Grăniţuire. Decizia nr. 1139/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1139/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 05-06-2014 în dosarul nr. 1139/2014
Dosar nr._ - grănițuire -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1139
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05 IUNIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. N. JUDECĂTOR: G. F. F.
JUDECĂTOR: M. C.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de pârâții S. I. și S. L., ambii domiciliați în mun. Suceava, ..7, ., . împotriva sentinței civile nr. 503 din data de 07 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind reclamanții P. P. M. și P. L., ambii domiciliați în mun. Suceava, ..215 A, județul Suceava.
Dezbaterile asupra cauzei civile în fond au avut loc în ședința publică din data de 29 MAI 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea apărătorului ales al recurenților pârâți, avocat C. G. să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, 05 IUNIE 2014.
După deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Suceava la data de 10.04.2012 și înregistrată sub nr._, reclamanții P. P. M. și P. L. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. I., ca în urma probelor ce se vor administra să se stabilească linia de hotar între terenul proprietatea lor în suprafață de 892 m.p., teren situat în Suceava, .. 213, jud. Suceava și terenul proprietatea pârâtului situat în Suceava, .. 213 în continuarea terenului cumpărat de ei reclamanții, să fie obligat pârâtul să-și ridice de pe terenul proprietatea lor construcțiile edificate abuziv, respectiv un gard amplasat după linia de hotar, în valoare de 500 lei și un grajd din BCA, tencuit și acoperit în valoare de 2000 lei, edificat pe o parte din terenul ce le aparține, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2515 din 15.06.2011 al Biroului Notarului Public I. L. au cumpărat două suprafețe de teren, respectiv 101 m.p. și 719 m.p. situate în Suceava, .. 213, fiind intabulat în cartea funciară_ și_ UAT Suceava fiind limitrof la un capăt cu terenul pârâtului.
Au mai arătat reclamanții că la data cumpărării, între cele două proprietăți era trasată linie de demarcație, fiecare stăpânind terenul pentru care poseda acte. Pârâtul, care și-a edificat pe terenul lui un imobil casă și anexe fără autorizație, a avut un litigiu cu tatăl lor care este vecin pe partea laterală cu pârâtul, iar profitând de faptul că nu au început edificarea construcțiilor, a mutat linia de hotar în terenul lor edificând pe acest nou amplasament un gard și construind totodată pe acest teren ocupat abuziv un garaj.
În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe disp. art. 555, 557, 560, 582 lit.b Cod civil.
În dovedire, reclamanții au depus la dosar înscrisuri ( filele 6 - 16 ).
La termenul din 8 februarie 2013 a fost introdusă în cauză în calitate de pârâtă numita S. L..
Legal citat, pârâta S. L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, ca nefondată cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că reclamanții dețin mai mult teren decât au în acte și în momentul în care a edificat gardul acesta a fost ridicat pe temelia vechiului gard, iar toate au fost executate pe cheltuiala lor.
Susține pârâta că reclamanții sunt cei care comit un abuz.
La data de 8 noiembrie 2013, reclamanții au depus la dosar prin serviciul registratură precizări la acțiune ( f. 71 – 72 dosar).
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 167 Cod procedură civilă, a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și proba cu o expertiza topo raportul expertului topo O. M. fiind depus la dosar (f.50 – 54) și suplimentul la raportul de expertiză (f. 77 – 88).
Prin sentința civilă nr. 503 din data de 07 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, s-a admis acțiunea civilă având ca obiect „grănițuire”, formulată de reclamanții P. P. M. și P. L., ambii cu domiciliul în .. 215A, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâții S. I. și S. L., domiciliați în Suceava, .. 68, ., jud. Suceava.
S-a dispus grănițuirea dintre terenul proprietatea reclamanților identificat în anexa nr. 1 la suplimentul la raportul de expertiză expert O. A. M. (f. 79), respectiv ._ și terenul proprietatea pârâților reclamanților identificat în anexa nr. 1 la suplimentul la raportul de expertiză expert O. A. M. (f. 79), respectiv ._ și stabilește linia de hotar între cele două proprietăți pe aliniamentul 50-49 din suplimentul la raportul de expertiză A.M. O. - anexa nr. 1 (f. 79), care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Pârâții au fost obligați să-și ridice de pe terenul proprietatea reclamanților construcțiile C1-casă și C2-garaj identificate în anexa nr. 1 la suplimentul la raportul de expertiză expert O. A. M. (f. 79).
