Fond funciar. Sentința nr. 4228/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4228/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 1194/2015
Dosar nr._ - fond funciar–
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 1194
Ședința publică din 1 octombrie 2015
Președinte: F. L.
Judecător: D. D.
Grefier: P. L.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului formulat de reclamantul S. A., domiciliat în comuna L., . împotriva sentinței civile nr. 4228 din 26.09.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. orășenească de fond funciar L. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 17 septembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta și când din lipsă de timp pentru deliberare, în conformitate cu disp. art. 396 Noul Cod procedură civilă, pronunțarea a fost amânată pentru 24 septembrie 2015, apoi pentru astăzi, 01 octombrie 2015.
Declarând dezbaterile închise,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 10.02.2014 sub numărul de dosar_, reclamantul S. A. a formulat în contradictoriu cu pârâtele C. orășenească de fond funciar L. și C. Județeană Suceava, plângere împotriva Hotărârii nr.483/2010 emisă de către secund-pârâtă și care i-a fost comunicată la data de 13.01.2014.
În motivare a arătat că mama sa S. D. A., a avut în proprietate pe raza comunei L. (actual oraș L.), jud. Suceava, suprafața de 4,05 ha teren, din care 1 ha teren situate în extravilanul orașului L.. Odată cu cooperativizarea (anii 1954-1962) tot terenul a fost preluat de către C.A.P. L.. După revoluție, în anul 1991, mama sa (decedată în anul 1995) a formulat la 10.03.1991 cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4.09 ha teren, care a fost preluată de către C.A.P. L.. În anul 2003. a fost emis pe numele mamei sale titlul de proprietate nr. 2290 din 15.05.2003 prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3.57 ha teren (3,03 ha în extravilan și 0,54 ha în intravilan).
A arătat că după emiterea acestui T.P. s-au adresat în repetate rânduri Comisiei Locale L. (cererile nr. 3396/2003, nr. 5311/2009, nr. 7689/2009, nr. 3396/2012) solicitând reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de 0,46 ha teren situate în intravilanul orașului L., teren care face corp comun (un singur trup) cu suprafața de 0,54 ha teren ce le-a fost reconstituita prin T.P. nr. 2290/2003. Deoarece vreme de 10 ani, pârâtele nu au binevoit să le răspundă la cererile de reconstituire, s-au adresat instanței de judecată cu o acțiune solicitând obligarea prim-paratei să întocmească documentația aferentă cererii de
reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la diferența dintre suprafața de 4,09
ha menționata în cererea mamei mele S. D. A. si suprafața pentru care s-a
emis T.P. nr. 2290/2003 (3,57 ha).
Prin S.C. nr. 4538/12.09.2013, definitivă si irevocabilă, a fost admisă acțiunea și ulterior, la data de 13.01.2014 le-a fost comunicată Hotărârea nr. 483/2010 emisă de către C. Județeană Suceava însoțită de anexa 3 în care la pozitia 93 apar moștenitorii mamei S. A..
Din anexa 3, care le-a fost comunicata odată cu Hotărârea nr. 483/2010, rezulta ca petenții ar fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,93 ha teren desi cererile lor de reconstituire prevedeau clar suprafața de 0,46 ha teren intravilan și nicidecum suprafața de 1,53 ha teren.
A mai arătat faptul ca ulterior emiterii T.P. nr. 2290/2003, s-au adresat notarului public si între ei, moștenitorii a intervenit un act de partaj voluntar cu privire la suprafețele de teren existente in T.P anterior menționat (act de partaj nr. 1420/12.03.2005 - BNF O. B.). Au mai arătat faptul că suprafața de 0,46 ha teren situată în intravilanul orașului L., suprafața pentru care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, de la desființarea C.A.P.-ului si pana în prezent a fost deținută de către mama lor și ulterior de către ei moștenitorii acesteia din actul de partaj.
