Fond funciar. Decizia nr. 567/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 567/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 22-02-2013 în dosarul nr. 567/2013
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 567/2013
Ședința publică de la 22 Februarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE V. O. D.
Judecător L. A.
Judecător A. I. M.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenții-reclamanți U. V. domiciliat în B.,nr.205, jud. S. și Z. T. domiciliat în S., ..40, ., . împotriva sentinței civile nr.3819/07.09.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei S. în contradictoriu cu intimații-pârâți
C. L. B. - P. R.. L.-B., jud. S., C. JUDEȚEANĂ S. - P. R.. L.-S.., jud. S. și Z. A.-S., ..7, ., jud. S..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenții,lipsă fiind intimații.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul Z. T. solicită admiterea recursului, sentința civilă atacată fiind nelegală și netemeinică arătând că au fost conexate dosarele nr.9970 și ds.nr.9971. Acesta mai arată că în baza certificatului de moștenitor 96/20.01.1994 toți trei sunt îndreptățiți la acest teren. În fapt, s-a adresat Comisiei Locale B. cu două cereri de reconstituire în calitate de moștenitori legali arătând că este suficient dacă face un singur moștenitor cerere de reconstituire după care acest teren se va partaja. Totodată mai arată că înainte de acțiunea în anulare a titlului de proprietate a introdus și acțiune de partaj. Acesta solicită includerea lor pe titlul de proprietate emis pe numele unchiului cu atât mai mult cu cât C. L. a fost de acord.
Recurentul U. V. solicită admiterea recursului arătând că terenul nu era al Primăriei.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. la data de 14.10.2010, sub nr. de dosar_, reclamantul U. V., a formulat plângere în contradictoriu cu pârâții C. L. B., C. Județeană S. și Z. A., împotriva hotărârii nr.335 din 07.09.2011 emisă de către C. Județeană S..
În motivare, reclamantul a arătat că s-a adresat Comisiei locale B. cu cererea nr. 607 din 27.03.1998, cerere prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,8 ha din suprafața de 0.25 ha situat in locul numit "Chetri", . raza comunei B. identificat prin ..
A mai arătat că a solicitat aceasta reconstituire in calitate de moștenitor după defunctul Z. I. a lui Frantz. La data de 5.05.2011 C. locală B. a emis nota de propunere prin care a dispus respingerea cererii de reconstituire motivând ca aceasta suprafața de teren a fost reconstituita in favoarea unchiului său Z. A. prin sentința civila 7206 / 07.10.1992, sentința în baza căreia i s-a emis titlul de proprietate nr.2383 din 15.05.2008.
A contestat aceasta soluție a Comisiei locale B. adresându-se Consiliului județean S., iar aceasta a emis hotărârea nr.335 din 7.09.2011, hotărâre ce a atacat-o prin prezenta plângere deoarece motivația de respingere a Consiliului județean S. este nelegala si netemeinica. Astfel Consiliul județean S. a respins contestația sa.
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. la aceeași dată și înregistrată sub număr de dosar_, reclamantul Z. T., a formulat plângere în contradictoriu cu pârâții C. L. B., C. Județeană S. și Z. A., împotriva hotărârii nr.336 din 07.09.2011 emisă de către C. Județeană S..
În motivare reclamantul a arătat că s-a adresat Comisiei locale B. cu cererea nr. 212 din 23.01.1998, cerere prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,8 ha din suprafața de 0.25 ha situat in locul numit "Chetri", . raza comunei B. identificat prin ..
A solicitat aceasta reconstituire in calitate de moștenitor după defunctul său bunic Z. I. a lui Frantz. La data de 5.05.2011 C. locala B. a emis nota de propunere prin care a dispus respingerea cererii de reconstituire motivând ca aceasta suprafața de teren a fost reconstituita in favoarea unchiului său Z. A. prin sentința civila 7206/07.10.1992, sentința în baza căreia i s-a emis titlul de proprietate nr.2383 din 15.05.2008.
A contestat aceasta soluție a Comisiei locale B. adresându-se Comisiei Județene S., iar aceasta a emis hotărârea nr.336 din 7.09.2011, hotărâre ce o atacă prin prezenta plângere deoarece motivația de respingerea Comisiei Județene S. este nelegala si netemeinica. Astfel C. Județeană S. a respins contestația sa.
