Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 523/2015. Tribunalul SUCEAVA

Comentarii

0

Decizia nr. 523/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 13-11-2015 în dosarul nr. 523/2015

Dosar nr._ constatare nulitate act juridic

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 523/2015

Ședința publică de la 13 Noiembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A. I. M.

Judecător L. A.

Judecător V. O. D.

Grefier L. A.

Pe rol judecarea recursului declarat de recurenții-reclamanți LATIȘ R. și LATIȘ S. ambii domiciliați în . și recurenta pârâtă B. R. domiciliată în . împotriva sentinței civile nr.960/14.06.2015 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți B. M. C.-., C. V.-sector 3, București, ., ., ., București, M. I.-G., N. L., nr.26, ..2, ., M. B.- G., N. L., nr.26, ..2, ., M. C. – D..

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 06.11.2015, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 13.11.2015.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C-lung Moldovenesc la data de 15 martie 2012 sub nr._ 2014, reclamanții Latiș R. și Latiș S. au chemat în judecată pe pârâții B. M. C. a lui T., M. C. și B. R. solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța instanța să constate nulitatea absolută parțială a actului juridic intitulat „act de donație”, autentificat sub nr.1465/1 iulie 1999 de BNP H. I. S., cu privire la . fânaț de 6290 mp înscrisă în CF_ provenită din convenția de pe hârtie a CF 3777 a .>

În motivarea acțiunii, întemeiată în drept pe dispozițiile prev.de art.948 pct.3 cod civil, reclamanții au arătat, că prin actul de donație menționat mai sus pârâții B. M. C. și M. C. au donat pârâtei B. R. suprafața totală de_ mp teren arabil pășune, fânaț și pădure din CF 3777 a . din parcelele nr.2560 arabil de 633 mp, 2561 pășune de 2122 mp, 2559/3 fânaț de 6441 mp, 2465/511 fânaț de 6290 mp și 2465/541 pădure de 3333 mp terenuri dobândite în baza sentinței civile nr.1865/3 iunie 1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc. Că .-a fost vândută de pârâții B. M. C. și M. C., prin actul „Contract convenție”, încheiat la data de 18 octombrie 1994, teren care este în posesia lor de la data cumpărării și cu care sunt înscriși în registrul agricol al comunei.

Faptul că această parcelă a fost donată pârâtei B. R. l-au constatat recent, cu ocazia întocmirii planului de situație pentru a se intabula cu tenul cumpărat.

În dovedirea acțiunii, s-au depus la dosar planul de situație al terenului, extras privind CF_(3777 Pojorâta), actul de donație autentificat sub nr.1465/1 iulie 1999 de BNP H. I. S., convenția sub semnătură privată intitulată „Contract convenție” din 18 oct.1994, adeverința nr.6652/24 oct.2011 privind înscrierea reclamanților în registrul agricol al comunei.

La data de 15 mai 2012 pârâta B. R. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că în „Contractul convenție” nu se face referire expresă la . în suprafață de 6290 mp, că pârâții M. C. și B. M. C. nu au vândut această parcelă de teren, care reprezenta moștenirea în indiviziune a celor trei urmași a defunctei B. S., că reclamanților li s-a pus în vedere de nenumărate ori să elibereze această parcelă, iar de la data cumpărării s-au făcut pe teren lucrări de întreținere și curățare în fiecare an.

S-au depus la dosar de către pârâtă extras privind CF_ Pojorâta, antecontractul de vânzare-cumpărare nr.1462/1999, certificatul de moștenitor nr.205 suplimentar la certificatul nr.D883/24 noiembrie 1993 privind pe defuncta F. R., certificat tabular nr.1001/1999, certificat de moștenitor D883 privind pe defuncta F. R., convenția sub semnătură privată – „Contract convenție” din 18 oct.1984, o convenție încheiată între B. R. și pârâții B. C. și M. C. privind împrumuturi făcute între aceștia, sentința civilă nr.1865/1983 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, prin care s-a stabilit masa de partajat după defunctul F. T. decedat la data de 23 noiembrie 1978 prin care s-au atribuit loturi lui B. R., F. R., F. E., B. T., M. C. și B. M. C., extras privind CF 3776 Pojorâta privind înscrierea lui F. R. cu teren în baza sentinței civile nr.1865/1993 (în loc de 1365/1993), încheierea nr.1990/1998 a fostului Serviciu de carte funciară Campulung Mold. prin care s-a dispus intabularea lui B. R. în baza sentinței civile menționate mai sus, extras privind CF_(1202) Pojorâta privind înscrierea in CF a lui F. V. a D. a I., plan de situație, titluri,de proprietate nr.634/23 febr.2004, prin care pârâților alături de alte persoane li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 9400 mp teren.

La data de 17 iulie 2012 reclamanții și-au precizat acțiunea solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța instanța să dispună și radierea parc.nr.2465/511 fânaț de 6290 mp înscrisă în CF nr._ Pojorâta pe numele pârâtei B. R., să se constate că reclamanții au dobândit prin cumpărare de la pârâții Blasnariu M. C. și M. C., dreptul de proprietate asupra acestei parcele, în prezent nou formată 4F, conform actului sub semnătură privată intitulat „Contract-convenție” din 18 opct.1994, să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare între părți și să se dispună intabularea dreptului de proprietate comună în devălmășie in cartea funciară.

Reclamanții și-au motivat precizarea cererii pe dispozițiile prev.de art.1294 și urm.cod civil și art.24 și 34 din Lg.115/1938.

Pârâta M. C. a depus la data de 17 iulie 2012 întâmpinare, prin care a arătat că împreună cu pârâtul B. M. C. au donat pârâtei, mătușa lor B. R., terenul înscris în actul de donație, ca urmare a sentinței civile nr.1865/1993, că de la momentul încheierii „Contractului-convenție” și până la data promovării acțiunii, reclamanții au folosit terenul și nu au fost împiedicați în vreun fel, că întrucât de la momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare și până în prezent au trecut 18 ani, fără ca reclamanții să facă vreun demers pentru întocmirea actelor autentice apreciază că respectivul Contract-convenție și-a pierdut valabilitatea, cu atât mai mult cu cât nu era trecut nici un termen pentru încheierea autentică a actului de vânzare-cumpărare și a solicitat respingerea acțiunii.

La data de 24 septembrie 2012, reclamanții și-au precizat acțiunea solicitând în contradictoriu cu pârâtele Caracotea V. și B. R. să se constate că defuncta F. E. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 641 mp teren fânaț identic cu ..1f din CF_(1202) Pojorâta; să se constate că defuncta F. E. a dobândit prin moștenire dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 6074 mp teren fânaț identică cu ..2f din Cf nr._ (3776) Pojorâta și 5f din CF_ (3778) Pojorâta; să se constate că reclamanții au dobândit prin cumpărare de la defuncta F. E. dreptul de proprietate cu privire la suprafața de_ mp teren, identică cu parcelele nou formate 1f, 2f, 3f și 5f din Cf nr._,_,_ și_ a . baza actului sub semnătură privată încheiat la data de 13 oct.1994 și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare între părți, să se dispun ă radierea parcelei nr.5f fânaț de 1464 mp din Cf_ înscrisă pentru pârâta B. R. și să se dispună intabularea lor în cartea funciară.

În motivarea precizării, întemeiată în drept pe disp.art.111 Cod procedură civilă, art.24 și 28 din Lg.115/1938, reclamanții au arătat că deși terenul în suprafață de 641 mp este înscris in CF pe numele lui F. Wasili a lui D. a Ihnat, decedat la data de 28 martie 1952, în realitate a fost folosit de defuncta F. E., decedată la data de 1 oct.1998, care a fost nepoata proprietarului tabular,fiind incidente dispozițiile prev,de art.28 din Lg.115/1938.

Referitor la suprafața de 6074 mp s-a arătat că a aparținut defunctei F. R., decedată la data de 26 aprilie 1993, care a fost mama defunctei F. E. și bunica pârâtei C. V., iar după decesul acesteia i-a revenit tot defunctei F. E..

În ceea ce privește suprafața de_ mp, reclamanții au arătat că este intabulată pe numele defunctei F. E. și au cumpărat-o în baza Convenției sub semnătură privată din anul 1994, fiind înscriși cu terenul în registrul agricol și achitând impozitele. Că deși terenul în suprafață de 1464 mp din CF_ Pojorâta este înscris pe numele B. R. a fost folosit de ei de la data cumpărării neîntrerupt fiind incidente disp.art.34 pct.4 din Lg.7/1996.

La data de 29 noiembrie 2012 pârâta B. R. a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat respingerea capetelor accesorii de cerere, cu motivarea că a dobândit terenul în baza unui contract de donație și a plătit sume consistente de bani nepoților ei în vederea efectuării contractelor de donație.

În cauză a fost depusă și rezoluția nr.1095/P/2011 din 31 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Latiș R., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.220 alin.1 Cod penal, întrucât fapta nu există.

Pârâtul B. M. C. a depus la data de 6 martie 2013 o întâmpinare prin care a arătat că acțiunea reclamanților este nefondată și prescrisă, cu motivarea că actul intitulat „Contract-convenție” din 18 oct.1994 nu are valoarea unui contract autentic de vânzare-cumpărare ci este o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare și având în vedere conținutul contractului reclamanții ar fi avut calea unei acțiuni în restituirea sumei cuprinse in contract în termenul legal de prescripție de trei ani, iar actul de donație este perfect valabil. A arătat că vânzătorul a fost în eroare atunci când a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare înstrăinarea fiind anulabilă pentru acest viciu de consimțământ. A mai arătat că acțiunea este nefondată, în condițiile în care a fost întemeiată pe disp.art.943 din Codul civil, care stabilește existența unui obiect determinant sau determinabil, iar actul de donație privește o suprafață de teren bine determinată.

Pe parcursul soluționării cauzei pârâta B. R. a depus la dosar mai multe memorii cu referire la terenurile ce au aparținut familiei și modalitatea de dobândire a acestora.

În cauză, au fost audiați martori la propunerea reclamanților, s-a atașat spre consultare dosarul nr.4169/1992 în care a fost pronunțată sentința civilă nr.1865/3 iun ie 1993 și s-a dispus efectuarea unei expertize topometrice privind terenurile ce fac obiectul acțiunii.

La solicitarea reclamanților au fost audiați martorii Ț. G. și S. V., care au arătat că defuncta F. E. a avut în . de circa 1,5 ha fânaț, dobândită prin moștenire de la părinții săi F. T. și R., pe care l-a folosit peste 20 de ani, după care, în anul 1994 l-a vândut reclamanților. Că pârâta B. R. nu a folosit niciodată terenul din litigiu, martorii precizând că B. R. și F. R., care erau surori aveau alte suprafețe de teren ce au aparținut mamei lor F. E., iar asupra terenului din litigiu nu au existat niciodată neînțelegeri în familie privind folosința. Au mai precizat martorii că F. E. a mai avut o soră pe nume B. S. care de asemenea a primit de la părintii săi suprafața de 1,5 ha teren, teren care a fost vândut de către copiii acesteia în anul 1994.

Pârâții nu au solicitat proba cu martori.

Pe parcursul soluționării cauzei a încetat din viață pârâta M. C., fiind introduși în cauză moștenitorii cesteia M. I. și M. B..

Prin sentința civilă nr. 166 din 13.02.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria C-lung Moldovenesc a admis acțiunea civilă având ca obiect „constatare nulitate act juridic”, formulată de reclamanții LATIȘ R. și LATIȘ S. împotriva pârâților B. M. C., B. R., C. V., M. I. și M. B., așa cum a fost precizată și în consecință: s-a constatat nulitatea absolută parțială a actului intitulat „Act de donație”, autentificat sub nr. 1465 din 11 iulie 1999 de BNP H. I. S., cu privire la parc. nr. 2465/511 fânaț de 6290 mp din CF 31.044 provenită din conversia de pe hârtie a CF 3777 a . dispune radierea parc. nr. 2465/511 din CF, de pe numele pârâtei B. R.; s-a constatat că reclamantul a dobândit prin cumpărare de la B. M. C. și defuncta M. C., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 6290 mp teren, identică cu parc. nr. 2465/511 fânaț din CF 31.044 Pojorâta; s-a dispus intabularea reclamantului cu dreptul de proprietate asupra parcelei menționate mai sus în CF; s-a constatat că defuncta F. E., decedată la 1 octombrie 1998 a dobândit prin uzucapiune, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 641 mp teren, identică cu parc. nr. 1F din CF 31.110, provenită din conversia de pe hârtie a CF 1202 Pojorâta; s-a constatat că reclamantul a dobândit prin moștenire, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 6074 mp teren, identică cu parc. nr. 2F din CF 31.043 provenită din conversia de pe hârtie a CF 3776 și 5F din CF 31.045, provenită din conversia de pe hârtie a CF 3.778 Pojorâta; s-a constatat că reclamantul a dobândit prin cumpărare de la defuncta F. E., conform convenției sub semnătură privată, intitulată „Contract – convenție” din 13 octombrie 1994, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 12.258 mp teren, identică cu parc. nou formate 1F, 2F, 3F, 5F, din CF 31.110, nr. 31.043, nr. 31.101 și 31.045 ale . ținând loc de act autentic de vânzare cumpărare între părți; s-a dispus radierea suprafeței de 1464 mp cu parc. nr. 5F din CF 31.045 Pojorâta, înscrisă pe numele lui B. R.; s-a dispus intabularea reclamantului cu dreptul de proprietate pentru suprafața de 12.258 mp, identică cu parc. nou formate 1F, 2F, 3F, 5 F din CF, suprafața și configurația terenului fiind prevăzută în planul de situație ce însoțește raportul de expertiză întocmit de B. G..

