Pretenţii. Sentința nr. 429/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 429/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 28-02-2013 în dosarul nr. 429/2013
DOSAR NR._ PRETENȚII
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S. VA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA NR. 429
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28 FEBRUARIE 2013
PREȘEDINTE V. O. D.
GREFIERSAVIN A.-M. A
Pe rol, judecarea acțiunii civile având ca obiect „pretenții" formulată de către reclamantul B. D., în contradictoriu cu pârâta B. BT T. – S. S..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că la dosar a fost depusă, prin serviciul registratură, de către pârâtă întâmpinare prin care invocă excepția necompetenței materiale a Tribunalului S. și rămâne în pronunțare cu privire la aceasta.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de față, constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._, reclamantul B. D., în contradictoriu cu pârâta B. BT T. – S. S., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la obligarea sumei de 6.000 Euro ca daune morale.
În motivare a arătat că din data de 14.12.2012 până la 09.01.2013 a fost hărțuit, înjurat și agresat verbal în zeci de telefoane de către unele persoane care ar fi cumpărat bilete pentru a-și petrece sărbătorile de iarnă la așa zisă cabană D. din Câmpulung Moldovensc.
Totul a pornit de la un individ ca i-a furat identitatea și s-a prezentat drept reclamantul la banca BT T. - S. S..
Aici a beneficiat de neglijența unei funcționare a băncii care i-a deschis cont pe numele reclamantului și apoi a încheiat contracte cu diverse agenții din țară, contractând clienți în vederea ocupării locurilor de la cabana D. pentru petrecerea sărbătorilor.
El lucrează ca șofer profesionist în traficul internațional și la data de 14.12.2012 era în Belgia, iar pe 17.12.2012 a sosit în țară, și în ziua următoare - 18.12.2012 a luat legătura cu banca BT T. - S. S., și a avut o discuție cu cei care i-au deschis contul, ocazie cu care le-a atras atenția asupra neglijenței de care au dat dovadă, arătându-le și semnătura sa de pe cartea de identitate, care era alta față de cea prezentată de funcționara băncii în cererea de deschidere a contului.
A cerut să vadă înregistrarea video a camerei de luat vedere, dar dumnealor nu au dorit să colaboreze, doamna de la ghișeu având reticență fiind speriată de urmările care poate să le aibă prin deschiderea acestui cont pe numele său.
După comportamentul ciudat al doamnei care nu a fost de deschisă cu el în vederea stabilirii adevărului, că a dat concurs realizării acestei situații, total neplăcută lui, ca după un an de muncă prin Europa să nu-și poată petrece sărbătorile liniștit cu familia.
Așadar, a avut parte de o lună de coșmar datorită numeroaselor telefoane de amenințări cu moartea, jignitoare, injurii, datorită cărora nu a avut deloc un răgaz de odihnă. Ba mai mult, domnii de la P. unde a făcut plângere i-au spus că va fi chemat la diverse parchete și instanțe din țară, toate acestea din cauza neglijenței unei funcționare a băncii BT T. - S. S..
Scopul daunelor morale este foarte bine reliefat într-o decizie a I.C.C.J care a statuat: „ Este unanim acceptat că în timp ce drepturile nepatrimoniale au un conținut economic, evaluabil în bani, ce poate determina cuantificare prejudiciului material, drepturile personale nepatrimoniale au un conținut care nu poate fi exprimat material, având în vedere că ele vizează componente ale personalității umane (dreptul la viață, la integritate fizică, la onoare și demnitate).
Repararea daunelor morale este și trebuie să fie înțeleasă într-un sens larg, nu atât ca o compensare materială care fizic nu este posibil, ci ca un complex de măsuri nepatrimoniale și patrimoniale, al căror scop este acela ca în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte să ofere victimei o anumită satisfacție sau ușurare pentru suferințele îndurate (expunere situație ).
Injuriile, amenințările cu moartea, declarațiile de la Poliție, plângerea de la P., discuții telefonice cu diverse agenții de turism din țară, etc., au conturat perioada sărbătorilor de iarnă, într-o notă stresantă, de uzură psihică și fizică, onoarea și prestigiul fiindu-i grav afectate.