P. încheierea de ședință din data de 02.03.2012, instanța a dispus conexarea dosarului nr._, la prezenta cauză având în vedere că între cauze există o strânsă legătură, în sensul că ambele dosare au ca obiect „fond funciar”.
Cererea nu a fost motivată în drept.
L. citată, pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate S. a formulat întâmpinare arătând că prin hotărârea nr.335 din 07.09.2010 și nr.336/07.09.2010, au respins contestațiile formulate de către reclamanți prin care aceștia au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 800 mp teren, după autorul Z. I. a lui F., pe considerentul că nu se poate face dovada continuității dreptului de proprietate, respectiv dovada preluării, în mod abuziv, la stat a terenului solicitat. De asemenea, nu s-au depus acte doveditoare ale vocației succesorale și nu se face identificarea în plan parcelar a terenului solicitat.
Mai mult conform adreselor nr.3276/2011 și 3275/2011 ale Comisiei locale B., pentru suprafața în cauză s-a reconstituit dreptul de proprietate prin sentința civilă nr.7206/1992 a Judecătoriei S. și s-a emis titlul de proprietate nr.2383/2008 în favoarea numitului Z. A..
Totodată a depus documentațiile care au stat la baza emiterii celor două hotărâri contestate de părți.
L. citată pârâta C. locală B. a formulat întâmpinare arătând că este de acord cu acțiunea reclamanților.
Instanța a administrat la solicitarea reclamanților, proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar.
P. sentința civilă nr.3819/7.09.2012, prima instanță a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul U. V. și a respins ca nefondată și cererea conexă a reclamantului Z. T..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul U. V. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,8 ha teren din suprafața de 0,25 ha teren situat în locul numit „Chetri”, . ., prin cererea nr. 607 din 27.03.1998.
Reclamantul Z. T. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,8 ha teren din suprafața de 0,25 ha teren situat în locul numit „Chetri”, . ., prin cererea nr. 212 din 23.01.1998.
Pârâtul Z. A. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,25 ha teren, în data de 17.06.1991. P. sentința civilă nr. 7206 din 07.10.1992 a Judecătoriei S. s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pârâtului Z. A. pentru suprafața de 0,25 ha teren, situat la locul numit „Chetri” de pe raza satului Cumpărătura, . acestei sentințe, a fost emis pe numele pârâtului Z. A. titlul de proprietate nr. 2383 din 15.05.2008.
Față de datele de mai sus, prima instanță a constatat că a formulat cerere de reconstituire la Legea nr. 18/1991, doar pârâtul Z. A., acestuia reconstituindu-se dreptul de proprietate și emițându-i-se titlul de proprietate în mod legal pentru suprafața de 0,25 ha. Ori, în condițiile în care la legea nr. 18/1991, doar pârâtul a formulat cerere de reconstituire, prin acțiunea de față, nu se poate aduce atingere titlului de proprietate al acestuia, conform dispozițiilor Legii nr. 169/1997, lege sub imperiul căreia au formulat reclamanții cererea de reconstituire.
Practica judiciară este unanimă în acest sens, stabilind că un comoștenitor care a stat în pasivitate poate cere reconstituirea dreptului de proprietate în baza art. IV din Legea nr. 169/1997, numai dacă respectivele terenuri nu au făcut deja obiectul restituirii în baza legii anterioare a fondului funciar în favoarea celorlalți comoștenitori, cărora li s-a emis deja titlul de proprietate, pentru că într-o atare situație, potrivit art. II din Legea nr. 169/1997, s-ar aduce atinge drepturilor câștigate de ceilalți comoștenitori cărora li s-a eliberat titlul de proprietate.
Însă, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului acest teren a fost deja supus reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 nepublicată, fiind cuprins în titlul de proprietate nr. 2383/2008. În acest context, reclamanții nu mai pot obține reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren, întrucât s-ar ajunge la o dublă restituire.
Față de aceste motive, instanța a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată, după cum a respins ca nefondată și cererea conexă.