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr.1865/3 iunie 1993, pronunțată în dosarul nr. 4169/1992 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc a fost admisă acțiunea de partaj introdusă de reclamanta B. R. împotriva pârâților F. R., F. E., B. T., M. C., și B. Mhai C., și s-au atribuit celor menționați mai sus loturi, constând din masa de partajat care a rămas după defunctul F. T., decedat la data de 23 noiembrie 1978.

Așa fiind, B. T., M. C. și B. M. C. au dobândit in indiviziune lotul nr.4 compus intre altele și din .. Această parcelă de teren a făcut obiectul convenției sub semnătură privată încheiată între reclamanți și pârâții B. M. C. și M. C., la data de 14 octombrie 1994. De la data cumpărării acestui teren, reclamanții l-au folosit ca adevărați proprietari s-au înscris în registrul agricol al comunei achitând taxele și impozitele aferente. Această situație de fapt a fost confirmată și de pârâți prin memoriile și întâmpinările depuse la dosar aceștia recunoscând că de la data încheierii convenției nu au mai folosit terenul. M. C. și B. T., au donat pârâtei B. R. suprafața totală de 16.019 m.p. teren arabil, pășune fânaț și pădure, din CF 3777 a . din parc. topo nr. 2560 arabil de 633 m.p., nr.2561 pășune de_ m,.p., nr. 2559 /3 fânaț de 3641 m.p., nr. 2465/511 fânaț de 6290 m.p., ( ..2465/541 pădure de 3333 m.p., imobile care au format lotul nr.4, dobândit in baza sentinței civile nr.1865/3 iunie 1993, a acestei instanțe. Pârâții au B. M. C. și M. C. au donat pârâtei B. R. conform actului de donație autentificat subnr.1465/1iulie1999,întreaga suprafață de_ m.p. teren, dobândită ca urmare a ieșirii din in diviziune după autorul F. T., în condițiile în care cu cinci ani înainte din terenul menționat mai sus vânduseră reclamanților . de 6290 m.p.

In cauză s-a dispus efectuarea unei expertize topometrice care a concluzionat faptul că terenul pe care reclamanții l-au cumpărat de la pârâții B. M. C. și M. C., se suprapune cu terenul donat de aceștia pârâtei B. R..

Întrucât la data încheierii actului de donație, această suprafață de teren nu mai aparținea donatorilor ci fusese cumpărată de reclamanți care au achitat integral prețul vânzării, cum rezultă din convenția sub semnătură privată depusă la dosar, și s-au înscris cu terenul in registrul agricol al . rezultă din adeverința nr. 6652/24 octombrie 2011 a primăriei . concluzionat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 948 pct. 3 din C.civil și a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de donație nr. 1465/1 iulie 1999 în ceea ce privește . CF_ provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.3777 Pojorâta.

În CF nr._ provenit din conversia de pe hârtie a CF 1202 a . de proprietate este înscris pe numele lui F. Wasili a lui D. a lui Ihnat, decedat la data de 28 martie 1952, in baza unui act încheiat la data de 16 iunie 1909,

Din declarațiile martorilor audiați în cauză instanța de fond a reținut că terenul in suprafață de 641 m.p. a fost in realitate folosit de defuncta F. E., decedată la data de 1 octombrie 1998, care a fost nepoata proprietarului tabular, astfel încât in cauză sunt incidente disp. prev. de art. 28 din Lg.115/1938, respectiv terenul a fost folosit de F. E., peste 20 de ani, de la moartea proprietarului tabular.

În CF nr._, provenit din conversia de pe hârtie a CF nr. 3776 Pojorâta dreptul de proprietate este înscris pe numele lui F. R., decedată la data de 26 aprilie 1993, în baza sentinței civile nr. 1865/1993, ( în loc de sentința civilă 1365/3 iunie 1993).

F. R., a fost mama defunctei F. E., și bunica pârâtei C. V., iar după decesul acesteia, ca urmare a unui partaj, terenul a revenit tot defunctei F. E..

De asemenea, în CF nr._, dreptul de proprietate este înscris pe numele lui F. E., in baza sentinței civile nr.1865/3 iunie 1993, astfel că, prin actul sub semnătură privată intitulat „ convenție contact „ încheiat la data de 13 octombrie 1994 reclamanții au cumpărat de la defuncta F. E. dreptul de proprietate asupra parcelele nu formate 1 F, 2F,m 3F și 5 F, din CF nr._,_,_, 31045ale . acest teren reclamanții sunt înscriși în registrul agricol al comunei, au achitat toate taxele și impozitele aferente, achitând de asemenea și contravaloarea terenurilor cumpărate cum rezultă din conținutul actului sub semnătură privată încheiat între părți, necontestat de pârâți, a căror semnături în calitate de martori au fost recunoscute de martorii Ț. G. și S. V., ce au fost audiați în cauză la propunerea reclamanților.

Conform art. 34 pct. 4 din Lg.7/1996 cu modificările ulterioare orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrisurilor de CF dacă printr-o hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea in CF nu mai este in concordanță cu situația reală actuală, a imobilului.

A rezultat faptul că, deși în CF_ (3774 Pojorâta), terenul în suprafață de 1464 m.p. este înscris pe numele pârâtei B. R., acesta este folosit de reclamanți de la data cumpărării.

Din depozițiile martorilor Ț. G. și S. V. a rezultat faptul că B. R. și F. R. (surori), au folosit alte suprafețe de teren ce au aparținut mamei lor F. E., astfel încât asupra terenului din litigiu nu a existat niciodată neînțelegeri, că acesta a fost folosit de F. E. iar anterior de F. R., iar B. R. a folosit alte terenuri provenite din moștenirea mamei sale F. Raveia.

De asemenea s-a dispus și radierea de pe numele pârâtei R. a parcelei nr.2465/511fânaț de 6290 m.p. din CF_ (3777) Pojorîta, ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare prin care ternul menționat mai sus a fost dobândit de reclamanți.

În baza 1294-1295 și art. 1077 C.civil, hotărârea va ține loc de act autentic de vânzare cumpărare între părți.

În baza art. 24 din Lg.115/1938, s-a dispus intabularea reclamanților cu dreptul de proprietate astfel dobândit in cartea funciară.

Susținerile pârâtei B. R. în sensul că pentru încheierea contractului de donație ar fi achitat numiților B. M. C. și M. C. mai multe sume de bani conform unui act sub semnătură privată intitulat „ convenție„ ce a fost depus la dosar la fila 60 nu au fost dovedite, această convenție nu este datată, referindu-se la un împrumut, act care în opinia instanței de fond nu a avut relevanță juridică.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta B. R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în motivarea căruia au arătat următoarele:

In ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a contractului de donație autentificat cu nr.1465 din 01.07.1999, de notariatul Public H. I. S., încheiat intre donatorii B. M. C., B. T. si M. C. cu ea, pârâta, in calitate de donatara, (fila 10 ds.fd.) in temeiul art. 943 pct.3 c.civ (vechi), admiterea cestui capăt de cerere este neîntemeiata deoarece nu au existat motive de nevaliditate ale acestuia de vreme ce obiectul prevăzut in contractul de donație îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru valabilitatea sa, respectiv: este determinat fiind concretizat în suprafața de 6290 m.p. teren fânaț identificat din punct de vedere cadastral cu parc.f.nr.2465/511 din CF_, . cu 4F a corn cad. Pojorata, se afla in circuitul civil, este licit si moral, exista in patrimoniul donatorilor la data încheierii actului, proprietatea acestora fiind înscrisa in cartea funciara, in baza sentinței civile nr. 1865/1993 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc pronunțata in urma partajului succesoral după autorul F. T..

A arătat că ea, donatara a fost de bună-credință la data perfectării contractului de donație cunoscând ca donatorii sunt adevărații proprietari a terenului ce a format obiectul contractului, neavând cunoștința de vreo înstrăinare anterioară către alte persoane.

In cazul actelor juridice translative de proprietate cel care se obligă trebuie sa fie titularul dreptului transmis. Astfel, in condițiile in care părțile au fost de buna credința sau cel puțin dobânditorul a fost de buna credință, crezând ca bunul aparține înstrăinătorului, actul juridic este lovit de nulitate relativa pentru eroare esențiala asupra calității înstrăinătorului si nicidecum de nulitate absoluta pentru lipsa obiectului determinat, așa cum a decis instanța de fond, ori această nulitate nu poate fi invocata decât in termenul general de prescripție de trei ani si numai de către partea contractantă care s-a aflat in eroare.

Pe de alta parte, mai arată recurenta, convenția încheiata de către reclamanți la data de 18.oct.1994, cu privire la suprafața de 0,50 ha teren neidentificat cadastral, este o veritabilă promisiune de vânzare si nu are efect translativ de proprietate, astfel încât instanța să poată trage concluzia că la date perfectării contractului de donație bunul nu mai exista în patrimoniul donatorilor.

Deși donația s-a efectuat de către cei trei coindivizari B. M. C., B. T. și M. C., cererea de anulare s-a judecat si s-a pronunțat în contradictoriu doar cu doi dintre ei, cel de-al treilea donator B. T. nefiind chemat în judecată instanța nefiind în acest caz legal sesizată

In ceea ce privește cererea in rectificare tabulara materializata prin cererea de radiere, a dreptului de proprietate dobândit de ea, pârâta, prin donație și înscris în CF_ a ..f. nr. 2465/511 in suprafața de 6290 m.p, acest drept este prescris in baza art.35 alin.2 din Lg. 7/1996 in conformitate cu care acțiunea in rectificare fata de terțele persoane, care au dobândit cu bună-credință un drept real prin donație sau legat, nu se va putea porni decât in termen de 10 ani, socotiți din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere. Astfel, întrucât dreptul ei, al pârâtei recurente, a fost înscris in anul 1999, iar acțiunea reclamanților a fost promovata in anul 2012, la mai bine de 12 ani, in condițiile date, se stinge dreptul la acțiune în sens material, ca urmare a incidenței prescripției extinctive si implicit imposibilitatea legala de a se stabili in beneficiul reclamanților un drept real concurent cu al său, al pârâtei și, prin urmare, acțiunea reclamanților apare din acest punct de vedere ca fiind lipsita de interes deoarece nu prezintă nici un interes legitim și actual pentru a ataca actul autentic înscris în cartea funciara în folosul ei. Susținerile reclamanților in sensul ca au luat cunoștința de actul de donație odată cu intocmirea documentației cadastrale nu este o susținere care sa producă consecințe juridice, de vreme ce reglementările in vigoare la data efectuării lor conferă inscrierilor in cartea funciara efect de publicitate imobiliara astfel incat acestea sunt opozabile erga omnes.

In ceea ce privește capătul de cerere in constatarea vânzării si pronunțării unei hotărâri care sa tina loc de act autentic de vânzare cumpărare, pârâta recurentă, arată că prima instanță l-a admis in mod netemeinic si nelegal, având in vedere următoarele considerente:

Convenția încheiată de către reclamanți cu B. M. C. și M. C. in data de 18.10.1994, nu poate fi considerată un contract de vânzare cumpărare, ci in virtutea conversiunii actelor juridice doar o promisiune de vânzare-cumpărare, care da naștere la un drept personal de creanța in virtutea căruia promitentul vânzător se obliga (obligație de a face) fata de promitenții cumpărători sa vândă in viitor un anumit bun, care in speța, la data încheierii convenției nici măcar nu era identificat cadastral. Prin urmare reclamanții aveau la îndemână acțiunea întemeiata pe art.22 din Lg.15/1938 in conformitate cu care "Cel care s-a obligat să strămute sau să constituie în folosul altuia un drept real asupra unui imobil este dator să-i predea înscrisurile trebuitoare pentru înscrierea acelui drept" Aceasta acțiune, fiind intemeiata pe un drept de creanța respectiv obligația de "a face" este supusa dreptului general de prescripție de trei ani care incepe sa curgă de la data incheierii promisiunii de vânzare, conform art. 3 si art.7 alin.2 din Decr. 167/1958 aplicabil in speța, prescripția fiind împlinită la data promovării acțiunii in instanța.