Față de cele expuse, a solicitat admiterea plângerii, desființarea Hotărârii nr.483/2010 emisă de secund-pârâtă și pe baza probelor ce se vor administra să se dispună prin hotărâre judecătorească reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,46 ha cu destinație grădină care a fost proprietatea mamei, anterior cooperativizării.
În drept au fost invocate prevederile art. 8-14 din Legea nr. 18/1991.
În dovedire, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
La data de 12.03.2014, prin adresa nr.1787 emisă la data de 4 martie 2014, C. orășenească L. a învederat faptul că în urma verificărilor efectuate au constatat că moștenitorii defunctei S. A., respectiv S. G. (fiu), S. C. (fiu), S. M. (fiu), S. A. (fiu), S. I. (fiu), S. E. (fiu) și M. E., B. C. (nepoți), au depus cerere în termenul stabilit de Legea nr.247/2005, prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 1,93 ha în care se regăsește și suprafața de 0,46 ha teren grădină, deținută în prezent de către susnumiți, dar fără a avea reconstituit dreptul de proprietate, cerere ce a fost invalidată atât de C. locală de fond funciar, cât și de C. Județeană.
S-a arătat că întreaga documentație depusă la cerere a fost înaintată la C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, cerere ce a fost invalidată atât de C. locală de fond funciar, cât și de C. Județeană.
La data de 09.05.2014, cu adresa nr.5825/C.AR din 06.05.2014, C. Județeană Suceava a înaintat documentația care a stat la baza emiterii hotărârii Comisiei județene nr.483/21.07.2010, în ceea ce-l privește pe reclamant.
Prin sentința civilă nr. 4228 din 26 septembrie 2014 s-a respins cererea ca neîntemeiată.
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Ulterior apariției legilor fondului funciar defuncta S. A. autoarea reclamantului a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 4,09 ha teren, cerere care i-a fost validată parțial, prin Hotărârea Comisiei Județene de fond funciar Suceava nr. 2315/20.08.1991 pentru suprafața de 3,57 ha, astfel cum reiese din titlul de proprietate nr. 2290/15.05.2003.
În fapt, reclamantul arată că, alături de alte persoane (moștenitorii defunctei S. A.), a depus cerere, în baza Legii 247/2005, prin care a solicitat, în repetate rânduri, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,46 ha teren grădină, reprezentând diferența dintre suprafața reconstituită potrivit titlului de proprietate nr. 2290/15.05.2003 și terenul pentru care antecesoarea autorului, a formulat cerere de reconstituire.
Potrivit hotărârii nr. 288/247 din 12.07.2006 emisă de C. Orășenească L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a fost analizată cererea moștenitorilor defunctei S. A. și s-a propus respingerea cererii pentru că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren solicitate a se reconstitui dreptul de proprietate cu acte de proprietate sau înscrisuri din care să rezulte modul de dobândire de către părinții S. D. și S. A. decedați.
Prin Hotărârea Comisiei Județene de fond funciar Suceava nr. 483/2010, cererea moștenitorilor defunctei S. A. de reconstituire a fost respinsă, ca urmare a propunerii Comisiei Orășenești de fond F. L..
Potrivit art. 53 alin.2 din Legea 18/1991 republicată, împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul în termen de 30 de zile de la comunicare.
Reclamantul a formulat prin prezenta cauză, plângere împotriva Hotărârii nr.483/2010 a Comisiei județene și a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de 0,46 ha teren situat în intravilanul orașului L..
Legătura de rudenie dintre reclamant și autorii lui respectiv S. A. și D. reiese din certificatul de naștere ..I Nr._ și din certificatul de moștenitor nr. 47 din 12.03.2005 eliberat de BNP O. B..
Potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 6 alin. 13 din Legea nr. 1/2000, dovada proprietatii terenurilor solicitate va putea fi facută, în lipsa înscriurilor doveditoare cu martori, dacă reconstituirea dreptului de proprietate se face pe fostul amplasament și daca martorii sunt proprietarii vecini ai terenurilor solicitate. Așadar, instanța a procedat la analizarea cererii reclamanților prin prisma dispozițiilor menționate incidente în cauză.