Împotriva sentinței au formulat recurs reclamanții, pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, au arătat că au fost depuse doua întâmpinări de către C. Locala Fond Funciar B. ,fila nr.49 si 50, întâmpinări pe care le-a anexat la dosar in copie xerox. Din varii motive, nu a înțeles de ce la dosarul cauzei lipsește întâmpinarea "Pe cale de excepție" a Comisiei Locale Fond Funciar B. prin care solicita instanței de judecata sa admită acțiunea lor in baza certificatului nr. 96 din 20.01.1994 emis de Arhivele Statului,filiala S., prin care arăta ca ei, toti trei moștenitori sunt îndreptățiți sa aibă in posesie acest teren. Din aceste motive consideră ca instanța de fond in mod greșit a pronunțat aceasta hotărâre, pe care o consideră nelegală si netemeinica.
În fapt s-au adresat Comisiei Locale de Fond Funciar cu două cereri reconstituire a dreptului de proprietate nr.212/23.01.1998 si nr.607/27.03.1998 asupra unei suprafețe de teren situata in tarlaua " Chetri" ,. raza comunei B., identificat cu ..
Au mai arătat ca ei au formulat aceasta cerere in calitate de moștenitori legali ai defunctului lor bunic Z. losif a lui Frantz. De asemeni au mai arătat ca unchiul lor a solicitat si el reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceleiași suprafețe de teren in anul 1992, acesta obținând dreptul de proprietate prin sentința civila nr.7206 din 07.10.1992, sentinta care nu le este opozabila, ei moștenitorii nefiind parte in acel proces.
Desi C. Locala Fond Funciar B. a făcut precizarea ca nu poate face pentru fiecare moștenitor descendent, in parte, reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceasta suprafața de teren de 0.25 ha, in locul numit" Chetri", ., este suficient daca face reconstituirea dreptului de proprietate doar unul dintre moștenitori dupa care se va face partajul terenului cu ceilalți moștenitori de drept, adică a se împărți in mod legal în trei parti (sentința publica nr. 690 din 11.02.2012 ,dosar_ ,dosar în care au făcut acțiunea de anulare parțiala a titlului de proprietate nr.2383 din 15.05.2008 al unchiului lor Z. A. si includerea si celorlalți moștenitori de drept legal. Au menționat si faptul ca înainte de acțiunea de anulare parțiala a titlului de proprietate nr.2383 din 15.05.2008 din dosarul_ au făcut si acțiunea de partaj succesoral in dosarul_, amândouă acțiuni fiind respinse de către instanța de judecata considerând instanța de judecata ca fiind nefondate.
C. Locala B. prin cele doua întâmpinări puse la dosar din care cea pe cale de excepție in data de 02.03.2012 in momentul de fata este lipsa, a solicitat instanței de judecata admiterea acțiunii si includerea lor pe titlul de proprietate nr. 2383/ 2008 in calitate de moștenitori legali alături de unchiul lor Z. A..A mai arătat ca cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate nr.212 din 23.01.1998, deci ea a dispărut din arhivele primăriei B., cat si cererea nr.607 din 27.03.1998, formulata in mod legal in baza legii 169/1997, deci cu 10 ani înainte de a se emite titlul de proprietate 2383/2008,deci ei nu au stat in pasivitate astfel cum in mod eronat a reținut instanța de fond. In aceste condiții instanța de fond nu poate fi luata in considerare cata vreme cererile lor de reconstituire a dreptului de proprietate nr.212/23.01.1998 si nr.607 din 27.03.1998, au fost depuse, deci cu 10 ani înainte de a se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului in litigiu.
Au fost încălcate astfel art. IV din legea 169/1997 deoarece la data formulării cererilor lor de reconstituire a dreptului de proprietate nu exista vreun titlul de proprietate emis in favoarea vreunui moștenitor a defectului Z. losif a lui Frantz. Nu poate fi reținuta nici motivarea instituției de fond potrivit căreia prin reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea lor s-ar realiza o dubla reconstituire,deoarece prin anularea parțiala a titlului de proprietate nr. 2383/2008 si includerea lor pe titlul de proprietate nu se ajunge la o dubla reconstituire,ci la recunoașterea caltitatii lor de moștenitori legali si la o soluție echitabila in aceasta speța.