Pârâții au fost obligați la plata în favoarea reclamanților a sumei de 2497,95 de lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, examinând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2515/2011, reclamanții au dobândit două suprafețe de teren, respectiv de 101 mp și de 791 mp, suprafețe situate în mun. Suceava, .. 213, jud. Suceava.
Cele două suprafețe de teren au fost întabulate în cartea funciară_ și_ UAT Suceava, fiind limitrofe cu terenul pârâților.
Pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 434 mp prin sentința civilă nr. 4585/2008 a Judecătoriei Suceava, respectiv parcela_, număr cadastral vechi 7219 înscrisă în CF electronică_ provenită din CF_.
Potrivit art. 584 cod civil, „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.”
În vederea identificării, măsurării și stabilirii liniei de hotar dintre cele două proprietăți, instanța a administrat, la solicitarea reclamanților, proba cu expertiză topocadastrală, prin concluziile și anexele la raportul de expertiză fiind identificată linia de hotar dintre cele două proprietăți.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză, instanța de fond a admis cererea reclamanților, sub aspectul primului capăt de cerere și, în consecință, va stabili linia de hotar dintre proprietățile părților, respectiv dintre terenul proprietatea reclamanților identificat în anexa nr. 1 la suplimentul la raportul de expertiză expert O. A. M. (f. 79), respectiv ._ și terenul proprietatea pârâților reclamanților identificat în anexa nr. 1 la suplimentul la raportul de expertiză expert O. A. M. (f. 79), respectiv ._ și stabilește linia de hotar între cele două proprietăți pe aliniamentul 50-49 din suplimentul la raportul de expertiză A.M. O. - anexa nr. 1 (f. 79), care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
În temeiul dreptului de accesiune al reclamanților, dat fiind faptul că pe terenul identificat al acestora pârâții au edificate construcțiile C1-casă și C2-garaj, instanța de fond a obligat pârâții să-și ridice de pe terenul proprietatea reclamanților construcțiile C1-casă și C2-garaj identificate în anexa nr. 1 la suplimentul la raportul de expertiză expert O. A. M. (f. 79).
În temeiul art. 274 cod procedură civilă, pârâții au fost obligați la plata în favoarea reclamanților a sumei de 2497,95 de lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au promovat recurs pârâții S. I. și S. L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Cu cheltuieli de judecată.
În fapt, au fost chemați în judecată de către numiții P. P. M. și P. L., pentru grănițuire și ridicare construcții, fiind acuzați că au fi edificat un gard peste linia de hotar ce desparte proprietatea acestora de a reclamanților și că în mod abuziv am fi edificat unele construcții.
În realitate reclamanții dețin mai mult teren decât au în acte și în momentul în care ei au edificat gardul, acesta a fost ridicat pe temelia gardului vechi, iar toate lucrările au fost executate pe cheltuiala acestora.
F. A., persoana care a avut în proprietate imobilul cumpărat de ei, a figurat în Cadastrul Imobiliar al Municipiului Suceava cu 2291,98 mp, dar în evidențele fiscale figura cu 2030 mp. Diferența de 261,98 mp care nu avea acte nu a fost cumpărată de către ei de la moștenitorii defunctei F. A., ci a fost închiriată de către reclamanți la Primăria Suceava prin contractul de închiriere nr. 696/28.02.2012, contract care a fost anulat, deci erau în plus și nu în minus cum a reținut experta că nu are nicio relevanță.
Reclamanții care cunoșteau foarte bine situația nu și-au declarat terenul la Registrul Agricol conform legii nr. 98/2009 și au refuzat măsurătoarea terenului pentru cadastru Imobiliar al Municipiului Suceava conform legii nr. 7/1996 când s-au efectuat măsurătorile.