A mai reținut prima instanță că reclamantul a solicitat ca singură probă înscrisurile depuse la dosar, acesta prezentând în dovedire, copie de pe registrul agricol privind pe autorii acestuia S. D. și A..
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul nu precizează dacă această suprafață este cuprinsă în registrul agricol, însă arată că după emiterea titlului de proprietatea pe numele S. A. pe o suprafață de 3,57 ha (deși aceasta solicitase prin cerere 4,09 ha) s-a adresat în repetate rânduri Comisiei Locale L. pentru reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de 0,46 ha teren situate în întravilanul orașului L., ce face corp comun cu suprafața de 0,54 ha reconstituită, fără a indica cu exactitate și locul, respectiv denumirea parcelei.
Instanța de fond a mai reținut că în registrul agricol pe anii 1959-1962 al numiților S. A.-D. (autorii reclamantului) aceștia figurau cu următoarele suprafețe de teren: 0,32 ha- în G.; 0,62 ha- pe Deal; 0,50 ha- pe Coastă;1,00 ha -pe Coasta Rotundă; 1,00 ha- la C.; 0,43 ha-C.; 0,13 ha-Livezi; 0,09 ha-curți construcții, în total o suprafață de 4,09 ha.
În continuare, în cuprinsul aceluiași registru agricol, apare mențiunea că suprafața de 0,52 ha a fost dată fiului G., motiv pentru care, s-a și scăzut această suprafață, din totalul de 4,09 ha, consemnându-se astfel, o suprafață de 3,57 ha, pentru care s-a și emis adeverința nr. 121 din 29.08.1991 și apoi titlul de proprietate nr. 2290 din 15.05.2003.
Prin urmare, faptul că autoarea reclamantului apare înregistrată cu suprafețele de teren indicate mai sus, nu probează faptul că aceasta ar fi proprietarul unei suprafețe de teren suplimentare de 0,46 ha intravilan care nu a fost reconstituită conform titlului de proprietate nr. 2290/15.05.2003 și nici nu probează titlul cu care reclamantul așa cum arată, ar deține în prezent această suprafața de teren.
Mai mult, deși pârâta C. de fond funciar L. a arătat că suprafața solicitată de către reclamant care face parte din suprațața de 1,00 ha teren grădină, a aparținut lui S. A., până în anul 1962, din care în titlul de proprietate emis este înscrisă doar suprafața de 0,54 ha, această împrejurare nu este de natură a determina admiterea acțiunii promovate de către reclamant în virtutea legilor fondului funciar. Instanta subliniază că, aceste susțineri nu pot fi ignorate, în măsura în care atestă existenta terenurilor în patrimoniul autorilor solicitantului, însă o atare împrejurare se impune a fi probata, aspect care nu a fost dovedit.
Față de dispozițiile art. 8 din Legea nr. 18/1991 și art. 3 alin. 5 din Legea nr. 1/2000, care prevăd că prin proprietar deposedat se înțelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării, instanța a constatat că, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, nu se face dovada proprietății, din care să rezulte calitatea de proprietar deposedat al autorului reclamantelor cu privire la suprafața de 0,46 ha teren.
În consecință, instanța a constatat că, în mod justificat, a fost respinsă cererea reclamantului de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,46 ha teren intravilan pe raza orașului L., întrucât reclamantul nu a dovedit calitatea de proprietari deposedați ai autorilor lor în ce privește terenul în litigiu.
Împotriva sentinței sus menționate, a formulat apel reclamantul S. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, a arătat că a făcut dovada că terenul pe vechiul amplasament a aparținut autoarei mamei, cel puțin suprafața de 17,35 ari teren grădină, el construind casa și anexele sale chiar alăturat curții cu clădiri a mamei sale, imobile ce au fost partajate de frați conform actului de partaj voluntar.
Conform procesului verbal de vecinătate și schiței cadastrale . mp are o latură la vest – drumul comunal deci fiind ca vecin terenul Primăriei comunei orașului L. și urmează a formula o adresă către această instituție pentru a confirma că terenul deținut de el nu este reconstituit altor persoane și este în posesia sa din 1978 când a edificat construcțiile.