Au mai arătat că judecătorul invoca în hotărâre ca ei în calitate de moștenitori legali au stat în pasivitate când unchiul lor Z. A. a deschis acțiunea asupra acestui teren ceea ce ei consideră cu totul eronat. În timp ce unchiul lor Z. A. si-a reconstituit dreptul de proprietate de 0,25 ha din locul numit"Chetri" ,. raza comunei B. identificat prin ., terenul era reconstituit de o alta persoana pentru care i s-a eliberat procesul verbal de punere in posesie numitului I. G. (Pradan), fapt ce este consemnat si de C. Locala Fond Funciar B. prin cele doua întâmpinări depuse la dosar la termenul din data de 02.03.2012.
Datorita faptului ca in acțiunea de reconstituire a dreptului de proprietate a acestui teren unchiul lor nu stia de situația acestui teren nefiind citat in dosarul nr.5387/1991 C. de Fond Funciar B. si nici C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata S. au considerat că era obligația judecătorului ca prin acțiunea depusa de unchiul lor să ceara si citarea acestor părți în dosar mai ales si pentru faptul ca proprietarul de drept al acestui teren nu era Z. A. care nu deține nici un certificat de moștenitor ci a bunicului Z. losif a lui Frantz ce a fost împroprietărit in anul 1921 asa cum reiese si din certificatul nr.96 din 20.01.1994 (fila 41)
Odata cu chemarea in judecata instanța trebuia sa ii solicite in dosarul 5387/1991 reclamantului Z. A. si schița cu arborele genealogic din care se putea observa ca unchiul lor Z. A. nu era singurul mostenitor. De aceea consideră că sentința civila 7206 din 07.10.1992 nu le este opozabila. Cand ei deja aveau depusă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nr.212 din 23.01.1998 și cererea nr. 607 din 27.03.1998 la legea 169/1997, C. Comunala Fond Funciara B. emite in mod abuziv peste 10 ani titlul de proprietate nr.2383/2008 neluând in calcul cererile lor de reconstituire a dreptului de proprietate.
Au solicitat reanalizarea dosarului 5387/1992 unde domnul judecător Calugareanu a dat sentința civila 7206/1992 în câștig de cauza pe un teren ce a fost reconstituit si pus in posesie pe o alta persoana pe nume I. G. si E. (Pradan). Din acest motiv instanța de judecata nu poate aduce atingere stării lor de pasivitate pentru a le respinge acțiunea ca nefondata.
Atât comisia județeană cât și comisia locala, prin cele doua întâmpinări depuse la dosar, înclină competența că și ei moștenitorii legali sunt îndreptățiți sa fie incluși în titlul de proprietate nr.2383 din 2008 alături de unchiul lor Z. A..
În drept, au invocat prevederile art.3041 Cod procedură civilă.
În dovedire, au depus la dosar înscrisuri.
Deși legal citați, intimații nu s-au prezentat în fața instanței și nu au formulat întâmpinare.
Examinând recursul, ce se subsumează prevederilor art.304 pct.9, 3041 Vechiul Cod de procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței recurate și a criticilor invocate, Tribunalul reține următoarele:
Părțile invocă reconstituirea dreptului de proprietate după un autor comun pe de o parte, intimatul a formulat cerere de reconstituire în anul 1991, aceasta fiind admisă prin sentința civilă nr.7206/1992, a Judecătoriei S., în baza căreia s-a emis titlul de proprietate nr.2383/2008.
Reclamanții-recurenți au formulat cerere de reconstituire abia în anul 1998, în baza Legii 169/1997.
Conform art.II Legea 169/1997, dispozițiile modificatoare sau de completare ori de abrogare a prezentei legi nu aduc atingere în niciun fel titlurilor și altor acte de proprietate eliberate, în respectarea prevederilor legii 18/1991.
Rezultă că cererile de reconstituire formulate de recurenți, abia în 1998, nu pot aduce atingere reconstituirii recunoscută în 1992 intimatului. Nu se pune problema că sentința civilă nr.7206/1992, a Judecătoriei S. nu este opozabilă recurenților, aceștia nefiind părți, interesează că intimatul a solicitat și a beneficiat legal de reconstituire, în baza legii 18/1991, în anul 1991 (1992), astfel că repunerea în termen acordată conform art.IV Legea 169/1997 și de care au profitat recurenții nu poate aduce atingere dreptului de reconstituire al intimatului. Îndreptățirea acestuia la reconstituire nu este negată de recurenți, ci aceștia vor să li se recunoască un drept concurent, după același autor.