Pe de alta parte, a mai arată recurenta, că se poate lesne observa, că terenul care a format obiectul donației si cu privire la care reclamanții susțin ca s-a încheiat convenția de vânzare cumpărare a fost in coproprietatea indiviza a instrainatorilor B. M. C., B. T. si M. C., terenul fiind dobândit astfel in baza sentinței de partaj nr. 1865/1993 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc, ori Convenția incheiata la data de 18.10.1994 este incheiata doar cu doi coindivizari si anume B. M. C., si M. C.. In aceasta imprejurare (lipsa acordului unuia dintre coindivizari) reclamanții aveau la dispoziție doua alternative: fie sa îi cheme in judecata ca parat, pentru opozabilitate si pe coindivizarul nesemnatar, BLANATRIU T., fie sa solicite mai intai ieșirea din indiviziune cu privire la acest teren si mai apoi sa se constate vanzarea/cupararea in condițiile in care bunul înstrăinat ar fi picat in lotul vânzătorilor (vânzarea fiind in acest caz sub condiție rezolutorie). Cum reclamanții nu au procedat nici . arătate cererea este din acest punct de vedere inadmisibila.

În ceea ce privește cererea reclamanților de radiere a dreptului de proprietate ce aparține ei, recurentei, din cuprinsul C.F. 31.045 Pojorata -parc.f. nr.2465/513 in suprafața de 1464 m.p. evidențiata in planul de situație filele 6,7 cu p.f 5F, admiterea acesteia de către instanța de fond in baza art. 34.pct.4 din L.7/1996 este de asemenea lipsita de temei si nelegala.

Aceasta suprafața este dobândita de către pârâta recurentă, in baza sentinței de partaj nr. 1865/1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, in baza căreia s-a făcut înscrierea in cartea funciara, ori procedând in maniera mai sus arătată instanța de fond a încălcat autoritatea de lucru judecat a sentinței de partaj, a nesocotit dreptul pe care ea astfel l-a dobândit, iar raționamentul logic pe care instanța l-a avut in vedere, cu privire la incidența dispozițiilor art.34 pct.4 din Lg.7/1996, este eronat, considerând fără temei că acest teren a fost vândut de către defuncta F. E. și că ar fi stăpânit de către reclamanți de la data cumpărării, motiv care ar conduce in opinia instanței, la neconcordanta situației reale cu cea din cartea funciara (paragraful 3 pagina 3 din motivare).

Acțiunea in rectificare întemeiată pe art. 34 are cu totul alta aplicabilitate, ea având in mod obligatoriu un caracter subsidiar fata de acțiunea in constatarea neconcordantei situației reale a imobilului cu cea descrisa in cartea funciara, in speța neexistând o hotărâre care sa contrazică modul de dobândire a dreptului de proprietate.

A mai arătat că F. E. nu putea să vândă acest teren deoarece nu a fost niciodată proprietara sau măcar posesoare, iar parații nu au avut nici ei vreodată posesia acestui teren, în acest sens solicitând instanței de control a observa că adeverința de la Registrul Agricol nr.4492/02.07/2012 eliberata de Primăria . ca reclamanții dețineau teren la locul numit "Preluca" in suprafața de 2.5 ha fanete si 0.5 ha pasune inca din 1992, adică înainte de anul 1994 (anul încheierii convenției) ceea ce înseamnă ca prin aceasta adeverința au indus in eroare instanța spunând ca s-au inscris cu terenul cumpărat in registrul agricol si că in acest mod au avut o posesie publica.

Recurenta a menționat că declarațiile martorilor sunt mincinoase, astfel, martorul Strajeriu V. arata că ea, pârâta B. R. si F. R. sunt surori, când de fapt F. R. a fost mama subsemnatei B. R., ca ea împreuna cu F. R. au stăpânit alte suprafețe de teren care au aparținut mamei lor F. E., când de fapt aceasta din urma a fost sora lor si predecedata mamei F. R.. Că, există neconcordanta intre declarațiile celor doi martori, unul arătând ca defuncta F. E. a stăpânit terenul in litigiu 10 ani iar celalalt 20 de ani.

Martorul T. G. a arătat, in mod mincinos, că B. S. (mama vânzătorilor, pârâți in prezenta cauza) a avut doar doi copii si nu trei, așa după cum rezultă din sentința civila nr. 1865/1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc si anume pe B. M. C., B. T. și M. C..

De asemenea instanța de fond a reținut faptul ca reclamanții au avut posesia, tot in baza declarației mincinoase a celor doi martori.

Afirmația celor doi pârâți, def. M. C. si B. M. C., cum că posesia terenului din litigiu a apartinut reclamanților este nereala ei necunoscand aspecte legate de folosința terenului după data înstrăinării către ea, pârâta.

Pe de alta parte, pârâta recurentă a solicitat a se observa că expertiza efectuată de către expertul B. este eronată, el nefăcând altceva decât să preia afirmațiile mincinoase ale reclamanților, și concluzionând că terenul donat se suprapune cu cel care a făcut obiectul convenției din 18.10.2014, arătând de fapt, în răspunsul de la pct. 3.3 din Supliment, că a măsurat terenul așa cum a fost indicat de către reclamanți.

Instanța de fond a reținut în considerentele sentinței, toate aceste date eronate și mincinoase care au condus în final la pronunțarea unei sentințe nelegale si netemeinice.

Pentru aceste considerente, pârâta recurentă a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței civile atacate și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii reclamanților ca fiind nelegala si netemeinica, iar in subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

In drept, recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 9 si 304 indice 1 C.pr.civ.vechi.

Legal citați, reclamanții intimați Latiș R. și Latiș S., au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală.

Legal citat, pârâtul intimat M. I., a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că nu înțelege să-și însușească recursul formulat de pârâta B. R. și că este mulțumit de soluția dată de către prima instanță.

Deși legal citați, pârâții intimați B. M. C., M. C., C. V. și M. B. nu au depus la dosar întâmpinare și nici nu s-au prezentat în instanță să-și precizeze punctul de vedere asupra recursului formulat de pârâtă.

Prin decizia nr.1204 din 17 iunie 2014 a Tribunalului Suceava (dosar_ ) a fost admis recursul formulat de pârâta B. R., a fost casată sentința civilă nr. 166 din 13.02.2014 pronunțată de Judecătoria C-lung Moldovenesc în dosarul nr._ și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a se hotărî astfel, s-au avut în vedere următoarele:

Recurenta B. R. critică soluția instanței de fond în principal sub aspectul soluției date capetelor de cerere privind anularea parțială a actului de donație nr. 1465/1999 și radierea dreptului dobândit prin donație, precum și capătul de cerere privind constatarea vânzării și pronunțarea unei hotărâri ce ține loc de act autentic pentru suprafața de teren ce a făcut obiectul convenției din data de 18.10.1994 între reclamanți și pârâții B. M. C. și M. C..

Una din cerințele ce trebuie îndeplinite în cazul actelor juridice translative de drepturi, fiind o aplicație a principiului de drept potrivit căruia nimeni nu se poate obliga valabil la ceva ce nu are sau la mai mult decât are, este aceea ca cel ce se obligă să fie titularul dreptului.

În cauza de față, judecătorul fondului a dispus anularea parțială a contractului de donație autentificat sub nr. 1465 din 1 iulie 1999 de BNP H. I. S., întrucât . fânaț de 6290 m.p. din C.F. 31.044 provenită din conversia de pe hârtie a C.F. 3777 a . a făcut obiectul contractului, nu se mai afla în patrimoniul donatorilor la data încheierii actului juridic, fiind cumpărată de reclamanți, care au achitat integral prețul vânzării, conform convenției sub semnătură privată încheiată la data de 14 octombrie 1994.

Din analiza înscrisului intitulat convenție - contract(fila 11 dosar fond) rezultă că la data de 18 octombrie 1994 pârâții B. M. C. și M. C. au vândut soților Latiș R. și Latiș S. suprafața de 0,50 ha teren fânaț situat la locul denumit „P.”, teren ce a fost dobândit de vânzători în indiviziune împreună cu B. T.(decedat în prezent), în urma unui partaj judiciar conform sentinței civile nr. 1865/3 iunie 1993 pronunțată în dosarul nr. 4169/1992 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

În urma expertizei tehnice întocmite în cauză de expert B. G. s-a concluzionat că terenul pe care reclamanții l-au cumpărat de la pârâții B. M. C. și M. C. se suprapune cu terenul donat de aceștia pârâtei B. R., iar pe baza acestor constatări prima instanță a dispus anularea parțială a actului de donație.

Tribunalul a constatat că atât raportul de expertiză, cât și suplimentul la raportul de expertiză întocmit în cauză nu lămurește clar care parcelă a făcut obiectul convenției din 18 octombrie 1994, expertul făcând identificarea terenului pe baza susținerilor părților.

Deși există inadvertențe între constatările expertului privind suprafețele ce au făcut obiectul celor două acte juridice despre care s-a făcut vorbire mai sus, instanța de fond nu s-a preocupat să le lămurească, fapt ce echivalează cu necercetarea completă a fondului cauzei.

Cu toate că potrivit convenției din 18 octombrie 1994 pârâții B. M. C. și M. C. au vândut suprafața de 0,50 ha teren, instanța a dispus anularea donației cu privire la întreaga suprafață de 6290 m.p. ce formează ..

De asemenea, nu rezultă din motivarea sentinței despre ce nulitate este vorba și nici dacă s-a făcut o analiză a condițiilor de validitate a contractului de donație.

În ce privește constatarea vânzării nu s-a analizat convenția din punct de vedere al efectelor juridice pe care le produce.

În atare situație, s-a apreciat că soluția ce se impune instanței de recurs este de casare a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în temeiul art. 312 alin. 5 rap. la art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, în vederea unei cercetări corecte și complete a fondului cauzei, urmând ca instanța de fond să aibă în vedere și celelalte aspecte criticate de pârâtă prin recursul de față.

După casare dosarul a fost înregistrat din nou la această instanță la data de 07 octombrie 2014 sub nr._ .

După înregistrarea dosarului, reclamanții au făcut o nouă precizare (fila 47-49 dosar) prin care au solicitat să se constate:

- nulitatea absolută parțială a actului juridic „act de donație” autentificat sub nr. 1465 din 01 iulie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba, cu privire la suprafața de 5.000 m,.p. teren fânaț, parte din . în CF_ a . vechi 3777) și radierea acestei suprafețe de teren de pe numele pârâtei B. R.;

- că ei – reclamanții au dobândit dreptul de proprietate, prin cumpărare, de la pârâtul B. M. C. și sora sa defuncta M. C. (decedată la 09 august 2013 )și a căror moștenitori sunt pârâții: M. I. și M. B., cu privire la suprafața de 5.000 m.p., parte a parcelei nou formate 4 f, prin actul intitulat „contract-convenție” sub semnătură privată din 18 octombrie 1994 și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare;

- că defuncta F. E. a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiune, cu privire la suprafața de 641 m.p. teren fânaț identic cu . f din CF_ Pojorîta ( fostă 1202);

- că defuncta F. E. a dobândit dreptul de proprietate, prin moștenire și partaj voluntar, cu privire la suprafața de 4610 m.p. teren identic cu . f din CF_ Pojorîta (fostă 3776);

- că ei – reclamanții au dobândit dreptul de proprietate, prin cumpărare, cu privire la suprafața de_ m.p. teren (reieșită din măsurători) în loc de_ m.p. trecută în acte, identică cu parcelele nou formate: 1 f de 641 m.p., 2 f de 4610 m.p. și 3 f de 5543 m.p. din CF –urile_,_ și_ a . baza actului sub semnătură privată intitulat „contract-convenție” sub semnătură privată din 13 octombrie 1994 și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare și

- să se dispună intabularea dreptului de proprietate, în devălmășie, asupra drepturilor astfel dobândite.

În motivarea cererii lor, reclamanții au arătat următoarele:

Prin actul de donație 1465 din 01 iulie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba, pârâtul B. M. C. și defuncta M. C. îi donează pârâtei B. R. suprafața totală de 16.019 m.p. teren arabil, pășune, fânaț și pădure, înscrisă în CF 3777 a . din parcelele: 2560 arabil de 633 m.p., 2561 pășune de 2122 m.p., 2559/3 fânaț de 3641 m.p., 2465/511 fânaț de 6290 m.p. și 2465/541 pădure de 3333 m.p. teren dobândit în baza sentinței civile 1865 din 03 iunie 1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, deși, din . suprafață de 6290 m.p., suprafața de 5.000 m.p. le-a fost vândută lor – reclamanților de către B. M. C. și sora sa - defuncta M. C., în baza actului sub semnătură privată din 18 octombrie 1994 și pe care ei îl stăpânesc din acel moment.