Pe altă latură la Est se afla proprietar S. M. - fiul său căruia i-a vândut o . a provenit de la autoarea mama și a fost reconstituit prin TP nr 2290/2003. Ca ultim vecin pe aceasta latură este amplasată o parcelă deținută de numitul S. C.. Pe latura de la Sud a parcelei sale a fost creat un drum de acces tot din terenul ce a apartinut autoarei mame, pentru a se putea ajunge la parcele de teren formate pentru frații săi conform Actului de Partaj.
Mai la Sud în continuare este curtea si casa autoarei mame care au fost preluate de fratele său al reclamantului Bozoanca C.- conform actului de partaj voluntar.
La Nord se afla ca vecina G. M. ( în prezent decedată ).
Dovada cu înscrisuri pentru faptul că stăpânește suprafața de 1735 mp teren curți constructii și gradina, în afara actului de partaj, este adeverința emisa de Primaria Orașului L. din care rezulta că deține 3500 mp teren curți construcții si arabil ( din care 23 ari teren gradina prin actul de partaj voluntar) De asemeni din înscrisul de la pag 62 dosar, emis de C. de fond funciar cu nr. 5010 din 21 iulie 2014 rezulta că suprafața de 0,46 ha face parte din suprafața de 1 ha teren gradină ce a aparținut lui S. A. pana în 1962 din care din titlul de proprietate emis este înscrisă doar suprafața de 0,54 ha;
Ca scurt istoric a situatiei de fapt a arătat că odată cu cooperativizarea (anii 1954-1962) tot terenul a fost preluat de către C.A.P. L.. După revoluție, în anul 1991, mama sa (decedata in anul 1995) a formulat la 10.03.1991 cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4.09 ha teren, care a fost preluata de către C.A.P. L..
În anul 2003, a fost emis pe numele mamei sale titlul de proprietate nr. 2290 din 15.05.2003 prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3.57 ha teren (3,03 ha în extravilan si 0,54 ha în intravilan).
După emiterea acestui titlu de proprietate s-a adresat în repetate rânduri Comisiei Locale L. (cererile nr. 3396/2003, nr. 5311/2009, nr. 7689/2009, nr. 3396/2012) solicitând reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferența de 0,46 ha teren situate in intravilanul orașului L., teren care face corp comun (un singur trup) cu suprafața de 0,54 ha teren ce le-a fost reconstituita prin titlul de proprietate. nr. 2290/2003.
A mai arătat faptul că ulterior emiterii T.P. nr. 2290/2003, s-au adresat notarului public și între moștenitori a intervenit un act de partaj voluntar cu privire la suprafețele de teren existente in T.P. anterior mentionat (act de partaj nr. 1420/12.03.2005 - BNP O. B.). De asemenea, suprafața de 0,46 ha teren situată în intravilanul orașului L., suprafața pentru care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, de la desființarea C.A.P.- ului și până în prezent, a fost deținută de către mama lor și ulterior de către ei, moștenitorii acesteia din actul de partaj.
A mai precizat reclamantul că el stăpânește efectiv și netulburat de nimeni 1700 m.p. la loc „ Gradină „ din totalul de 0,46 ari solicitați, având conform schiței depuse, amplasate toate construcțiile casă și anexe pe acest teren cu vecinătățile Drum, S. V., G. M., S. M. ( fiul său) astfel că solicită măcar admiterea în parte a acțiunii sale cu privire la aceasta suprafața deoarece frații săi nu și-au întocmit planuri de amplasament pentru parcelele deținute de ei. Cu ocazia acestei reconstituiri pentru diferența solicitată de mama sa își va reglementa proprietatea suprafeței aferentă construcțiilor edificate încă din 1978, acestea fiind de fapt extinderi de la o anexă pe care a deținut-o mama sa.
În dovedirea susținerilor din cererea de apel reclamantul a solicitat admiterea probei cu înscrisuri și martori.