Corect a reținut prima instanță că se sancționează pasivitatea recurenților, care au înțeles să solicite reconstituirea dreptului de proprietate abia în 1998, după 7 ani de la . Legii 18/1991.
Corect a interpretat prima instanță prevederile art.IV Legea 169/1997, în sensul că repunerea în termen pentru formularea cererilor de reconstituire vizează terenuri care nu au făcut deja obiectul reconstituirii, conform art.II Legea 169/1997.
Tribunalul mai reține că de la dosarul primei instanțe nu lipsește întâmpinarea „pe cale de excepție”, formulată de C. L. de Fond Funciar B., aceasta aflându-se la filele 56 și următoarele din dosarul nr._, conexat la dosar nr._ .
Recurenții invocă certificatul nr.96/1994, emis de Arhivele Statului, filiala S. (f.19,dosar 9970/2011), care atestă împroprietărirea autorului comun al părților în anul 1921.
Tribunalul reține că dreptul de proprietate al autorului comun este evident, însă acesta revine doar intimatului pentru că recurenții au formulat cereri de reconstituire abia în 1998 (s-a analizat pe larg anterior).
Nu este suficientă reconstituirea dreptului de proprietate pentru unul dintre moștenitori, urmând ca la partaj, terenul să se împartă în trei părți. Dacă doar un singur moștenitor a obținut reconstituirea dreptului de proprietate acesta are un drept de proprietate exclusiv.
Recurenții invocă sentința civilă nr.690/2012 (f.24 și urm., recurs), dosar în care aceiași reclamanți au solicitat anularea titlului de proprietate emis exclusiv intimatului, nr.2383/2008.
S-a reținut că titlul a fost emis în mod legal și temeinic.
Într-adevăr, s-a arătat că drepturile succesorale ale reclamanților pot fi protejate doar pe calea unei acțiuni în partaj, în măsura în care se dovedesc drepturile succesorale ale părților
A existat însă o asemenea cerere de partaj a reclamanților, soluționată prin sentința civilă nr.2300/2009 a Judecătoriei S. (f.12 și urm., recurs), prin respingerea, ca nefondată. Sentința a rămas irevocabilă prin decizia nr.2100/2010 a Tribunalului S..
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamanții au chemat în judecată pe pârât pentru a se dispune ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de 2500 mp aflată pe raza . așa cum apare acesta în titlul de proprietate nr.2383/15.05.2008 eliberat de C. Județeană S. pentru aplicarea legii 18/1991. Titular al dreptului de proprietate asupra acestei parcele este pârâtul care a fost singurul care a înțeles să formuleze cerere în baza Legii 18/1991 pentru a i se reconstitui dreptul de proprietate după autorul comun al părților Z. I.. De altfel, acest teren de 2500 mp din locul „Chetre” extravilan ., a fost înainte de colectivizare în proprietatea pârâtului care l-a moștenit de la tatăl său.
Acest fapt a rezultat din sentința civilă nr. 7206/7.10.1992 a Judecătoriei S., rămasă irevocabilă. Deci, deși terenul provine de la autorul părților, înainte de colectivizare, acesta și-a schimbat proprietarul și a intrat în proprietatea pârâtului, fiind deci bun propriu, neputând fi supus partajului succesoral după defunctul Z. I..
Deci, cu autoritate de lucru judecat s-a stabilit că terenul în litigiu este bun propriu al intimatului.
Efectul pozitiv al autorității de lucru judecat constă, pentru care a câștigat, în posibilitatea de a invoca ulterior, în alt litigiu, dreptul său.
Efectul negativ al autorității de lucru judecat constă, pentru partea care a pierdut, în imposibilitatea de a reitera dreptul său într-un litigiu ulterior.
Autoritatea de lucru judecat constituire o componentă a securității raporturilor juridice, fiind evidențiată și în jurisprudența CEDO (cauza A. contra României, cauza A. contra României).