În realitate reclamanții sunt cei care comit un abuz și se poate observa că raportul de expertiză întocmit în prezentul dosar nu reflectă realitatea, deoarece s-a concluzionat de către expertă că noi suntem cei care am fi ocupat o suprafață de 23 mp din terenul reclamanților, fără a se stabili dacă acei 23 mp reprezintă diferența de 10 cm cât este temelia turnată de jur împrejurul parcelei.
Deosebit față de ceea ce am arătat mai sus, există o parcelă nr._ de care experta a făcut abstracție în explicațiile pe care le-a dat în raportul de expertiză, aspect trecut ca neobservat și de către instanță pentru că s-a omis din "eroare" să se treacă care este suprafața de teren ocupată de acea parcelă.
Au mai solicitat a se observa că în acțiunea formulată de către reclamanți aceștia nu au solicitat ridicarea construcției casă cum s-a trecut în sentința civilă, ci au solicitat ridicarea gardului și a garajului, și nici nu reiese din expertiză că se impune ridicarea construcției casă, ceea ce denotă că instanța a dispus asupra a ceea ce nu s-a solicitat prin acțiune și care în fapt nici nu a fost dovedit.
Au mai arătat că au depus la dosar adresa nr._/20.04.2012 emisă de Municipiul Suceava deoarece era necesar a se identifica suprafața exactă de teren ce aparține reclamanților de 101 mp și 791 mp și diferența de teren ce o au în plus, pentru a se stabili dacă au vreo culpă sau nu în prezentul litigiu.
Au solicitat a se vedea că experta a depus primul raport de expertiză incomplet, iar suplimentul la raportul de expertiză nu a lămurit nici el situația deoarece s-au trecut parcele a căror suprafață nu a fost menționată fiind evident modul în care au măsurat, de la dreapta la stânga și au împins diferența de teren în parcela_ care nu apare nici măcar trecută în supliment.
Au solicitat admiterea recursului și casarea sentinței atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept, pârâții s-au prevalat de dispozițiile art. 304 pct. 6 și art. 304/1 cod procedură civilă.
Intimații reclamanți P. M. și P. L. au formulat întâmpinare în temeiul disp. art. 115, 118 și 308 alin.2 Cod Procedură Civilă.
Astfel, au arătat că prin S.C. nr. 503/07.02.2014 a Judecătoriei Suceava s-a admis acțiunea lor, având ca obiect „grănițuire"; s-a dispus corect grănițuirea dintre terenul proprietatea acestora, identificat în anexa nr. i la suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert O. A. M. - ._ și terenul proprietatea pârâților, identificat în anexa nr. 1 la suplimentul la raportul de expertiză - ._, stabilindu-se linia de hotar între cele două proprietăți pe aliniamentul 50-49 din supliment-anexa 1, evidențiat cu culoare roșie; au fost obligați pârâții să-și ridice de pe terenul proprietatea noastră construcțiile CI - casă de locuit (în loc de gard actual din fier plus beton, situat pe aliniamentul AB din aceeași schiță, așa cum am solicitat) și C2 - garaj (în loc de parte din garajul identic cu construcția C2, amplasată în perimetrul unit prin punctele de contur A-B-49-50 proprietatea noastră, așa cum am solicitat), identificate în anexa nr. 1 la suplimentul la raportul de expertiză efectuat în cauză; au fost obligați corect pârâții la plata sumei de 2.497,95 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În esență, prin memoriul de recurs s-a invocat depășirea limitelor învestirii instanței de fond și, implicit, necercetarea fondului cauzei.
Modalitatea de soluționare a capătului de cerere privind grănițuirea este corectă, iar privitor la ridicarea construcțiilor identificate în dispozitivul hotărârii, este vorba de simple erori materialei care pot fi înlăturate de instanța de recurs, prin raportare la cererile noastre și la probatoriul administrat, neimpunându-se în nici un caz casarea cu trimitere spre rejudecare.
În fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2515/15.06.2011 de către BNP I. L., în calitate de reclamanți au dobândit două suprafețe de teren, de 101 mp și 719 mp, situate în Suceava, .. 213, fiind intabulați în CF_ și_ UAT Suceava, terenul fiind limitrof la un capăt terenului pârâților.