Prin urmare, reclamanții au arătat că vânzătorii au fost de rea-credință, pentru că, deși, erau proprietarii terenului în baza unei hotărâri judecătorești au ascuns acest lucru încheind doar un act sub semnătură privată, cu toate că aveau posibilitatea să-l încheie în formă autentică și ei să se intabuleze direct.

Mai mult decât atât reaua-credință a lor este dată și prin acea că, deși știau că nu mai au în posesie această suprafață de teren, cu toate acestea, i-au donat pârâtei B. R. întreaga suprafață de teren ( în care era inclusă și suprafața de 5.000 m.p. ce a făcut obiectul vânzării.

Tot astfel, reclamanții au susținut că au constatat această situație în momentul în care au întocmit planul de situație prin care doreau să se intabuleze cu dreptul de proprietate asupra terenului cumpărat.

În ceea ce privește suprafața de 641 m.p. teren menționată la pct.3 s-a susținut că deși, aceasta apare înscrisă în CF, încă, din anul 1909 pe defunctul Floczea Wasili a lui D. a lui Ihnat (decedat la 28 martie 1952) în realitate, terenul a fost folosit de defuncta F. E. (decedată la 01 octombrie 1998) care a fost nepoata acestuia, astfel că a trecut o perioadă de peste 20 de ani de la moartea proprietarului tabular, încât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.28 din Legea 115/1938 pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate, prin uzucapiune, al acesteia.

De asemenea s-a arătat că în ceea ce privește suprafața de 4610 m.p. teren menționată la pct.4 din precizări, aceasta a aparținut defunctei F. R. (decedată la 26 aprilie 1993) – mama defunctei F. E. și bunica pârâtei C. V., iar după decesul ei, prin moștenire și partaj voluntar, terenul i-a revenit defunctei F. E., fiind intabulat cu el și pe care apoi ei – reclamanții l-au cumpărat, în baza actului intitulat contract-convenție din 13 octombrie 1994.

Precizările au fost întemeiate în drept pe disp.art.948 pct.4 din vechiul cod civil, art.1294 și următorii din același cod, art.24, 34 și 28 din Legea 115/1938.

Prin întâmpinările depuse la dosar, în raport de acțiunea precizatoare (fila 56-60 dosar), pârâta B. R. a invocat:

- excepția inadmisibilității acțiunii cât privește parcelele: 1f, 2f și 5f;

- a lipsei de interes a reclamanților în ceea ce privește anularea actului d donație 1465 din 01 iunie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba în privința parcelei nou formate 4 f de 5000 m.p.;

- a prescripției dreptului de a cere rectificarea tabulară, în sensul radierii dreptului de proprietate, dobândit de către ea în baza actului de donație, în temeiul art.35 alin.2 din Legea 7/1996;

- inadmisibilitatea cererii de radiare tabulară a parcelei nou formate 5 f și

- lipsa calității procesuale pasive a ei în ceea ce privește ..

Pe fond, a solicitat să se constate că nu există o cauză ilicită la încheierea actului de donație, dat fiind că părțile semnatare au fost de bună-credință la întocmirea contractului în formă autentică.

Pentru aceste considerente s-a solicitat respingerea acțiunii.

În motivarea întâmpinărilor s-au arătat următoarele:

Prin sentința civilă 1865/1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc s-a dispus ieșirea din indiviziune, cu privire la suprafața de 23.532 m.p. teren situat la locul numit „Preluca” și s-au format 4 loturi, prin atribuirea în natură, respectiv:

- F. R. a primit suprafața de 4605 m.p. identică cu . CF_ Pojorîta (cf vechi 3776) în prezent . f;

- F. E. a primit suprafața de 5838 m.p. identică cu . CF_ Pojorîta (cf vechi 3773) în prezent . f;

- M. C., B. M. și B. T. au primit, în indiviziune, suprafața de 6290 m.p. identică cu . CF_ Pojorîta (cf vechi 3777) în prezent . f și

- B. R. a primit suprafața de 6619 m.p. identică cu . CF_ Pojorîta (cf vechi 3778) în prezent . f.

În ceea ce privește . f în suprafață de 641 m.p. având categoria de folosință pădure identică cu parte din . nu a făcut obiectul partajului succesoral, ci a format obiectul reconstituirii în baza Legii 1/2000, fiind dobândit de ea – pârâta în indiviziune cu M. C. și B. M. C., C. V., L. M., Aghin V. și C. V., în baza titlului de proprietate 634/2004, încât, nu putea forma obiectul convenției din 18.10.1994 încheiat de reclamanți cu vânzătoarea F. E..

S-a mai susținut că dreptul de proprietate pe numele ei a fost înscris în CF de la momentul dobândirii, cu efectul de opozabilitate față de un eventual subdobânditor în condițiile prevăzute de art.35 alin.2 din Legea 7/1996 modificată.

Prin urmare, după împlinirea celor 10 ani de înscriere în cartea funciară, cererea de anulare a donației este în aceste condiții lipsită de interes, întrucât acțiunea în rectificare tabulară este prescrisă.

Pe de altă parte, s-a susținut că efectul unui antecontract de vânzare-cumpărare nu este translativ de proprietate, ci are ca efectul o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, iar în cazul neîndepliniri obligației de a face, promitentul cumpărătorul are la îndemână exercitarea în instanță a unei acțiuni în constatarea vânzării, însă atât timp cât imobilul se afla în proprietatea promitentului vânzător, iar în caz contrar, are dreptul doar la dezdăunări.

Referitor la . suprafață de 6410 m.p. identică cu . CF_ Pojorîta (cf vechi 3776) s-a susținut că aceasta a fost dobândită în urma partajului judiciar la care s-a făcut referire de către mama lor F. R., iar la decesul acesteia (survenit la 25 aprilie 1993) . moștenitorilor acesteia, în indiviziune, conform CM 883 din 24.11.1993 și CM suplimentar 205 din 05.11.1998 respectiv: ei – pârâta, lui F. E. și lui M. C. și B. M. C. (ultimii doi fiind nepoți de la fiica predecedată B. S.).

Prin urmare, s-a susținut că între ei nu a existat nici un partaj voluntar, iar terenul, și în prezent, este în indiviziune încât s-a solicitat respingerea acestui capăt de cerere.

În legătură cu . suprafață de 1464 m.p. identică cu parte din . CF_ Pojorîta (cf vechi 3778) s-a arătat că aceasta i-a revenit ei – pârâta prin sentința de partaj mai sus amintită și cu care este înscrisă în CF, încât solicitarea reclamanților apare ca nefondată.

În același timp, pârâta a arătat că lasă la aprecierea instanței soluționarea capătului de cerere privind înscrierea dreptului de proprietate pe numele reclamanților pentru . f.

Întâmpinările au fost motivate în drept pe disp.art.115-118 cod procedură civilă anterior.

În acest sens a fost anexat arborele genealogic, iar pârâta a înțeles să se folosească de înscrisurile aflate la dosar, respectiv: sentința civilă_/1993 a Judecătoriei C-lung Mold.,. raport ul de expertiză întocmit de B. V. cu ocazia partajului, Titlul de proprietate nr.634/2004, CM 883 din 24.11.1993 și CM suplimentar 205 din 05.11.1998, Încheierea 1990 din 04.11.1998, planul de situație din raportul de expertiză întocmit de B. G., adeverința 3451 din 30.04.2014, extrase CF și actul de donație.

La solicitarea reclamanților au fost audiați martorii: Ț. G. a lui T. de 70 de ani și S. V. de 65 de ani (fila 136, 137-138), în timp ce la solicitarea pârâtei B. R. au fost audiați martorii: S. M. de 75 de ani și C. Ș. de 32 de ani (fila 139,140) și a fost întocmit un raport de expertiză de către inginerul C. G. (fila 122-130) cu planurile de amplasament anexate (fila 131-132).

Prin sentința civilă nr.960 din 14.06.2015 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, prima instanță, în rejudecare a respins excepțiile invocate de pârâta B. R..

A admis, în parte, acțiunea așa cum a fost precizată formulată de reclamanții: Latiș R. și Latiș S. ambii din . în contradictoriu cu pârâții:B. R. din ., B. M. C. din ., C. V., ., ., . București, M. I. și M. B. ambii cu domiciliu în ..26, ., județul G. și în consecință:

a).

A anulat actul de donație autentificat sub nr. 1465 din 01 iulie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba, doar în ceea ce privește . f de 5.000 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777), restul terenului în suprafață de 1290 m.p. identic cu . f rămânându-i pârâtei B. R. dobândită în baza acestui act;

b).

A radiat dreptul de proprietate înscris pe numele pârâtei B. R. în CF_ a . vechi 3777), cu privire la . f de 5.000 m.p. teren;

c).

A constata că reclamanții Latiș R. și Latiș S. au dobândit dreptul de proprietate, în devălmășie, prin cumpărare, cu privire la . f de 5.000 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777);

Prezenta hotărâre ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

d).

A constatat că reclamanții Latiș R. și Latiș S. au dobândit dreptul de proprietate, în devălmășie, prin cumpărare, cu privire la . f de 5542 m.p. teren identic cu parte din . CF_ a . vechi 3773);

Prezenta hotărâre ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare și

e).

A dispus înscrierea dreptului de proprietate, astfel dobândit, în registrul CF.

3.

A respins capătul de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate, prin uzucapiune, de către defuncta F. E. cu privire la . f de 503 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 1202);

4.

A respins capătul de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate, prin moștenire și partaj voluntar, de către defuncta F. E. cu privire la . 4605 m.p. teren identic cu . CF_ a . vechi 3776);

5.

A respins capetele de cerere privind:

- dobândirea dreptului de proprietate al reclamanților, prin cumpărare, de la defuncta F. E. cu privire la . f de 1290 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777) și

- radierea înscrierii dreptului de proprietate înscris în acest CF pentru pârâta B. R..

A obligat pe pârâta B. R. să le plătească reclamanților suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (corespunzător capetele de cerere pentru care acțiunea a fost admisă).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr.1865 din 3 iunie 1993 (dosar 4169/1992) a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, a fost admisă acțiunea de partaj formulată de reclamanta B. R. împotriva pârâților F. R., F. E., B. T., M. C. și B. M. C., în sensul că:

- s-a constatat care este masa de partajat rămasă după defunctul F. T. (decedat la 22.11.1978);

- s-a constatat calitatea de moștenitori a părților și

- li s-au atribuit loturi, în natură, conform cotelor cu care participă la moștenire.

În acest sens părților le-au fost atribuite următoarele loturi:

a) reclamantei B. R. lotul nr.1 constând din suprafața_ m.p. identică cu parcelele 2008/61, 2465/513 și 2465/540;

b) pârâtei F. R. lotul nr.2 constând din cota de ½ din . indiviziune cu F. E., suprafața de_ m.p. teren identică cu parcelele 1263/2, 1265, 1264/2, 2465/510 și 2008/60, casa, bucătăria de vară, grajdurile, grajdul de la Obcină și grajdul de la Preluca;

c) pârâtei F. E. lotul nr.3 constând din cota de ½ din . indiviziune cu F. R., suprafața de_ m.p. teren identică cu parcelele 2559/2, 2563, 2465/512 și 2465/542 și camera din bucătărie,iar

d) pârâților: B. T., M. C. și B. M.-C., în indiviziune lotul nr.4 constând în suprafață de_ m.p .teren identic cu parcelele: 2560,2561,2559/3,2465/511 și 2465/541.

Totodată, au fost obligate părțile să-și predea reciproc bunurile atribuite în lot și s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate.

La stabilirea și configurația imobilelor au fost avute în vedere rapoartele de expertiză și planurile întocmite de expertul B. V. (în privința terenurilor ) și respectiv expert H. V. ( în ceea ce privește construcțiile).

Prin actul sub semnătură privată intitulat „contract-convenție” din 18 octombrie 1994 B. M.-C. și M. C. le vând soților: Latiș R. a V. și Latis S. a lui Eusebie suprafața de 0,50 ha teren fânaț situat la locul numit „Preluca” de pe raza comunei Pojorîta cu prețul de 500.000 lei consemnând că aceasta a fost achitată la data semnării contractului.

Totodată se specifică că vânzătorii predau acest teren fără alte obligații, iar în cazul când vânzătorii vor renunța la această vânzare sau alți moștenitori vor avea pretenții la acest teren se obligă a restitui cumpărătorilor suma dublă, adică 1.000.000 lei.