Cuantificarea valorică, materială admisă pentru măsurile de reparare a prejudiciilor morale, în virtutea acelorași rațiuni, pentru care sunt admise și așa-zisele mijloace adecvate de natură nepatrimonială, adică pentru faptul că, deși nu compensează nimic, în sensul propriu al termenului, acestea poate oferi persoanei o anumită compensație pentru răul suferit, o anumită satisfacție sau ușurare a suferințelor suportate care poate fi un efect al cuantumului sumei acordate - deși nici aspect nu este neglijat - cât al simplului fapt că despăgubirea i-a fost recunoscută și acordată.
Art. 1391 din N.C.C vorbește despre repararea prejudiciului nepatrimonial și este un veritabil progres față de vechea reglementare.
In esență, prejudiciile nepatrimoniale sunt acele consecințe dăunătoare, fără valoare economică, reprezentând durerea psihică cauzată prin vătămarea integrității corporale ori a sănătății unei persoane sau prin atingerea drepturilor aferente personalității unui cetățean (i-a cerut să vadă contul, extrasele de cont, etc. și doamna l-a refuzat obraznic).
Acoperirea acestor prejudicii se asigură prin compensarea lor cu plata unei sume de bani (daune morale) pentru trauma suferită în urma hărțuielilor a diverselor persoane din țară.
Noul cod civil prin art. 1391(1) consacră posibilitatea despăgubirii pentru aceste categorii de daune, ceea ce reprezintă un progres.
Astfel, atât instanțele naționale cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu operează criterii de evaluare a prestațiilor, ci judecă în echitate, procedând la aprecierea subiectivă a circumstanțelor particulare ale cauzei, în funcție de care se stabilește întinderea reparației pentru prejudiciul suferit.
Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea integrității persoanei, cum sunt sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea.
Toate acestea nu i s-ar fi întâmplat dacă funcționara băncii și-ar fi îndeplinit într-un mod conștient atribuțiile de serviciu.
În drept, a invocat disp. art. 69, 252, 253 și alineatul 1 din art. 1391(l) Cod Civil, art. 54 din Decretul 31/1954.
Având în vedere cele arătate mai sus, situația trăită nu se poate exprima într-un mod adecvat în cuvinte, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și motivată.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei competentei materiale a instanței de judecata, pentru următoarele motive:
Astfel, prin cererea introductiva, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata unei sume de 6000 euro cu titlu de daune morale.
In conformitate cu prevederile art. 2 lit. b din Codul de Procedura Civila tribunalul judeca "procesele si cererile in materie civila al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei (RON)" Or, in prezenta cauza reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata unei sume de 6000 euro, deci cu mult sub suma pentru care este competent a judeca tribunalul.
In consecință, a solicitat admiterea excepției invocate și trimiterea dosarul spre soluționare instanței competente.
Asupra excepției de față, constată:
În speță reclamantul B. D. a chemat în judecată pârâta B. T. – S. S. solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 6000 eur cu titlu de daune morale.
Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie prejudiciul moral pretins a fi fost cauzat reclamantului prin conduita pârâtei, prejudiciu care se referă la lezarea unor drepturi nepatrimoniale, neeconomice ale reclamantului, provenind din atingerea adusă acelor valori sau atribute ale personalității umane.
Prejudiciul (moral) pretins suferit de reclamant prin faptele pârâtei poate da naștere dreptului și obligației de reparare în conformitate cu regulile răspunderii civile delictuale, fiind așadar un litigiu de natură civilă, și supus regulilor de competență materială în funcție de valoarea obiectului litigiului.
În acest context, având în vedere că tribunalul judecă în primă instanță doar acele litigii civile al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei, conform art. 2 al. 1 pct. b din vechiul Cod de procedură civilă și cum litigiul de față se situează sub acest plafon, competența de judecată revine judecătoriei, potrivit plenitudinii de competență conferită prin art. 1 pct. 1 din vechiul Cod de procedură civilă.
În consecință, în baza art. 158 al. 3, art. 159 pct. 2, art. 1591 al. 2 din vechiul Cod de procedură civilă tribunalul va admite excepția invocată și va declina competența de judecare a cauzei în favoarea Judecătoriei S..
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de judecare a cauzei privind pe reclamantul B. D., domiciliat în S., .. 20, ., . pârâta B. BT T. – S. S., cu sediul în S., ., în favoarea Judecătoriei S..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 28 februarie 2013.
Președinte, Grefier,
V. O. D. S. A.-M.
Red. V.O.D.
Tehnored. S.A.M.
2 ex./14.03.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2368/2012. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 572/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
