu avea dreptul să primească 3.900 mp în intravilan așa cum reiese din cele două titluri de proprietate.
Un alt aspect este acela că cei 1.100 mp curți construcții sunt situați în zone diferite, deși art. 23 din Lg nr. 18/1991 așa cum era în vigoare la data emiterii titlurilor de proprietate prevede că terenurile din intravilan care au fost atribuite de cooperative, potrivit legii cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite pentru construirea de locuințe și anexe gospodărești rămân și se înscriu în proprietatea actualilor deținători chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate, indiferent în ce mod de la foștii proprietari. Foștii proprietari vor fi compensați cu suprafața de teren echivalentă în intravilan sau în lipsa cu teren extravilan în imediata vecinătate.
Atribuirea a 3.900 mp de teren situat în intravilan din care 1.100 mp teren curți construcții ar însemna că V. P.D. să fi avut mai multe case înaintate în anul 1089 și că terenul atribuit este aferent acelor case, lucru care este de neconceput. având în vedere regulile care existau în perioada comunistă. Pe de altă parte este de remarcat faptul că, casa lui V. P D. se află la circa 1680 m de locul în care este situată casa fratelui acestuia, tată fostul primar al Comunei C. L. în perioada 2004 -2012, P. V..
Pe suprafața de 1000 mp cuprinsă pe titlul de proprietate al unchiului său fostul primar emite autorizația de construcție nr. 11 din 24.04.2001, pe numele tatălui său pentru construirea unui gard și a unor anexe, iar pe terenul de 1.000 mp se află șura lui V. P I., lângă care era la un moment dat și casa bătrânească a lui V. I. P. bunicul actualului fostului primar, care fiind din lemn a fost mutată de pe vechiul amplasament spre est, astfel încât proprietatea este mărită cu 9,37 metri liniari pe lungimea acesteia așa cum reiese din ortoplanul cadastral întocmit în anul 1886 de Imperiul Austriac suprapus peste ortoplanul evidențiat prin satelit.
A arătat că evident titlul de proprietate a fost emis abuziv, fără ca V. D. să facă dovada că ar fi avut în folosință suprafața de teren pentru care s-a constituit titlul de proprietate și că această suprafață este aferentă construcției în care locuia.
A precizat faptul că în anul 1991 acesta înregistrează două cereri întemeiate pe prevederile legii fondului funciar la C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. L., cu un conținut total diferit.
Astfel, în prima cerere înregistrată cu nr. 11.03.1991 acesta solicită atribuirea unei suprafețe de 1.89 ha teren, în timp în cea înregistrată cu nr. 1885/15.03.1991 acesta menționează expres faptul că nu a avut pământ cu care să se fi înscris la CAP.
Dacă acesta a făcut dovada că deținea o suprafață de teren de 1,89 ha, trebuia să fie emis un singur titlu cu această suprafață prin reconstituirea dreptului de proprietate, iar nu două titluri din care unul privind constituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1000 mp, iar altul privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1,79 ha.
Conform art. III alin 1 din Lg nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea L. fondului funciar nr. 18/1991, sunt lovite de nulitate absolută potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor legii fondului funciar 18/1991, legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor L. fondului funciar nr. 18/1991 și ale L. nr. 169/1997 cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi. Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun.
Consideră că sunt incidente motivele de nulitate absolută prevăzute de art. III alin 1 lit. a, pct.I și III din Lg nr. 169/1997 conform cărora actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite potrivit legii la astfel de reconstituiri sau constituirii cum sunt:
- actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
- actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari solicitate de către aceștia în termen legal, libere la data solicitării în baza L. nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane a Lg nr. 1/200 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
- actele de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau aceste nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate.
În drept și-a întemeiat cererea potrivit art. III alin 1 din Lg. nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea L. fondului funciar nr. 18/1991.
P. dovedirea cererii a anexat în copie titlul de proprietate nr. 731/22.07.1994 și documentația ce a stat la baza emiterii acestuia și acte de stare civilă.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus la dosar întâmpinare ( a se vedea f.31.32.33) prin care a solicitat admiterea excepției invocate și respingerea cererii formulată de reclamanți.