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 06.03.1991 la Primăria L., autoarea reclamantului, S. A. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4 ha și 900 mp situată pe raza satului Corni.
Prin hotărârea nr. 2315 din data de 20.08.1991 a Comisiei județene Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole s-a validat propunerea Comisiei Comunale L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole, iar conform anexei 2A propunerea de validare pentru S. A. s-a făcut pentru suprafața de 3,48 ha față de 4,09 cât s-a solicitat prin cererea adresată comisiei.
Prin titlul de proprietate nr. 2290 din data de 15.05.2003 s-a reconstituit în favoarea numitei S. A. dreptul de proprietate pentru suprafața de 3 ha și 5700 mp teren pe raza satului Corni, ., printre suprafețele primite în extravilan regăsindu-se și suprafața de 5400 mp teren arabil și curți - construcții, tarlaua 17, parcelele 27 și 28 „În grădină”.
Instanța reține că autoarea reclamantului, S. A., a solicitat Comisiei Locale de F. F. L. reconstituirea dreptului de proprietate și cu privire la terenul care nu se regăsește în registrul agricol și nu a formulat plângere împotriva hotărârii comisiei județene prin care s-a validat propunerea de reconstituire pentru o parte din terenul solicitat.
La apariția Legii nr. 247/2005 reclamantul împreună cu ceilalți moștenitori ai lui S. A. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și pentru suprafața de 0,46 ha teren grădină, reprezentând diferența dintre suprafața reconstituită potrivit titlului de proprietate nr. 2290/15.05.2003 și terenul pentru care autoarea reclamantului a formulat cererea de reconstituire.
În urma analizării cererii, C. Locală de fond funciar L. a propus respingerea acesteia prin Hotărârea nr. 288/12.07.2006, cu motivarea că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată.
Ca urmare a propunerii comisiei locale, prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar Suceava nr. 483/2010 s-a respins cererea de reconstituire formulată de moștenitorii lui S. A..
Împotriva acestei hotărâri, ce a fost comunicată la data de 13.01.2014, a formulat plângere numai reclamantul S. A. solicitând admiterea cererii de reconstituire cel puțin pentru suprafața de 1700 m.p. aferentă casei de locuit și anexei edificate pe acest teren pe care îl deține în fapt.
Conform mențiunilor din registrul agricol pe anii 1959-1961 autorii reclamantului, S. A. și S. D., figurau înscriși cu o suprafață totală de 4,09 ha., respectiv: 0,32 ha- în G.; 0,62 ha- pe Deal; 0,50 ha- pe Coastă;1,00 ha -pe Coasta Rotundă; 1,00 ha- la C.; 0,43 ha-C.; 0,13 ha-Livezi; 0,09 ha-curți construcții.
Din registru agricol rezultă că în anul 1961 suprafața de 0,52 ha a fost scăzută de pe rolul autorilor reclamantului, fiind dată fiului S. G., motiv pentru care s-a scăzut această suprafață din totalul de 4,09 ha, consemnându-se astfel, o suprafață de 3,57 ha, pentru care s-a emis adeverința nr. 121 din 29.08.1991 și apoi titlul de proprietate nr. 2290 din 15.05.2003.
Potrivit declarațiilor martorilor S. C. M., D. V. V. și G. I. audiați în apel, rezultă că martorii sunt vecini cu terenul solicitat de reclamant iar autorii acestuia au deținut în total o suprafață de 1 ha teren intravilan pe care l-a împărțit copiilor, reclamantul deținând o suprafață de teren pe care și-a construit casa.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului nr._ al Judecătoriei Suceava ce a fost atașat la prezentul dosar spre consultare, rezultă că terenul în suprafață de 0,46 ha ce face obiectul plângerii de față, a fost solicitat și de frații reclamantului, S. C., S. G. și S. I., arătând că pentru acest teren ce nu apare trecut în registru agricol, dar care a fost deținut de autorii lor înainte de cooperativizare, au cedat fraților o parte din terenul reconstituit ce li se cuvenea, urmând ca acest teren să-l împartă ulterior între ei.