Ulterior, prin actul de donație autentificat sub nr.1465 din 01 iulie 1999 de către BNP H. I. Șcraba, B. T., M. C. și B. M.-C. îi donează, fără scutire de raport, lui B. R. imobilul proprietatea lor situat în . totală de 16.019 m.p. teren, arabil, pășune, fânaț și pădure, înscris în CF 3777 a . din parcelele topo 2560 arabil de 633 m.p., 2561 pășune de 2122 m.p., 2559/3 fânaț de 3641 m.p., 2465/511 fânaț de 6290 m.p. și 2465/541 pădure de 3333 m.p. imobile dobândite în baza sentinței civile 1865 din 03 iunie 1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

În același timp, în respectivul act se menționează că donatorii garantează pe donatară că imobilul ce face obiectul prezentului contract este liber de sarcini și servituți, nu a fost scos din circuitul civil prin vreun act normativ de trecere în proprietatea statului, garantând pe donată împotriva oricăror evicțiuni totale sau parțiale, iar donatara menționează că renunță la verificarea sarcinilor conform art.43 din Legea cadastrului 7/1996 și înțelege să-l dobândească în acest condiții și își asumă obligația de a intabula dreptul de proprietate la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.

Martorul Ț. G. a menționat că a fost prezent la momentul întocmirii actului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care vânzătorii B. M. C. și sora sa M. C. le-a vândut reclamanților o jumătate de hectar teren fânaț situat la locul numit „Preluca”, de pe raza comunei Pojorîta și care se învecina cu un teren proprietatea acestora și pe care îl dobândise prin moștenire de la mama lor B. S., cu precizarea că a semnat personal acea convenție și a susținut că tot atunci reclamanții au achitat și prețul vânzării.

În același timp martorul a susținut că niciodată această suprafață de teren nu a fost folosită de către B. R., dar că, într-adevăr acel teren face parte dintr-un trup de vreo 2 ha ce a aparținut defuncților T. și R. F. și că întregul teren era îngrădit, iar pe el pășunau animalele.

Tot astfel, martorul a susținut că în anul 1994 F. E. le-ar fi vândut reclamanților diferența de 1,5 ha teren fânaț situat la locul numit „Preluca” pe care o folosea de la părinții săi, convenție pe care de asemenea, el a semnat-o, cu mențiunea că nici această suprafață de teren nu a fost folosită de B. R..

La rândul său martorul S. V. a arătat că are și el teren în apropierea terenului ce face obiectul acestui dosar și a menționat că la începutul lunii octombrie 1994 – fiind funcționar al Primăriei comunei Pojorîta și în calitate de vecin cu acel teren – a fost solicitat de către reclamanți să încheie un act de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care ei cumpărau de la F. E. a lui T. și R. o suprafață de un ha și 54 de ari situat la locul numit „Preluca” de pe raza comunei Pojorîta, sens în care a redactat și semnat (ca martor) acel act.

Martorul a mai susținut că la câteva zile reclamanții au venit din nou și i-au solicitat să mai întocmească un alt act de vânzare-cumpărare de data aceasta cu numiții: B. M. C. și sora sa M. C. (moștenitori după B. S.), pentru diferența de 0,50 ha teren ce făcea parte din același trup cu cel anterior, încât, a întocmit și semnat și ca martor acea convenție.

Cât privește suprafața de 2 ha teren fânaț menționată anterior martorul a susținut că a aparținut soților F. T. și R., iar după decesul acestora în urma unui proces de partaj suprafața de 1,5 ha a fost folosită de F. E., iar 0,5 ha de către B. M. C. și M. C..

Tot astfel, a susținut că în ceea ce o privește pe pârâta B. R., aceasta avea și ea o suprafață de teren fânaț și pădure ( un ha dobândit în baza Legii 18/1991 și 1 ha și 13 ari în baza Legii 1/2000) dar că acele suprafețe de teren erau învecinate cu cele ce au făcut obiectul celor două acte de vânzare-cumpărare.

De asemenea, martorul a menționat că în momentul încheierii celor două convenții de vânzare-cumpărare e a avut la bază notările de la registrul agricol sens în care a arăta că aceștia erau înscriși în registrul agricol cu 1,54 și respectiv 0,50 ha, încât, după întocmirea actelor el a transcris acele suprafețe pe numele noilor proprietari, în speță, pe numele reclamanților.

Martorul S. M. a menționat că este vecin cu imobilul în care pârâta B. R. și soțul său M. au locuit pe . . aflat de la aceștia că prin anul 2001, ar fi cumpărat o suprafață de teren la locul numit „P.”, de la nepoata sa B. S..

În același timp el a susținut că, de asemenea, a auzit că reclamanții ar fi cumpărat o suprafață de teren situată tot la „Preluca” de la F. E. a lui T..

Tot astfel, martorul a susținut că le-a ajutat pe soții B. R. și M. la cosit și la curățatul terenului de la locul numit „Preluca” menționând că acest teren este alăturat celui pe care l-au cumpărat reclamanții și care face parte din același trup, confirmând că din momentul în care reclamanții au cumpărat cele două suprafețe de teren, ei le folosesc.

În ceea ce-l privește pe martorul C. Ș., acesta a precizat că are cunoștință că pârâta B. R. are o suprafață de peste 2 ha teren fânaț la locul numit „Preluca” de pe raza comunei Pojorîta, întrucât în ultimii 4 ani de zile, a lucrat pe acest teren în sensul că a recoltat fânul și a curățat terenul, dar a menționat că nu are cunoștință despre faptul că reclamanții ar fi cumpărat vreo suprafață de teren de la rudele pârâtei B. R..

De asemenea, martorul a arătat că în urmă cu vreo 3 – 4 ani de zile într-adevăr B. R. a făcut o plângere la organele de poliție care s-au deplasat la fața locului, în lipsa reclamanților și s-ar fi făcut unele constatări.

Întrucât, în speță, au fost invocate de către pârâta B. R., mai multe excepții, respectiv:

- excepția inadmisibilității acțiunii cât privește parcelele: 1f, 2f și 5f;

- a lipsei de interes a reclamanților în ceea ce privește anularea actului d donație 1465 din 01 iunie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba în privința parcelei nou formate 4 f de 5000 m.p.;

- a prescripției dreptului de a cere rectificarea tabulară, în sensul radierii dreptului de proprietate, dobândit de către ea în baza actului de donație, în temeiul art.35 alin.2 din Legea 7/1996;

- inadmisibilitatea cererii de radiare tabulară a parcelei nou formate 5 f și

- lipsa calității procesuale pasive a ei în ceea ce privește ., instanța se pronunța cu privire la acestea.

Conform art.137 cod procedură civilă anterior „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Excepțiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii”.

Tot astfel, trebuie avute în vedere și disp.art.136 cod procedură civilă anterior care arată că: „excepțiile de procedură care nu au fost propuse în condițiile art.115 și 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecății, afară de cele de ordine publică, care pot fi invocate în cursul procesului, în cazurile și în condițiile legii”.

Înainte de a se face referire la excepțiile invocate trebuie avut în vedere următoarele aspecte:

Potrivit art.132 alin.1 din codul de procedură civilă anterior: „la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamatului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea facerii întâmpinării”.

În speță, acțiunea a fost introdusă la această instanță la data de 15 martie 2012, după care, reclamanții:

- au făcut o primă precizare la acțiune (fila 124 dosar anterior);

- o a doua precizare la acțiune (fila 146-147 dosar anterior) și apoi

- a treia precizare (fila 47 – 49 din nou dosar).

Deși, s-ar putea invoca dispozițiile suscitatului text, instanța, ținând seama că, în esență, se vizează aceleași aspecte invocate prin acțiunea inițială, (cu atât mai mult cu cât primele două precizări au fost făcute în cadrul primului ciclu procesual) a judecat cauza în întregul ei.

Această explicație este necesară pentru a se răspunde la excepțiile invocate de către pârâta B. R. (fila 56-60 din prezentul dosar).

Față de cele mai sus arătate, prima instanță a considrat că excepțiile ridicate de pârâtă nu sunt întemeiate și au fost respinse ca atare.

Așa cum se poate constata, pârâta a invocat susmenționatele excepții în raport de anumite capete de cerere din acțiunea precizată și nu în ansamblul acțiunii, încât, aspectele invocate vizează chestiuni de fond și nu pot fi considerate ca excepții care paralizează, în tot, fondul cauzei.

Așadar, instanța a soluționat cauza pe fond.

Potrivit raportului de expertiză întocmit de inginerul C. G., suprafața totală a terenului în litigiu este de_ m.p. și se identifică cu:

- . 503 m.p. formată din parte a parcelei 2465/51 din CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 1202);

- . 4610 m.p. formată din parte a parcelei 2465/510 din CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3776);

- . 5542 m.p. formată din parte a parcelei 2465/512 din CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3773);

- . 5000 m.p. și 5 f de 1290 m.p. sunt identice cu . CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3777);

- . 1608 m.p. și 7 f de 5011 m .p. sunt identice cu . CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3778).

Conform aceluiași raport de expertiză obiectul contractului convenție din 13.10.1994 se identifică cu parcelele nou formate: 3 f de 5542 m.p. și 2 f de 4605, în total_ m.p.(în loc de_ m.p.).

S-a mai susținut că din punct de vedere cadastral . identică cu parte din . CF_ Pojorîta (cf vechi 3773) având ca proprietar tabular pe F. E., în timp ce . 4605 m.p. este identică cu . din CF_ Pojorîta având ca proprietar tabular pe F. R., deși, în convenția mai sus menționată vânzătoarea terenului este F. E..

Conform actului sub semnătură privată intitulat „contract-convenție” din 18. 10.1994 reclamanții au cumpărat de la M. C. și pârâtul B. M. C. suprafața de 5000 m.p. la locul numit „Preluca” și care se identifică cu . f și care se suprapune cu parte din . 6290 m.p. din CF_ Pojorîta având ca proprietar tabular pe B. R., dobândită prin actul de donație autentificat sub nr.1465 din 1 iulie 1999 de către BNP H. I. Șcraba.

În raport de sentința civilă 1865 din 3 iunie 1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc terenurile dobândite de moștenitorii lui F. T. au fost identificate ca aparținând, printre altele lui:

- B. R. . 1608 m.p și 7 f de 5011 m.p. identice cu . CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3778);

- F. R. . 4605 m.p. ( în urma măsurătorilor) identică cu . CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3776);

- F. E. . 5542 m.p. identică cu . CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3773);

- B. T., M. C., B. M. C., în indiviziune, . 5000 m.p. și 5 f de 1290 m.p. identice cu . CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3777).

În același timp expertul a menționat, de asemenea, că . 4605 m.p. identică cu . din CF_ Pojorîta, are ca proprietar tabular pe F. R., însă, în contractul de convenție din 13.10. 1994 apare ca vânzătoarea terenului F. E..

De asemenea expertul a arătat că suprafața de 5.000 m.p. ce face obiectul convenției din_ încheiat între B. M. C. și M. C., identic cu . se suprapune cu . B. R. în baza actului de donație respectiv se suprapune cu parte din . 6290 m.p..

În fine, s-a mai arătat că . f de 503 m.p. formată din parte a parcelei 2465/51 din CF_ Pojorîta (cf vechi 3777) nu se identifică cu terenul menționat în titlu de proprietate 634/2004.

În raport de toate aceste aspecte și având în vedere și cele dispuse prin decizia de casare, prima instanță a reținut următoarele:

Potrivit art.800 din codul civil anterior privind donația între vii: „nimeni nu va putea dispune de avutul său cu titlu gratuit, decât cu formele prescrise de lege pentru donațiuni între vii sau prin testament”, în timp ce prin articolul 801 din același cod se menționează că donațiunea este un act de liberalitate prin care donatorele dă irevocabil un lucru donatorului care-l primește”.

Așadar, contractul de donație nr.1465 din 01 iulie 1999 a fost întocmit în fața notarului, fiind autentificat de către acesta în prezența părților, încât sub aspectul condițiilor de formă se constată că acestea au fost îndeplinite.

Referitor însă la modalitatea de transmitere a bunurilor prin respectivul contract au fost făcute următoarele precizări:

Așa cum s-a menționat anterior, la data de 18 octombrie 1994 potrivit actului sub semnătură privată intitulat „contract-convenție” B. M. C. și M. C. le vând reclamanților suprafața de 0,50 ha teren fânaț situat la locul numit „Preluca” terenul fiind preluat la acea dată de către cumpărători, iar prețul încasat de către vânzători.

Prin urmare, la data întocmirii contractului de donație donatorii i-au donat pârâtei B. R. suprafața totală de 16.019 m.p. teren în care a fost inclusă și . de 6290 m.p. și care făcuse obiectul înstrăinării către reclamanți, deși, la acea dată nu se aflau în stăpânirea acelui teren.