Terenurile părților provin din suprafața înscrisă în TP nr. 1142/25.07.1995 poz. B intravilan și intabulată inițial în CF 2848 a corn. cad. Burdujeni, conform planului de situație avizat de OCPI Suceava cu nr. 3135/19.03.2002, identificată cadastral cu imobilele 2955 1Cc, în suprafață de 434 mp, 2955 2A, în suprafață de 1.596 mp, 2956 1A, în suprafață de 1.325 mp.
Faptul că la măsurătorile efectuate în vederea realizării planului de situație ce a stat la baza primei înscrieri în CF s-a constatat un minus de 245 mp față de suprafața din TP 1142/1995, așa cum s-a precizat în suplimentul la raportul de expertiză, nu afectează și nu are relevanță pentru imobilele formate ulterior.
Astfel, în baza planului de situație nr._/09.08.2007, a S.C. nr. 1461/2006 a Judecătoriei Suceava și a D.C. nr. 2375/2006 a Tribunalului Suceava, . de 434 mp, a fost transcrisă în CF_ UAT Suceava, iar prin S.C. nr. 4585/2008 (Dosar nr._ ) a Judecătoriei Suceava pârâții am dobândit proprietatea acestui imobil, identic cu parcela_.
.-a transformat în imobilul_ și s-a transcris în CF_ UTA Suceava.
În urma dezmembrării imobilului, conform actului de dezmembrare nr. 580/03.03.2011 emis de BNP N., au rezultat imobilele cu nr. cadastrale_ și_, cel din urmă fiind proprietatea lor.
Și ei și pârâții au intrat în proprietatea imobilelor_ și_ când acestea erau deja intabulate în cartea funciară, fiind întocmite și arhivate și planurile de situație din care rezulta configurația acestora, inclusiv modalitatea de delimitare cadastrală dintre acestea. Prin lucrarea de specialitate întocmită s-a constatat faptul că limita dintre imobile - limita cadastrală opozabilă ambelor părți, în raport de care s-a stabilit hotarul de instanța de fond, este pe aliniamentul 50-49, limită care secționează construcția garaj C2 deținută de pârâți. Suprapunerea dintre limita actuală a gardului (A-B - materializată în teren prin gard fier plus beton) și limita din planul de întabulare (49-50) este de 23 mp, perimetrul unit prin punctele de contur A-B-49-50.
Privitor la parcela nr._, nu se impunea evidențierea acesteia în plan (deși suplimentul la raportul de expertiză o configurează în vecinătatea imobilului_), deoarece această suprafață de teren nu are legătură cu fondul cauzei, respectiv cu terenul în litigiu, intrând în patrimoniul subsemnaților în baza aceluiași contract prin care au devenit proprietari ai imobilului_. în litigiu este doar limita dintre parcelele_ și_.,
Pretind pârâții că prin neidentificarea limitelor imobilului_ și necorelarea situației din teren cu situația care rezultă din evidența de carte funciară nu s-a stabilit corect linia de hotar dintre . subsemnaților - imobilul_, în sensul că prin configurarea hotarului pe aliniamentul 49-50 s-ar fi diminuat terenul pârâților.
Or, pârâții dețin în teren excedentar limitelor terenului cumpărat (434 mp) exact 23 mp care fac parte din imobilul_ mp.
Pârâții, în mod abuziv, au deplasat linia de hotar dintre terenuri în interiorul suprafeței proprietatea lor, ajungând să dețină 457 mp, edificând pe terenul lor fără autorizație un gard din fier plus beton (privitor la care a cerut obligarea la demolare) și parte din un garaj (privitor la care, de asemenea, a cerut obligarea la demolare).
Așa cum au precizat și anterior, modalitatea de identificare a construcțiilor privitor la care s-a dispus ridicarea materializează simple erori, care pot fi îndreptate de instanța de recurs.
Este cert că aceste construcții (gard, respectiv parte din garaj) s-au realizat fără autorizație, pe un teren despre care pârâții aveau convingerea că nu le aparține în proprietate, limitele imobilului acestora fiindu-le cunoscute față de limitele care rezultau din întabularea antecesorului lor, fiind dată reaua credință la edificare.