În fapt, pe cale de excepție a invocat excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea unei acțiuni în constatarea nulității absolută a titlului de proprietate nr. 731/22.07.1994 emis în favoarea numitului V. P D., pentru următoarele motive:
Potrivit prevederilor art. 109 alin. 1 din Codul de procedură civilă
„ oricine pretinde un drept împotriva altei persoane trebuie să facă o cerere înaintea instanței competente”.
Prin urmare o acțiune civilă poate fi introdusă numai dacă reclamantul pretinde un drept împotriva persoanei chemate în judecată sau invocă un interes legitim așadar, una din condițiile de exercitare a oricărei acțiuni civile este interesul.
Interesul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să fie legitim, născut și actual, personal și direct.
Motivele invocate de reclamanți în acțiunea introdusă în vederea anulării titlului de proprietate nr. 731/1994 apreciind că sunt date motivele de nulitate prevăzute de art. III ali.1 lit. a pct (i), (ii), (iii ) din Lg. nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Lg. nr. 18/1991 echivalează cu invocarea propriei culpe, cât timp reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut ca urmare a demersurilor efectuate de însăși C. locală de fond funciar C. L..
Numitul V. I. a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului V. C. ( a se vedea f.46.47.48.49 dosar), cerere ce a fost admisă de instanță la termenul din data de 25.03.2013.
Prin această cerere intervenientul a arătat că pe rolul instanței se află dosarul cu nr._ ce are ca obiect constatarea nulității absolute a titlului nr. 731/1994, acțiune promovată tot de către reclamanții din prezenta cauză.
Pe cale de excepție a invocat lipsa de interes a reclamanților în promovarea unei acțiuni în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate mai sus menționat pentru următoarele motive:
Prin urmare o acțiune civilă poate fi introdusă numai dacă reclamantul pretinde un drept împotriva persoanei chemate în judecată sau invocă un interes legitim așadar, una din condițiile de exercitare a oricărei acțiuni civile este interesul.
Consideră că a se solicita nulitatea titlului cu care inițial reclamanții au fost de acord este lipsită de interes legitim, motiv pentru care solicită admiterea excepției invocate și respingerea cererii reclamanților.
Prin sentința civilă nr.697/25.03.2013, prima instanță a admis excepția lipsei de interes.
A admis cererea de intervenție formulată de V. I., în interesul pârâtului V. C. P..
A respins, ca fiind lipsită de interes, cererea având ca obiect fond funciar formulată de reclamanți.
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele.
Interesul, ca o condiție de exercitare a acțiunii civile desemnează un folos material de ordin practic, născut și actual pe care reclamantul îl urmărește prin punerea în mișcare a unei acțiuni.
Faptul că la data emiterii titlului de proprietate nr. 731/1994 titularul dreptului de proprietate V. D., era decedat nu prezintă relevanță atât timp cât cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost formulată în timpul vieții de către acesta, respectiv la data de 15.03.1991, conform cererii aflate la fila 23 dosar.
În speță, reclamanții nu dovedesc folosul de ordin practic pe care l-ar putea obține urmare promovării unei asemenea cereri.
Interesul în promovarea unei cereri în constatarea nulității titlului de proprietate nr. 731/1994 în conformitate cu art. III alin 1 din Lg. nr. 169/1997 ar fi justificat doar dacă terenul ar fi rămas la dispoziția Comisiei Comunale.
În situația în care ar fi emise acte de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren inclusă în titlul de proprietate nr. 731/1994, în favoarea unor terțe persoane, doar acestea din urmă au la îndemână posibilitatea valorificării dreptului lor.
Față de acestea, excepția lipsei de interes a fost admisă și pe cale de consecință cererea a fost respinsă pentru lipsa interesului.
Urmare a respingerii cererii principale s-a admis cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul V. I. în interesul pârâtului V. C. P..
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare aceștia au arătat că instanța a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului ( art.312 Cod procedură civilă)
Interesul nu trebuie tratat doar în componența lui materială, patrimonială, ci trebuie privit într-o manieră mult mai largă, incluzându-i astfel și pe cei care prin demersul lor judiciar urmăresc respectarea legalității actelor juridice.