Potrivit disp.art.948 pct.4 din codul civil anterior una din condițiile esențiale pentru validitatea convenției este acea a unei cauza licite, în timp ce prin art.966 din același cod se menționează că: ”obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect”.

Tot astfel, au fost avute în vedere și prevederile art.977 din același cod care menționează că: „interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante, iar nu după sensul literal al termenilor”, în timp ce articolul 970 alin.1 prevede că: „convențiile trebuie executate cu bună-credință”.

Referitor la susținerile părților în ceea ce privește buna sau reaua-credință la întocmirea actelor, atât donatorii cât și donatara sunt în culpă în momentul transmiterii bunurilor prin actul de donație la care s-a referit, pentru că – pe de o parte – donatarii știau că în urmă cu 5 ani de zile înstrăinaseră parte din teren către reclamanți, ba mai mult nici nu le-au comunicat acestora faptul că ei au dobândit terenul în baza unei hotărâri judecătorești și puteau încheia actul de vânzare în formă autentică, iar - pe de altă parte – pentru că nici donatara nu a făcut verificările necesare pentru a afla situația reală a terenului (bazându-se doar pe susținerile donatorilor) și și-a asumat obligația de a-i intabula dreptul de proprietate la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, deși, transmițători, în speță, donatorii aveau un titlu de proprietate constituit (hotărâre judecătorească) și puteau să se intabuleze direct.

Așa fiind, instanța constatând că acțiunea, așa cum a fost precizată, că este întemeiată doar în parte, a admis-o și în acest sens a dispus:

- anularea actului de donație autentificat sub nr. 1465 din 01 iulie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba, doar în ceea ce privește . f de 5.000 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777), restul terenului în suprafață de 1290 m.p. identic cu . f rămânându-i pârâtei B. R. dobândită în baza acestui act și

- radierea dreptului de proprietate înscris pe numele pârâtei B. R. în CF_ a . vechi 3777), cu privire la . f de 5.000 m.p. teren.

În acest sens, nu pot fi reținute susținerile pârâtei B. R. în ceea ce privește aplicabilitatea disp.art.35 alin.2 din Legea 7/1996 modificată, câtă vreme aceasta se referă la „terțele persoane care au dobândit cu bună-credință un drept real prin donație sau legat”, situație în care acțiunea în rectificare nu se va putea porni decât în termen de 10 ani socotiți din ziua în care s-a înregistrat cererea lor de înscriere, câtă vreme – așa cum s-a arătat mai sus – nu se poate susține că în ceea ce privește transmiterea parcelei 4 f aceasta s-a făcut cu bună-credință.

Totodată, instanța a constatat că reclamanții Latiș R. și Latiș S. au dobândit dreptul de proprietate, în devălmășie, prin cumpărare – conform art.30 alin.1 din codul familiei coroborat cu art.1294,1294 cod civil anterior - cu privire la . f de 5.000 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777) și respectiv 3 f de 5542 m.p. teren identic cu parte din . CF_ a . vechi 3773);

În temeiul art.1077 din codul civil anterior, hotărârea ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

În acest sens, vânzătorii: B. M. C. și M. C. și respectiv F. E. erau proprietari tabulari ai terenului înstrăinat.

De asemenea, prin convenția sub semnătură privată „contract – convenție” din 13.10.1994 vânzătoarea F. E. le-a vândut reclamanților . 5542 m.p. identică cu . cărui proprietar tabular era dar și . 4605 m.p. identică cu . cărui proprietar era F. R..

Întrucât nu s-a făcut dovada că vânzătoarea ar fi fost singura moștenitoare îndreptățită la această suprafață de teren și nici nu avea acceptul celorlalți comoștenitori, nu putea înstrăina un bun ce nu-i aparținea.

În temeiul art.24-26 din Decretul – Lege 115/1938 s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate, astfel dobândit, în registrul CF.

În același timp instanța a respins capătul de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate, prin uzucapiune, de către defuncta F. E. cu privire la . f de 503 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 1202), întrucât potrivit anexei nr.2 din planul de situație întocmit de inginer C. G. (fila 132 dosar), această parcelă se formează din parte a parcelei 2465/51 din CF_ Pojorîta.

Chiar dacă această parcelă are ca proprietar tabular pe F. V. a lui D. conform planului de situație întocmit de B. V. aflat la fila 94 din dosarul 4169/1992 . CF_ Pojorîta (cf 1202) s-a comasat și apoi s-a divizat și s-au format mai multe parcele printre care și 2465/510, 2465/511, 2465/512 și 2465/513 și a făcut obiectul dosarului de partaj succesoral, încât, nu se poate susține că terenul a fost uzucapat de către F. E..

În acest sens trebuie avut în vedere că pârâta a susținut că această suprafață de teren ar fi fost dobândită în baza titlului de proprietate 634/2004, însă, acest lucru nu a fost dovedit, ba dimpotrivă, prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a constatat că această parcelă în suprafață de 503 m.p. formată din parte a parcelei 2465/51 din CF_ Pojorîta ( cf vechi 3777) nu se identifică cu terenul menționat în acel titlu de proprietate, încât susținerea sa urmează a fi înlăturată.

Tot astfel, a fost respins și capătul de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate, prin moștenire și partaj voluntar, de către defuncta F. E. cu privire la . 4605 m.p. teren identic cu . CF_ a . vechi 3776), câtă vreme dreptul de proprietate este înscris pe F. R., în baza sentinței civile 1865 din 03 iunie 1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și le-a revenit, în indiviziune, conform CM 883 din 24.11.1993 și CM suplimentar 205 din 05.11.1998 lui:B. R., F. E., M. C. și B. M. C. (ultimii doi ca moștenitori ai lui B. S.) și nu s-a făcut dovada că între aceștia ar fi existat un partaj voluntar.

Conform art.730 alin.1 din codul civil anterior: „dacă toți erezii sunt prezenți și majori, se pot împărți între dânșii, oricum ar voi, fără îndeplinirea vreunei formalități”, ori, în speță, acest lucru nu s-a dovedit, ba mai mult este contestat de pârâtă.

În același timp instanța a respins și capetele de cerere privind:

- dobândirea dreptului de proprietate al reclamanților, prin cumpărare, de la defuncta F. E. cu privire la . f de 1290 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777) și

- radierea înscrierii dreptului de proprietate înscris în acest CF pentru pârâta B. R..

Pentru a se dispune în acest sens s-a avut în vedere că așa cum s-a arătat anterior actul de donație autentificat sub nr.1465/1999 de BNP H. I. Șcraba, a fost anulat doar în ceea ce privește . 5000 m.p., în timp ce . f i-a rămas pârâtei B. R. în baza aceluiași act de donație (respectivul act nu a fost anulat în totalitate) și prin urmare nu se poate susține că terenul le-ar fi fost transmis reclamanților de către F. E. și nici nu sunt motive care să conducă la radierea înscrierii acestui drept pentru pârâtă.

Reclamanții au solicitat obligarea pârâtei B. R. la plata sumei de 6011 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (4011 lei din primul ciclu procesual și 2.000 lei onorariu expertiză din prezentul dosar).

Potrivit art.274 alin.1 cod procedură civilă anterior: „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”.

Tot astfel, trebuie avut în vedere că prin articolul 276 din același cod se precizează că: „când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor”.

Așa fiind și ținând seama de faptul că dintre toate capetele de cerere formulate prin acțiune și apoi prin cele trei precizări, instanța a admis doar o parte din ele (dintre care doar primele două o vizează pe pârâta B. R.) s-a considerat justificate cheltuielile de judecată doar în limita sumei de 3.000 lei, încât – în temeiul suscitatelor texte – a obligat-o pe pârâta B. R. să le plătească reclamanților suma de 3.000 lei cu acest titlu.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții LATIȘ R. și LATIȘ S. și pârâta B. R..

În motivare reclamanții LATIȘ R. și LATIȘ S. au arătat că în mod temeinic și legal, în baza probelor administrate, instanța de fond a re­spins excepțiile invocate de pârâta B. R. și a admis în parte acțiunea așa cum a fost precizată, dispunând:

-anularea Actului de donație autentificat sub nr. 1465/01.07.199,9 emis de BNP H. Mie S., în ceea ce privește ..4F de 5000 mp, teren identic cu parte din . din CF nr._ (fostă 3777) Pojorâta ;

-radierea dreptului de proprietate înscris pe numele pârâtei B. R. din CF-ul susarătat, cu privire la ..4F de 5000 mp ;

-constatarea dreptului de proprietate în devălmășie cu privire la ..4F de 5000 mp, teren identic cu parte din . din CF nr._ și pronunțarea unei hotărâri care ține loc de act autentic de vânzare cum­părare pentru această suprafață de teren ;

-constatarea dreptului de proprietate în devălmășie a subsemnaților recla­manți cu privire la ..3F de 5542 mp (așa cum rezultă din rapor­tul de expertiză) teren identic cu parte dirf . din CF nr._ (fo­stă 3773) Pojorâta și pronunțarea unei hotărâri care ține loc de act autentic de vân­zare cumpărare ;

-înscrierea drepturilor de proprietate astfel dobândite în CF .

în mod netemeinic și nelegal, instanța de fond s-a pronunțat:

-asupra restului terenului în suprafață de 1290 mp identic cu parte din . din CF nr._ Pojorâta, identic cu pacela nou format 6F; având în vedere că prin acțiunea precizatoare noi n-am solicitat această parcelă ;

-a respins capătul de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de către def. F. E. cu privire la ..1F de 503 mp, așa cum rezultă din raportul de expertiză, teren identic cu parte din . din CF nr._ (fostă 1202) Pojorâta ;

-a respins capătul de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate prin moștenire și partaj voluntar de către def. F. E. cu privire la . 4610 mp (și nu 4605 mp) așa cum rezultă din planul de situație depus la dosar și din raportul de expertiză ;

Suprafața de 503 mp, conform raportului de ex­pertiză (si nu de 641 mp) teren identic cu . din CF nr._ (fostă 1202) Pojorâta, a fost în posesia def. F. E. înainte de pronunțarea ..06.1993, în dosarul de partaj nr.4169/1992, așa cum rezultă din ra­portul de expertiză întocmit în dosar (pag.91-94) dosar atașat la prezentul dosar.

În ceea ce privește respingerea capătului de cerere privind dobândirea dreptu­lui de proprietate prin moștenire și partaj voluntar de către def. F. E. cu pri­vire la . 4610 mp (și nu de 4605 mp) din CF nr._ (fostă 3777) Pojorâta, această parcelă, deși i-a revenit în lot prin Sentința de partaj nr. 1865/03.06.1993, def. F. R., decedată la data de 25.04.1993, înainte de pronunțarea sentinței arătate, în realitate această suprafață de teren a fost folo­sită tot de def. F. E., de la care noi am cumpărat-o la data de 13.10.1994 .

Astfel, rezultă fără echivoc că def. F. E. le-a vândut și aceste supra­fețe de teren, respectiv . 503 mp și 2F de 4610 mp țiin CF-urile nr._ și_ Pojorâta, prin Convenția încheiată sub semnătură privată la 13.10. 1994.

DE asemenea au arătat că ceilalți pârâți nu s-au opus, singura care se opune acțiunii este pârâta B. R., care de fapt a fost cea care a generat situația în care se află, deși a fost de acord atunci ca ei să cumpăre terenul din litigiu .

Reaua credință a acesteia constă în faptul că după pronunțarea ..06.1993, rămasă definitivă și irevocabilă, în dosarul nr.4169/1992 -partaj judiciar după def. F. T. - n-a fost înscrisă în CF pe numele moșteni­torilor acestuia decât după 5 ani și 5 luni (04.11 .f998) și după decesul def. F. E. (01.10.1998).

Pentru cele arătate mai sus au solicitat admiterea recursului, să modificarea în parte a sentinței recurată în sensul admiterii acțiunii și pentru parcelele nr.1F de 503 mp și 2F de 4610 mp din CF-urile nr._ și_ Pojorâta, astfel cum au fost dobândite de către def. F. E. și de reclamanți, prin cumpărare de la aceasta, să pronunțați o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare și să se dispună întabularea dreptului lor de proprietate astfel dobân­dit și pentru aceste suprafețe de teren, în CF,

In drept art.304 pct.9 și art.304¹ C. pr. civ.

Recurenta pârâtă a B. R. a solicitat a admiterea recursului, modificarea in parte a sentinței si in rejudecare:

- admiterea excepției prescripției dreptului de a cere rectificarea cărții funciare, si a lipsei de interes in promovarea acțiunii de anulare a actului de donație din litigiu;

-respingerea capătului de cerere privind anularea parțiala a actului de donație autentificat de BNP H. I. S., in ceea ce privește suprafața de 5000 m.p. teren identica cu . (2465/511 din CF_ a . radierea dreptului de proprietate inscris pe numele susbemnatei B. R. din cartea funciara;

-respingerea capătului de cerere privind constatarea dabandirii de către reclamanți, a dreptului de proprietate, prin convenție de vânzare cumpărare asupra aceleiași suprafețe de teren.