În dosarul sus menționat a formulat cerere de intervenție reclamantul S. A. prin care se arată că suprafața de teren de 0,46 ha solicitată de frații săi este deținută de acesta, urmând ca pentru suprafața de 17 ari teren aferent casei de locuit să i se constituie dreptul de proprietate de către C. Orășenească de fond funciar L..
Din considerentele deciziei civile nr. 1633 din 22.11.2011 pronunțată în dosarul nr._/314/2009 a Tribunalului Suceava depusă la dosar de către apelant rezultă că plusul de teren de 0,46 ha de la locul „G.” este stăpânit de toți frații lui S. A..
În ce privește suprafața de teren deținută de autorii reclamantului anterior cooperativizării, dar neînscrisă în registrul agricol, situată în intravilanul satului Corni, orașul L., județul Suceava, C. locală de fond funciar L. a efectuat măsurători și a precizat că din terenul grădină, ce a fost deținut de S. D. și S. A., în suprafață totală de 1 ha, numai suprafața de 0,54 ha teren grădină apare înscrisă în titlul de proprietate nr. 2290 din data de 15.05.2003, iar diferența de 0,46 ha este deținută în prezent de către moștenitorii acestora.
Atât Legea nr.18/1991, cât și Legea nr.1/2000 așa cum au fost modificate prin Legea nr.247/2005, au impus prin dispozițiile art.11 alin.1 și 3 și, respectiv art.6 și următoarele, reconstituirea dreptului de proprietate pe baza consemnărilor efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, acte care au o valoare declarativă cu privire la proprietate.
Prin dispozițiile art.6 alin.1 din Legea nr.1/2000 legiuitorul a impus verificarea în mod riguros a actelor doveditoare prevăzute la art.9 alin.5 din Legea nr.18/1991, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora.
Condițiile restrictive privind proba testimonială trebuie aplicate doar cu privire la norma prevăzută de lege, respectiv în ipoteza în care prin proba testimonială se tinde la dovada proprietății terenului revendicat, neexistând înscrisuri doveditoare.
D. în cazul în care aceste înscrisuri doveditoare nu mai există este suficientă proba testimonială.
Astfel, instanța constată că reclamantul nu a putut proba existența unui drept de proprietate a autorilor săi care să fi fost preluat de către stat, iar din această perspectivă nu interesează eventuala folosință a autorilor reclamantului care ar fi deținut suprafețe de teren mai mari decât cele pentru care s-a făcut reconstituirea.
Ori simpla posesie exercitată asupra terenului, oricât ar fi de îndelungată, nu este de natură a face dovada dreptului de proprietate în lipsa actelor primare de proprietate.
Faptul că între reclamant și ceilalți moștenitori ai defunctei S. A. a intervenit un act de partaj voluntar cu privire la terenul reconstituit conform titlului de proprietate nr. 2290/15.05.2003 iar reclamantul ar deține terenul de 1700 m.p. aferent construcțiilor nu prezintă relevanță în analiza cererii de reconstituire de față.
Chiar dacă în apel reclamantul a solicitat audierea unor martori cu care să dovedească vecinătățile terenului solicitat, nu s-a dovedit calitatea de proprietari deposedați ai autorilor reclamantului pentru terenul în litigiu și nici titlul cu care reclamantul ar deține în prezent această suprafață de teren.
În consecință, tribunalul în temeiul art. 480 alin.1 C.proc.civ. va respinge ca nefondat apelul și va menține ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe.
P. aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat apelul formulat de reclamantul S. A., domiciliat în comuna L., . împotriva sentinței civile nr. 4228 din 26.09.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. orășenească de fond funciar L. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 01 octombrie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
F. L. D. D. P. L.
Red. F.L.
Jud. fond: M. C.
Tehnored. P.L. / 3 ex. – 23.11.2015
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 451/2015. Tribunalul SUCEAVA | Partaj judiciar. Decizia nr. 458/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