Potrivit art.III alin.2 din Legea nr.169/1997 pentru modificarea și completarea L. nr.18/1991, nulitatea actelor de constituire sau reconstituire, poate fi invocată de către primar, prefect, procuror sau de alte persoane care justifică un interes legitim. Primarul poate invoca nulitatea actelor de constituire sau reconstituire fără a fi nevoit să justifice un interes deoarece are această competență conform legii. Numai alte persoane cu excepția primarului, prefectului și procurorului trebuie să justifice un interes în promovarea unei cereri de chemare în judecată care are ca obiect nulitatea unui titlu de proprietate.
Au mai arătat că în cazul în care persoana îndreptățită la constituirea sau reconstituirea dreptului este decedată, titlul de proprietate se emite pe numele moștenitorilor defunctului, și niciun caz nu se emite pe numele persoanei decedate chiar dacă aceasta a formulat cererea înainte de a deceda.
În drept au invocat dispozițiile art.304, art.312 Cod procedură civilă, art.III din legea nr.169/1997.
Legal citat, intervenientul, prin reprezentant în instanță a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Deși legal citați, ceilalți intimați nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat în fața instanței pentru a-și susține apărările.
Examinând recursul sub aspectul criticilor formulate care se circumscriu motivului de nelegalitate prevăzut de art.304 p-ct .9 Cod de procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Potrivit art. III alin.2 din Legea nr.169/1997, nulitatea titlului de proprietate emis în temeiul L. nr.18/1991 poate fi invocată de către primar, prefect, autoritatea națională pentru Restituirea Proprietății și de alte persoane care justifică un interes legitim.
Prin urmare, în primul rând calitate procesuală activă pentru introducerea acțiunii în constatarea nulității absolute o are primarul sau prefectul .
Astfel, potrivit art.5 lit.l din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005, primarul „ înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute de art. III din Legea nr.169/1997.
Legitimitatea procesuală a persoanelor mai sus menționate este justificată de interesul intrării în legalitate a actelor eliberate în baza L. nr.18/1991 și a rezolvării pe cât posibil a tuturor cererilor de reconstituire în funcție de actele primare.
Atribuțiile stabilite conform art.5 din HG nr.890/2005 în sarcina Comisiei comunale de aplicare a legii fondului funciar justifică și interesul acesteia în promovarea acțiunilor în constatarea nulității absolute a titlurilor emise în baza L. nr.18/1991, respectiv interesul intrării în legalitate .
Practic, prin reconstituirea unor suprafețe mai mari decât cele pentru care sunt îndreptățiți unii petenți s-ar aduce atingere altor persoane ce justifică pe deplin îndreptățirea la reconstituire, autoritățile fiind puse în imposibilitatea soluționării favorabile a acestor cereri datorită unor acte ce ar fi emise cu încălcarea dispozițiilor legale.
Față de atribuțiile legale stabilite în sarcina primarului și a Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate ,aceste părți justifică interes în promovarea unei acțiuni întemeiată pe dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997, astfel încât prin admiterea excepției lisei de interes și respingerea cererii formulată de reclamanți, Judecătoria Fălticeni a pronunțat o hotărâre nelegală, fără a cerceta fondul.
În consecință, tribunalul în temeiul art. 312 alin. 3 și 5 cod de procedură civilă va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE L.
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții-recurenți F. G. - P. AL . L., jud Suceava și C. L. DE A. A L. F. F. C. L. - PRIN P.-C. L., jud Suceava împotriva sentinței civile nr.697/25.03.2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._ în contradictoriu cu pârâții intimați V. C. P.-com C. L., ., V. E.-com C. L., ., B. D.-Gura Humorului, ..17, jud Suceava, C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR-Suceava, ., nr.36, jud Suceava și intervenientul-intimat V. I.-. Suceava.
Casează sentința civilă nr.697/25.03.2013 a Judecătoriei Fălticeni și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Octombrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
A. I. M. V. O. D. L. A. L. A.
Red L.A
Jud.fond D. E. G.
Tehnored.L.A.
2 ex./ 15.11.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2610/2012. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 2082/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