În motivare pârâta a arătat că instanța de fond a fost investita in al doilea ciclu procesul, dupa casarea cu trimitere spre rejudecare in baza deciziei nr. 1204 din 17.06.2014 a Tribunalului Suceava care a admis recursul formulat de către parata, B. R..

In considerente instanța de control a reținut ca a fost anulat in parte actul de donație ce formează obiectul litigiului si ca din motivarea sentinței nu rezulta despre ce nulitate este vorba si nici daca s-a făcut o analiză a condițiilor de validitate a contractului de donație, după cum nu s-a analizat convenția de vânzare cumpărare din punct de vedere al efectelor juridice pe care le produce.

Totodată, instanța de control a dispus ca în rejudecare, instanța de fond sa aiba in vedere si celelalte aspecte criticate de ea prin recurs.

Dupa casarea cu trimitere spre rejudecare, la termenul din 28.01.2015, reclamanții si-au modificat, temeiul în drept al cererii de chemare in judecata în sensul ca au solicitat anularea actului de donație in temeiul art.948 pct.4 c. civ. (cauza ilicita), față de art.948 pct.3 (lipsa obiectului), asa cum și-au întemeiat acțiunea în primul ciclu procesual.

Față de modificările efectuate de reclamanți, instanța a acordat termen pentru a răspunde la cererea modificatoare. În acest sens a răspuns cu întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului de a cere rectificarea tabulara in temeiul art. 35.alin.2 din Lg.7/1996 si lipsa de interes in promovarea acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca fiind neintemeiata.

Instanța a unit excepțiile cu fondul, si a trecut la administrarea

probatoriului: expertiza topo-cadastrala si audierea martotilor propuși de către părțile litigante.

Critica pe care o face sentinței atacate, pe care o consideră nelegala în ceea ce privește admiterea cererii de anulare parțiala a donației si pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, este următoarea:

În considerentele sentinței recurate nu este prezentat temeiul legal pentru care au fost respinse toate excepțiile invocate de către ea, a prescripției dreptului de a cere rectificarea cuprinsului cărții funciare si a lipsei de interes, ori o hotărâre trebuie să respecte exigențele art. 6 paragraf 1 CEDO, întrucât conform jurisprudenței CEDO, noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță internă să fi examinat în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse analizei, cel puțin pentru a le aprecia pertinența.

În ceea ce privește cauza ilicita reținuta de instanța de fond, potrivit art.. 968 Cod civil, care reglementează cauza ilicita ca motiv de nulitate absoluta a actului juridic, prevede că este cauza nelicita când este prohibita de legi, cand este contrara bunelor moravuri si ordinii publice. Deci cauza este ilicită când rezultatul ce se tinde a se obține și care a constituit motivul impulsiv și determinant la încheierea actului juridic civil, reprezintă considerația unui scop nepermis, contrar ordinei publice, economice și sociale.

Cum nulitatea absolută este sancțiunea ce intervine în cazul încălcării unei dispoziții legale care ocrotește un interes general în momentul încheierii actului juridic civil, doar în cazul în care se dovedește că la acest moment scopul urmărit de părți a contravenit dispozițiilor legale imperative, ordinii publice sau regulilor de conviețuire socială, se aplică această sancțiune. Ori instanța de judecata nu a arătat in motivare care ar fi dispozițiile legale încalcate prin icheierea actului de donație si nici in ce modalitate s-a adus atingere ordinii publice sau regulilor de conviețuire sociala, si nici nu s-a dovedit aceasta de către reclamanți, prin probele administrate in cauza.

Fără să procedeze la analiza condițiilor de existenta a cauzei ilicite, mai sus arătate, in mod neîntemeiat instanța a reținut reau-credinta a donatorilor prin faptul ca au ascuns cu rea credința existenta hotărârii de partaj succesoral si culpa ei la încheierea actului pentru că nu a făcut verificările necesare pentru a afla situația reala a terenului bazându-se doar pe susținerile donatorilor.

Reținând culpa ei în împrejurările mai sus arătate instanța de judecata a nesocotit dispozițiile art.10 din Decretului –Lege nr.115/1938 in conformitate cu care, cărțile funciare, au la baza principiul publicității, adică oricine are interes, are dreptul sa solicite biroului de carte funciara, relațiile necesare pentru a cunoaște situația de fapt si de drept a imobilului.

Astfel potrivit art.17 si urm. din menționata lege, proprietatea se dovedește, prin înscrierea în cartea funciara, aceasta făcând dovada deplina asupra persoanei care este proprietar al imobilului, ceea ce înseamnă ca pâna la înscrierea în fals persoana înscrisa în CF este considerata proprietarul de drept al imobilului. Prin urmare, singura obligație a ei a fost să verifice cine este proprietarul imobilului in cartea funciara la data încheierii actului de donație, fără a fi necesar să mai facă si alte verificări. Culpa ei, nu poate fi reținuta pe baza faptului ca nu a făcut cerecetari în ceea ce privește situația juridica a terenul în cauză.

În ceea ce privește admiterea cererii în constatarea dobândirii dreptului de proprietate de către vânzători, prin vânzare cumpărare, de asemenea instanța nu s-a conformat recomandărilor deciziei de casare, de a analiza convenția prin prisma efectelelor sale, si a nesocotit clauza de dezicere a vânzătorului stipulata de părțile semnatare, în conformitate cu care "in cazul cand vânzătorii vor renunța la aceasta vânzare sau alti moștenitori vor avea pretenții la aceast teren se obliga a restituii cumpărătorilor suma dubla (adică 1.000.000 lei)", ori aceastapromitentii vânzători nu au mai perfectat actul in forma autentica si au înstrainat ulterior prin donație terenul din litigiu.

Practica judiciara si literaturra juridica au stabilit că prin promisiunile de vanzare-cumparare nu se transmite proprietatea asupra bunurilor ci cumpărătorii dobândesc doar un drept de creanța constând în obligația vânzătorilor ca în viitor să le vanda bunurile la care s-au obligat, iar una dintre condițiile esențiale pe care instanța trebuie sa o constate la data validării vânzării si pronunțării unei hotărâri care sa tina loc de act autentic de vânzare cumpărare este ca la data pronunțării hotărârii terenul sa se afle in proprietatea promitentilor vânzători, ori in speța de fata cumpărătorii reclamanți arată că nu au avut cunoștința pana in anul 2012 de faptul ca terenul nu mai era de mult in proprietatea promitentilor vânzători, invocandu-si astfel propria culpa si nepăsare în sensul ca nu au făcut demersuri pentru înscrierea lor in cartea funciara, ca si adevărați proprietari.

În acest sens instanța de judecata trebuia sa constate prescripția dreptului de a care rectificarea cârtii funciare.

Pe de alta parte instanța in mod neîntemeiat a dispus respingerea prescripției deoarece nu a fost dovedita si nici reținuta reau-credinta a ei, instanța reținând doar o culpa la încheierea actului de donație, ori culpa nu poate conduce la

inaplicabilitatea dispozițiilor prev. de art.35 aiin.2 din Legea 7/1996. care impune existenta bunei-credinte a dobanditorului si nu culpa acestuia. Daca dobanditorul a fost in culpa asta nu înseamnă ca a fost si de rea-credinta astfel incat dispoziția legala sa devină ineficienta in cauza.

Mai mult, decât atât, este știut faptul ca donația este un act juridic esentialmente irevocabil, caracter consacrat de art.801 Cod civil potrivit cu are "donatiunea este un act de liberalitate prin care. donatorul da irevocabil un lucru donatarului care-1 primește". "

Reclamanții nu au dovedit în aceasta cauza nulitatea

absoluta a contractului conform art.1169 Cod civil, iar instanța ar fi trebuit sa respingă acțiunea ca neîntemeiata, motiv pentru care solcit admiterea recursului asa cum a fost formulat in petit. -

În drept, art.304 pct.7 si 9 c.pr, civ.vechi si art.304^l Cod pr. civ.vechi

Recurenții reclamanți Latiș R. și Latiș S. au formulat întâmpinare ( filele 21-22) prin care au solicitat respingerea recursului pârâtei ca neîntemeiat.

În apărare au arătat că în mod temeinic și legal, în ceea ce o privește pe recurenta B. R., în baza probelor administrate, instanța de fond a respins excepțiile invocate de acea­sta și a dispus:

-anularea Actului de donație autentificat sub nr.1465/01.07.1999 emis de BNP H. llie S., în ceea ce privește ..4F de 5000 mp, teren identic cu parte din . din CF nr._ (fostă 3777) Pojorâta ;

-radierea dreptului de proprietate înscris pe numele pârâtei B. R. din CF-ul susarătat, cu privire la ..4F de 5000 mp ;

-constatarea dreptului de proprietate în devălmășie cu privire la ..4F de 5000 mp, teren identic cu parte din . din CF nr._ și pronunțarea unei hotărâri care țineMpc de act autentic de vânzare cumpă­rare pentru această suprafață de tejen ;

-înscrierea dreptului de proprietate astfel dobândit, în CF .

În ceea ce privește ..F în suprafață de 5000 mp, identică cu parte din . din CF nr._ (fostă 3777) Pojorâta, este în po­sesia noastră de la data cumpărării, respectiv 18.10.1994, au achitat în totalitate prețul, sunt înscriși RA al . impozit la stat, iar recurenta B. R., a știut despre această vânzare încă de atunci.

La încheierea Actului de donație, autentificat sub nr.1465/01.07.1999 la BNP H. llie S., părțile semnatare n-au fost de bună credință, încălcând intențio­nat, în cunoștință de cauză - fraudă la lege - interesele lor .

Deși din parc. nr.2465/511 de 6290 mp, suprafața de 5000 mp le-a fost vân­dută lor la data de 18.10.1994, de către vânzătorii B. M. C. și M. C., aceștia au donat întreaga suprafață, după 5 ani, recurentei B. R., fără a le comunica acest lucru și fără a îi notifica timp de 13 ani, să predea acea­stă suprafață de teren .

Faptul că această suprafață de teren a fost donată recurentei B. R., așa cum au arătat în cursul derulării procesului, l-au constatat cu ocazia întocmirii planului de situație la data de 19.09.2011, după ce au fost cercetați pentru tulbura­re de posesie, urmare a plângerii penale formulate de B. R., la data de 10. 08.2011, iar prin Rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldo­venesc nr.1095/P/2011 din 31.01.2012, s-a dispus neînceperea urmăriri penale față de ei, întrucât fapta nu există, motiv pentru care, în mod legal instanța de fond a respins excepția prescrierii dreptului la acțiune .

Dacă recurenta B. R. ar fi fost de bună-credință la încheierea actului de donație, având în vedere că suprafața de 5000 mp, parte din parc. nr.2465/511 din CF nr._, se învecinează cu restul terenului dobândit de aceasta, prin ..06.1993, le-ar fi solicitat de atunci să-i predea această suprafață de teren .

Încălcarea intenționată în cunoștință de cauză - fraudă la lege - de către părți (donator și donatară) a dispozițiilor imperative, cu ocazia încheierii actului de donație, consideră că aceasta reprezintă o operațiune speculativă, respectiv o cauză ilicită .

Potrivit dispozițiilor art.948 pct.4 din vechiul cod civil, una din condițiile esen­țiale pentru validitatea convenției este aceea a unei cauze licite, iar potrivit art.966 o civ., obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect.

În mod temeinic și legal instanța de fond a motivat că trebuie avute în vedere

și prevederile art.977 din același cod, care menționează că interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante iar nu după sensul literar al termenilor, în timp ce art.970 alin.1, prevede “convențiile trebuie executate cu bună credință".

Având în vedere că la data încheierii actului de donație suprafața de 5000 mp nu mai aparținea donatorilor, fiind cumpărată de ei, scopul urmărit de părți a contravenit dispozițiilor legale, nefiind îndeplinite condițiile esențiale pentru validarea convențiilor, respectiv art.948 pct.4 din vechiul cod civil, au solicitat respingerea recursului formulat de pârâtă.

În drept, art.115 și urm. c. pr. civ.

În privința recursului promovat de reclamanții Latiș R. și Latiș S. analizând cu prioritate conform art.137alin.1Cpr.civ. excepția netimbrării se constată următoarele:

Potrivit art.20 din Legea nr.146/1997 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat iar dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

Aceste dispoziții legale se aplică și în caz de neplată a timbrului judiciar, conform art.9 din OG nr.32/1995.