Faptul că pârâta C. L. de fond funciar a solicitat prin cele două întâmpinări, includerea recurenților pe titlul emis intimatului nu justifică admiterea acțiunii, față de cele arătate, pe larg, mai sus.
Recurenții au stat în pasivitate întrucât au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate abia în 1998, cum chiar ei indică.
Nu contează data emiterii titlului în beneficiul exclusiv al intimatului, 2008, în speță, ci faptul că acesta a cerut reconstituirea în 1991, fapt necontestat de recurenți. Prelungirea în timp a procedurii de emitere titlu de proprietate până în 2008 nu este imputabilă intimatului, ci ține de modul în care au acționat comisiile de fond funciar. De altfel, dreptul de proprietate nu s-a reconstituit intimatului în 2008, ci în 1992, prin sentința civilă nr.7206, a Judecătoriei S.. De altfel, ne raportăm la data la care intimatul a cerut reconstituirea dreptului de proprietate, în 1991, cursul ulterior al procedurii de reconstituire nemaiținând de acesta.
Nu s-au încălcat prevederile art.IV Legea 169/1997 ( s-a analizat deja), nu contează data emiterii titlului( s-a arătat deja), art.II legea 169/1997 face vorbire nu doar de titlurile emise anterior, ci și „de alte acte de proprietate”, emise în baza legii 18/1991, cu respectarea respectivelor prevederi legale, în speță, avem sentința de reconstituire nr.7206, din 1992, a Judecătoriei S..
Corect a reținut prima instanță că admiterea plângerii reclamanților ar duce la o dublă reconstituire, întrucât s-ar adăuga încă o reconstituire la dreptul exclusiv ce se cuvine intimatului, care nu trebuie să-l împartă cu recurenții, nejustificându-se anularea titlului său și includerea altor moștenitori.
În completarea la motivele de recurs ( f.6,7), recurenții contestă încă o dată reținerea stării de pasivitate (s-a analizat pe larg mai sus), invocă faptul că la data când intimatul și-a reconstituit dreptul de proprietate, un terț, I. G. (Pradan) avea proces verbal de punere în posesie. Recurenții nu pot invoca dreptul de proprietate sau alt drept ale unui terț, întrucât nu le profită.
Recurenții critică aspecte din dosarul nr.5387/1991, (citarea, nedepunerea unui arbore genealogic, etc. care nu pot fi reținute, nefăcând obiectul prezentului dosar.
Într-adevăr, sentința civilă nr.7206/1992 nu este opozabilă recurenților, aceștia nefiind părți, însă se impune ca mijloc de probă al reconstituirii, la o lege anterioară, a dreptului de proprietate pentru intimat.
Corect nu s-au luat în calcul cererile de reconstituire ale recurentului la emiterea titlului de proprietate nr.2383/2008, aceștia neavând reconstituit dreptul de proprietate, iar titlul de proprietate se emite doar pentru cereri de reconstituire validate.
Recurenții solicită reanalizarea dosarului nr.5387/1992, invocând drepturile unor terți, fam. I., ceea ce nu se poate reține, recurenții nejustificând interes pentru invocarea drepturilor unor terți.
Față de toate cele arătate mai sus nu se justifică includerea recurenților pe titlul emis intimatului, chiar dacă comisiile de fond funciar ar fi de acord, nefiind drepturi de care acestea să poată dispune.
În consecință, în baza art.312 alin.1 Vechiul Cod de procedură civilă, Tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții-reclamanți U. V. domiciliat în B.,nr.205, jud. S. și Z. T. domiciliat în S., ..40, ., ., jud. S. împotriva sentinței civile nr.3819/07.09.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei S. în contradictoriu cu intimații-pârâți
C. L. B. - P. R.. L.-B., jud. S., C. JUDEȚEANĂ S. - P. R.. L.-S.., jud. S. și Z. A.-S., ..7, ., jud. S..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Februarie 2013
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. O. D. L. A. A. I. M. L. A.
Red A.I.M
Jud.fond B. C.
Tehnored.L.A.
2 ex./12.03.2013
| ← Cerere de ajutor public judiciar. Decizia nr. 606/2013.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 66/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