Așa fiind, corect au fost obligați pârâții la demolare, cu rectificările de rigoare anterior menționate.
Pentru cele expuse, au solicitat respingerea recursului, în drept: art. 115,118, 308 al. 2 Cpr.civ., art. 274 C.pr.civ., iar în temeiul art. 242 al. 2 C.pr.civ., au solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Pârâții – recurenți S. L. și S. I. critică sentința primei instanțe, arătând că reclamanții P. P. M. și L. au solicitat ridicarea gardului și a garajului, și nicidecum ridicarea construcției casă; că din raportul de expertiză întocmit nu rezultă necesitatea ridicării acestui imobil; că prin sentința recurată, instanța de fond s-a pronunțat cu privire la ceva ce nu s-a cerut; că nici raportul de expertiză și nici suplimentul la raportul întocmit în cauză nu sunt concludente, impunându-se casarea cauzei și trimiterea spre rejudecare.
Din analiza cererii formulată de cei doi reclamanți, tribunalul constată că aceștia au solicitat instanței de fond, stabilirea liniei de hotar între terenul proprietatea lor, de 892 mp situat în .. 213, jud. Suceava și terenul proprietatea pârâților S. I. și L.; obligarea pârâților la ridicarea construcțiilor efectuate abuziv, respectiv gardul amplasat după linia de hotar și grajdul din BCA.
În scopul soluționării cauzei, instanța de fond, la propunerea părților, a admis și administrat proba cu expertiza topo – raportul întocmit fiind depus la filele 54 – 54 dosar fond.
Potrivit acestui raport de expertiză, proprietățile părților se învecinează pe limita de sud, fiind situate pe . cele două proprietăți existând un gard de fier pe temelie de beton.
Se menționează în raport, că reclamantul a cumpărat proprietatea cu limita de sud în forma actuală, însă când a trasat limita de vest a proprietății pentru edificarea gardului despărțitor, a sesizat că imobilul cumpărat avea limita de sud în altă poziție decât cea evidențiată în planul de întabulare; că potrivit planurilor de întabulare înregistrate la OCPI se află între punctele 50 și 49 – anexa 1 cu linie roșie, iar limita astfel evidențiată secționează garajul pârâtului, așa încât există o suprapunere de 23 metri între proprietățile părților, suprapunere evidențiată între punctele A-B-49-50 Anexa 1 prin hașură înclinată dreapta albastră, cu precizarea că gardul de fier cu fundație de beton a fost edificat de pârât.
Expertiza a fost contestată de către pârâții recurenți, care au formulat obiecțiuni, la fila 64 dosar regăsindu-se răspunsul la aceste obiecțiuni.
Astfel, expertul arată că ambele terenuri ale părților sunt întabulate în Cartea funciară, și au planurile de situație integrate în baza de date a OCPI Suceava, și că aceste planuri de situație sunt cele existente în momentul întocmirii actelor de achiziționare a terenurilor de către părți; că limita grănițuirii a rezultat prin transpunerea coordonatelor punctelor de pe limita proprietăților părților; că amplasamentul actual al gardului edificat de către pârât nu corespunde cu limita terenului din schița de teren folosită la întabulare, neavând relevanță prezentarea întregii parcele a reclamantului, ci doar limita supusă grănițuirii.
Apoi, la fila 77 și următoarele se regăsește al doilea supliment al raportului de expertiză întocmit în cauză.
Potrivit acestui supliment, pârâții recurenți au dobândit dreptul de proprietate prin sentința civilă 4585/2008, pronunțată în dosar nr._, având ca obiect „acțiune în constatare” cu privire la imobilul identificat prin dispozitivul sentinței civile nr. 7219 și înscris în CF_ a UAT Suceava; că în urma măsurătorilor, a rezultat că gospodăria pârâților are o suprafață de 457 mp teren aceștia fiind proprietari tabulari ai parcelei_, în suprafață de 434 mp din CF_ provenită din CF_, planul de situație aferent fiind avizat de OCPI Suceava, pârâții devenind ulterior, proprietarii acestui imobil, adică ulterior configurării parcelei în planul de situație avizat OCPI.