Cum la termenul din data de 9.10.2015 li s-a pus în vedere reclamanților recurenți ca până la termenul din 6.11.2015 să facă dovada achitării taxei de timbru în valoare de 327 lei și timbru judiciar de 3 lei, dată la care aceștia nu au dovedit că și-au îndeplinit obligația, se impune aplicarea sancțiunii prevăzută de dispozițiile legale mai sus menționate și în consecință se va admite excepția și se va anula ca netimbrată cererea de recurs formulată de reclamanți.

Nu poate fi avută în vedere chitanța depusă de recurenți după închiderea dezbaterilor întrucât s-ar aduce atingere principiului contradictorialității. Chiar dacă la termenul fixat de instanță recurenții au arătat că au achitat taxa de timbru, această împrejurare nu prezintă relevanță în condițiile în care la termenul din 6.11.2015 nu au depus înscrisul doveditor în acest sens, și nici nu au dovedit că aceasta s-a datorat unei împrejurări mai presus de voința lor, nefiind formulată o cerere de repunere în termen conform art.103 din Cpr.civ.

Cu privire la recursul formulat de pârâta B. R., analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Prin cererea de recurs pârâta B. R. critică soluția pronunțată prin sentința civilă nr. 960 din 14.06.2015 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc privind - anularea actului de donație autentificat sub nr. 1465 din 01 iulie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba, în ceea ce privește . f de 5.000 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777), radierea dreptului de proprietate înscris pe numele pârâtei B. R. în CF_ a . vechi 3777), cu privire la . f de 5.000 m.p. teren și pronunțarea unei hotărâri care ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare încheiat între reclamanții Latiș R. și Latiș S. având ca obiect . f de 5.000 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777).

De asemenea, se critică soluția de respingere a excepției prescripției dreptului de a cere rectificarea tabulara întemeiată pe dispozițiile art. 35.alin.2 din Lg.7/1996 și a excepției lipsei de interes în promovarea acțiunii.

Prin actul sub semnătură privată intitulat „contract-convenție” din 18 octombrie 1994 B. M.-C. și M. C. le vând soților: Latiș R. a V. și Latis S. a lui Eusebie suprafața de 0,50 ha teren fânaț situat la locul numit „Preluca” de pe raza comunei Pojorîta cu prețul de 500.000 lei consemnând că aceasta a fost achitată la data semnării contractului.

Totodată se specifică că vânzătorii predau acest teren fără alte obligații, iar în cazul când vânzătorii vor renunța la această vânzare sau alți moștenitori vor avea pretenții la acest teren se obligă a restitui cumpărătorilor suma dublă, adică 1.000.000 lei.

Ulterior, prin actul de donație autentificat sub nr.1465 din 01 iulie 1999 de către BNP H. I. Șcraba, B. T., M. C. și B. M.-C. îi donează, fără scutire de raport, lui B. R. imobilul proprietatea lor situat în . totală de 16.019 m.p. teren, arabil, pășune, fânaț și pădure, înscris în CF 3777 a . din parcelele topo 2560 arabil de 633 m.p., 2561 pășune de 2122 m.p., 2559/3 fânaț de 3641 m.p., 2465/511 fânaț de 6290 m.p. și 2465/541 pădure de 3333 m.p. imobile dobândite în baza sentinței civile 1865 din 03 iunie 1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

Potrivit raportului de expertiză întocmit de inginerul C. G. suprafața de 5000 m.p. la locul numit „Preluca” care a făcut obiectul actului sub semnătură privată intitulat „contract-convenție” din 18. 10.1994 se identifică cu . f și se suprapune cu parte din . 6290 m.p. din CF_ Pojorîta având ca proprietar tabular pe B. R., dobândită prin actul de donație autentificat sub nr.1465 din 1 iulie 1999 de către BNP H. I. Șcraba.

Având în vedere antecontractul de vânzare – cumpărare din 18. 10.1994 invocat de reclamanți, concluziile raportului de expertiză se apreciază că în mod corect prima instanță a respins excepția lipsei de interes invocată de pârâta B. R. întrucât prin promovarea acțiunii s-a urmărit valorificarea convenției din 18. 10.1994.

Potrivit dispozițiilor art.948 pct.4 din Codul civil anterior una din condițiile esențiale pentru validitatea convenției este acea a unei cauza licite, iar potrivit art.968 Cod civil cauza este ilicită când este prohibită de lege, când este contrară bunelor moravuri și ordinii publice în timp ce prin art.966 din același cod se menționează că: ”obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect”.

Înainte de a analiza caracterul ilicit sau imoral al cauzei contractului de donație autentificat sub nr.1465 din 01 iulie 1999 de către BNP H. I. Șcraba se vor menționa dispozițiile art. 1169 din Codul civil, conform cărora cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească ,rezultând că era în sarcina reclamanților obligația să facă dovada, atât a existenței cauzei ilicite și imorale, cât și a faptului că aceasta a fost comună ambelor părți ale contractului de donație ori a fost cunoscută de către pârâtă sau aceasta din urmă ar fi trebuit să o cunoască.

Prima instanță a anulat parțial contractul de donație autentificat sub nr.1465 /01 iulie 1999 reținând că atât donatorii cât și donatara au fost în culpă în momentul transmiterii bunurilor prin actul de donație, pentru că – pe de o parte – donatarii știau că în urmă cu 5 ani de zile înstrăinaseră parte din teren către reclamanți, nu le-au comunicat acestora faptul că ei au dobândit terenul în baza unei hotărâri judecătorești și puteau încheia actul de vânzare în formă autentică, iar - pe de altă parte – pentru că nici donatara nu a făcut verificările necesare pentru a afla situația reală a terenului (bazându-se doar pe susținerile donatorilor) și și-a asumat obligația de a-i intabula dreptul de proprietate la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, deși, transmițători, în speță, donatorii aveau un titlu de proprietate constituit (hotărâre judecătorească) și puteau să se intabuleze direct.

Or, aceste argumente nu pot fi reținute în conturarea cauzei ilicite .

Tribunalul reține că promisiunea bilaterală de vânzare, prin care părțile se obligă să încheie în viitor, la prețul stabilit, contractul de vânzare, este un contract distinct de acesta din urmă și nu produce efectele vânzării, ceea ce înseamnă că acesta nu transferă dreptul de proprietate, ci dă naștere doar unor obligații cu caracter personal pentru ambele părți, respectiv obligația de a vinde/cumpăra un obiect determinat.

Dacă promitentul vânzător nu-și respectă obligația, titularul dreptului de creanță, corelativ obligației de a vinde asumată de promitent în temeiul antecontractului are posibilitatea ca, în temeiul art.1073 și 1077 vechiul Cod civil (în vigoare la data încheierii antecontractului)să solicite pronunțarea unei hotărâri care ține loc de contract de vânzare cumpărare. O asemenea hotărâre este constitutivă de drepturi, în sensul că operează transferul dreptului de proprietate de la data la care aceasta a rămas definitivă .

Astfel, greșit s-a reținut că în urmă cu 5 ani donatorii înstrăinaseră parte din teren către reclamanți, întrucât ca urmare a încheierii antecontractului invocat de reclamanți nu a operat transferul dreptului de proprietate și în consecință la data încheierii contractului de donație, donatorii erau proprietari asupra terenului în suprafață de 6290 m.p. identic cu . dobândit în baza sentinței civile 1865 din 03 iunie 1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc .

Mai mult chiar, cu ocazia încheierii actului sub semnătură privată intitulat „contract-convenție” din 18 octombrie 1994 s-a prevăzut o clauză acceptată de toate părțile potrivit căreia „în cazul când vânzătorii vor renunța la această vânzare sau alți moștenitori vor avea pretenții la acest teren se obligă a restitui cumpărătorilor suma dublă, adică 1.000.000 lei.”

Prin urmare prin clauza menționată, ambele părți au consimțit că promitenții pot reveni asupra acordului de voință dat de a se realiza transferul dreptului de proprietate, reclamanții asumându-și riscul ca această convenție să poată fi desființată unilateral de către B. M.-C. și M. C..

În aceste condiții, faptul că la data încheierii contractului de donație reclamanții se aflau în stăpânirea terenului de 5000 mp situat la locul „P.” nu conturează existența unei cauze ilicite .

Până la data promovării prezentei acțiuni reclamanții nu și-au manifestat opțiunea în sensul validării convenției din 1994, prin urmare situația juridică a terenului nu prezenta un caracter litigios .

Este adevărat că în urma încheierii contractului de donație dreptul de proprietate asupra terenului de 5000 mp situat la locul „P.” ,identic cu . transferat în patrimoniul recurentei astfel încât în prezent promitenții nu mai sunt proprietari iar reclamanții nu mai pot obține executarea în natură a convenției, însă această împrejurare în sine nu este prohibită de lege, contrară bunelor moravuri și ordinii publice în condițiile în care chiar în contractul încheiat în 1994 s-a prevăzut o clauză de dezicere și nu s-a dovedit că această clauză a fost exercitată prin abuz de drept .

Buna-credință se prezumă până la proba contrară iar încheierea contractului de donație în condițiile mai sus arătate nu are ca și consecință directă eludarea unor norme legale imperative.

În consecință, se apreciază că în cauză nu s-a dovedit că actul de donație contestat are la bază o cauză ilicită sau prin încheierea lui părțile au urmărit a frauda legea.

Pentru aceste motive, în temeiul art.312 aln1,2 Cod de procedură civilă Tribunalul va admite recursul, va modifica în parte sentința civilă nr.960/14.06.2015 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc în sensul că va respinge ca nefondată acțiunea privind anularea contractului de donație și în consecință va respinge cererea subsidiară privind radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea recurentei .Față de soluția pronunțată pe fondul cererii privind radierea dreptului de proprietate nu vor mai fi analizate criticile formulate în temeiul art.35alin.2 din Legea nr.7/1996.

Cum în prezent, . de 5000 mp teren identic cu parte din . CF_ a . vechi 3777) nu se mai află în patrimoniul promitenților vânzători se va respinge acțiunea privind pronunțarea unei hotărâri care ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la acest teren.

Se va înlătura dispoziția privind obligarea pârâtei B. R. la plata de cheltuieli de judecată.

Se vor menține celelalte dispoziții care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

În temeiul art.274 Cod de procedură civilă, intimații reclamanți fiind căzuți în pretenții vor fi obligați să plătească recurentei-pârâte B. R. suma de 3671 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din toate ciclurile procesuale(onorariu avocat în cuantum de 1500 lei –fila185 dosar fond_ ; onorariu avocat în cuantum de 1000 lei-fila 29 și taxă timbru în sumă de 171 lei - fila10 dosar recurs_ ; onorariu avocat în sumă de 1000 lei -fila 52 dosar recurs_ )

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția netimbrării.

Anulează ca netimbrat recursul formulat de reclamanții LATIȘ R. și LATIȘ S. ambii domiciliați în . împotriva sentinței civile nr.960/14.06.2015 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc pronunțată în dosar nr._ .

Admite recursul formulată de pârâta B. R. domiciliată în . împotriva sentinței civile nr.960/14.06.2015 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți B. M. C.-., C. V.-sector 3, București, ., ., ., București, M. I.-G., N. L., nr.26, ..2, ., M. B.- G., N. L., nr.26, ..2, ., M. C. – D..

Modifică în parte sentința civilă nr.960/14.06.2015 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și în consecință:

Respinge ca nefondată acțiunea privind anularea contractului de donație și radierea dreptului de proprietate și pronunțarea unei hotărâri care ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la . de 5000 mp teren identic cu parte din . CF_ a . vechi 3777).

Înlătură dispoziția privind obligarea pârâtei B. R. la plata de cheltuieli de judecată.

Menține celelalte dispoziții care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Obligă intimații reclamanți să plătească recurentei-pârâte B. R. suma de 3671 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din toate ciclurile procesuale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 13 Noiembrie 2015

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

A. I. M. L. A. V. O. D. L. A.

Red L.A

Jud.fond G. B.

Tehnored.L.A.

2 ex./ 28.12.2015

← Uzucapiune. Decizia nr. 1417/2015. Tribunalul SUCEAVA		Rezoluţiune contract. Decizia nr. 150/2015. Tribunalul SUCEAVA →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Revendicare imobiliară. Decizia nr. 451/2015. Tribunalul SUCEAVA Fond funciar. Sentința nr. 4228/2015. Tribunalul SUCEAVA Partaj judiciar. Decizia nr. 458/2015. Tribunalul SUCEAVA Uzucapiune. Decizia nr. 1417/2015. Tribunalul SUCEAVA Rezoluţiune contract. Decizia nr. 150/2015. Tribunalul SUCEAVA Acţiune în constatare. Sentința nr. 1692/2015. Tribunalul SUCEAVA Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 145/2015. Tribunalul SUCEAVA