Reclamanții, la rândul lor, au intrat în proprietatea imobilului cu nr. cadastral_ în baza contractului de vânzare – cumpărare 2515 din 15 iunie 2011, învecinându-se pe latura de sud cu proprietatea pârâților recurenți; că există suprapunere între cele două proprietăți, între limita actuală a gardului și limita din planul de întabulare, de 23 mp.
Mai arată expertul, că nu are importanță faptul că la măsurătorile efectuate pentru executarea planului de situație nr. 3135/19.03.2002 ce a stat la baza primei înscrieri în CF, înscris în TP 1142/25.07.1995, poziția B intravilan, s-a constatat un minus de 245 mp suprafață teren, față de suprafața înscrisă în act; că pârâtul deține construcțiile C1 casă și C2 garaj, cu amplasamente diferite față de planul de întabulare.
Instanța de control judiciar, comparând planurile de situație existente la filele 79 – 81 dosar cu cele întocmite și depuse la filele 53 – 55 dosar, constată că prezintă aceeași situație, în care imobilul proprietatea pârâtului,_ este evidențiat la capătul planului de situație, în timp ce suprapunerea dintre terenul pârâților și cel al reclamanților este evidențiată cu hașură albastră, în partea de sus a construcției casă; de asemenea, limita marcată în planul de situație astfel evidențiată secționează garajul pârâtului.
Cu toate acestea, se susține de către expert, în primul raport de expertiză, că reclamantul a cumpărat proprietatea cu limita de sud în forma actuală, însă când a trasat limita de vest a proprietății pentru edificarea gardului despărțitor, a sesizat că imobilul cumpărat avea limita de sud în altă poziție decât cea evidențiată în planul de întabulare; că potrivit planurilor de întabulare înregistrate la OCPI se află între punctele 50 și 49 – anexa 1 cu linie roșie, iar limita astfel evidențiată secționează garajul pârâtului.
Pe de altă parte, din primul supliment la raportul de expertiză, rezultă că planurile de situație aferente proprietăților părților au fost integrate în baza de date a OCPI Suceava, că aceste planuri de situație sunt cele existente în momentul întocmirii actelor de achiziționare a terenurilor de către părți; că limita grănițuirii a rezultat prin transpunerea coordonatelor punctelor de pe limita proprietăților părților; că amplasamentul actual al gardului edificat de către pârât nu corespunde cu limita terenului din schița de teren folosită la întabulare, neavând relevanță prezentarea întregii parcele a reclamantului, ci doar limita supusă grănițuirii, în timp ce suplimentul al doilea face vorbire despre faptul că pârâții sunt proprietari tabulari ai parcelei_, în suprafață de 434 mp din CF_ provenită din CF_, planul de situație aferent fiind avizat de OCPI Suceava, devenind ulterior, proprietarii acestui imobil, adică ulterior configurării parcelei în planul de situație avizat OCPI, că nu are importanță faptul că la măsurătorile efectuate pentru executarea planului de situație nr. 3135/19.03.2002 ce a stat la baza primei înscrieri în CF, înscris în TP 1142/25.07.1995, poziția B intravilan, s-a constatat un minus de 245 mp suprafață teren, față de suprafața înscrisă în act; că pârâtul deține construcțiile C1 casă și C2 garaj, cu amplasamente diferite față de planul de întabulare.
Astfel, rezultă cu evidență o contradicție între susținerile expertului din cele trei lucrări.
Pe de altă parte, tribunalul are în vedere că, deși planurile de situație întocmite în cauză nu relevă că imobilul C1 casă este edificat pe terenul proprietatea reclamanților – intimați, instanța de fond a obligat pârâții apelanți să ridice construcțiile C1 casă și C2 garaj identificate în anexa 1 la suplimentul la raportul de expertiză, de pe terenul proprietatea reclamanților.
Prin soluția pronunțată, practic instanța de fond a împroprietărit reclamanții cu suprafața aferentă construcțiilor C1 casă și C2 garaj; că astfel, s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere ce nu a fost formulat de reclamanți, întrucât prin acțiunea formulată, aceștia au solicitat obligarea pârâților, la stabilirea liniei de hotar între terenul proprietatea lor, de 892 mp situat în .. 213, jud. Suceava și terenul proprietatea pârâților S. I. și L., precum și la obligarea pârâților la ridicarea construcțiilor efectuate abuziv, respectiv gardul amplasat după linia de hotar și grajdul din BCA.
Nu se poate reține că în speță este vorba de o eroare materială în ceea ce privește individualizarea construcțiilor a căror ridicare a fost stabilită de prima instanță, cât timp acest lucru rezultă tocmai prin materializarea concretă, a construcției C1 casă și C2 garaj.
Mai mult, tribunalul constată că soluția primei instanțe nu este motivată, simplele referii la conținutul raportului de expertiză, fără indicarea argumentelor care au format opinia instanței în sensul pronunțării soluției date nu echivalează cu exigența motivării hotărârii, cuprinsă în art. 261 alin. 5 Cod procedură civilă.
Prin urmare, aspecte reținute de tribunal se circumscriu cazurilor de casare prevăzute de art. 304 pct. 5, 9 Cod procedură civilă, iar prin raportare la prevederile art. 312 alin. 3 coroborat cu art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, se impune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cu prilejul rejudecării, instanța de fond va efectua un nou raport de expertiză, prin care să se măsoare și să se identifice proprietățile părților; în cadrul lucrării, să se prezinte separat, situația terenurilor rezultând din planurile de situație existente în momentul achiziționării terenurilor de către părți de la autorii inițiali, precum și situația actuală a terenurilor, proprietățile lor urmând a fi configurate în totalitatea lor, și nu parțial.
Apoi, expertul va proceda la stabilirea liniei de hotar, sens în care mai întâi, va urmări dacă între cele două proprietăți au existat cândva, semne vechi de hotar; în caz negativ, delimitarea proprietăților se va efectua în funcție de evidențele ce rezultă din documentele existente la dosar, din cărțile funciare și din actele de proprietate ale părților.
Se va verifica situația consemnată de expertul inițial, referitoare la faptul că reclamantul a cumpărat proprietatea cu limita de sud în forma actuală, însă când a trasat limita de vest a proprietății pentru edificarea gardului despărțitor, a sesizat că imobilul cumpărat avea limita de sud în altă poziție decât cea evidențiată în planul de întabulare și dacă este cazul, va propune soluții pentru remedierea acestei împrejurări.
De asemenea, se va proceda la identificarea construcțiilor aparținând pârâților recurenți, acestea urmând a fi evidențiate în planuri de situație, și expertul va stabili dacă aceste construcții sunt edificate pe proprietatea reclamanților; raportul de expertiză va cuprinde și referiri cu privire la gardul din fier pe stâlpi de beton, respectiv cine l-a edificat și dacă acesta se află pe terenul reclamanților sau al pârâților.
În ceea ce privește proprietatea pârâților, expertul trebuie să o identifice și prin raportare la sentința civilă 4585/2008, pronunțată în dosar nr._, având ca obiect „acțiune în constatare” cu privire la imobilul identificat prin dispozitivul sentinței civile nr. 7219 și înscris în CF_ a UAT Suceava, implicit va avea în vedere și sentința civilă 7219, va identifica și va măsura parcela_, din CF_ provenită din CF_, va avea în vedere și planul de situație aferent avizat de OCPI Suceava, pârâții devenind ulterior, proprietarii acestui imobil, adică ulterior configurării parcelei în planul de situație avizat OCPI.
De asemenea, instanța de fond va proceda și la administrarea oricăror probe pe care le consideră necesare, utile și pertinente în soluționarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite recursul formulat de pârâții S. I. și S. L., ambii domiciliați în mun. Suceava, ..7, ., . împotriva sentinței civile nr. 503 din data de 07 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind reclamanții P. P. M. și P. L., ambii domiciliați în mun. Suceava, ..215 A, județul Suceava.
Casează în tot sentința civilă nr. 503 din data de 7 februarie 2014, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._ și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 05 IUNIE 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. M. G. F. M. C.
N. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red.. G.F.F.
Jud. fond. B. C.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2/30.06.2014.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 03-06-2014, Tribunalul SUCEAVA | Prestaţie tabulară. Decizia nr. 602/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
