Uzucapiune. Decizia nr. 2079/2013. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 2079/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 27-09-2013 în dosarul nr. 2079/2013

Dosar nr._ Uzucapiune

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 2079

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 27 SEPTEMBRIE 2013

PREȘEDINTE V. O. D.

JUDECĂTOR L. A.

JUDECĂTOR A. I. M.

GREFIER S. A.-M.

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de către reclamantul Ș. M., împotriva sentinței civile nr. 405 din data de 19 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. S., C. C. și ..

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 20 septembrie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea reclamantului recurent să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 27 septembrie 2013.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra recursului de față, constată:

P. cererea adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată sub nr._ din 11 septembrie 2012, reclamantul Ș. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. S., C. C. și . primar, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că a dobândit un drept de proprietate pentru suprafața de teren de 4300 mp teren situat în locul numit „Mielușoaia” pe raza comunei M., județul Suceava, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani.

În motivare, a arătat că la data de 21 noiembrie 2006 a cumpărat de la pârâții C. S. și C. C. suprafața de 4300 mp teren situat la locul numit „Mielușoaia” pe raza comunei M., jud. Suceava, iar la data respectivă a încheiat cu aceștia doar o convenție de vânzare prin înscris sub semnătură privată.

A mai arătat că din momentul încheierii convenției de vânzare-cumpărare a stăpânit în mod continuu, netulburat, pașnic, public și sub nume de proprietar și neechivoc imobilul și că anterior încheierii acestei convenții (contract de vânzare cumpărare), pârâții au stăpânit la rândul lor terenul ce face obiectul prezentei acțiuni, timp de peste 30 de ani.

A precizat că a exercitat o posesie utilă asupra terenului descris în acțiune atât el cât și autorul pârâților de peste 30 de ani. P. joncțiunea posesiilor se ajunge la o durată a posesiei utile de peste 30 de ani.

Ca atare, consideră că prin efectul uzucapiunii a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în suprafață de 4.300 mp teren situat la locul „Mielușoaia” pe raza comunei M., jud. Suceava.

În drept își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă, art. 1859 și art. 1890 Cod civil

În dovedire, a anexat înscrisuri.

P. precizările ulterioare, reclamantul a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâții pentru a se constata că secund-pârâtul C. S. a dobândit, prin efectul uzucapiunii, dreptul de proprietate asupra parcelei de 4300 mp teren situat la locul numit „Mielușoaia” pe raza comunei M., jud. Suceava, precum și faptul că el a cumpărat de la pârât această suprafață de teren, urmând ca prezenta hotărâre să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare (fila 21).

Prezenți în instanță, pârâții au recunoscut că au vândut reclamantului suprafața de 4300 mp teren situat la locul numit „Mielușoaia”și că au primit prețul convenit, precum și faptul că terenul a fost cooperativizat, dar a fost dat de părinți de peste 20 de ani (fila 18).

. depus întâmpinare prin care să precizeze poziția față de această cerere și nici nu a delegat reprezentanți în instanță.

P. sentința civilă nr.405 din 19.02.2013, Judecătoria Fălticeni a respins, ca neîntemeiată, acțiunea având a obiect uzucapiune și hotărâre care să țină loc de act autentic, formulată de reclamantul Ș. M., în contradictoriu cu pârâții: C. S., C. C., domiciliați în comuna C. Luncii, .. Suceava și ..

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că,constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii presupune îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 1846-1847 raportate la art. 1890 Cod civil, incidente în cauză conform art. 6 alin. 4 din Noul Cod Civil, cu privire la exercitarea de către persoanele interesate a atributelor posesiei neîntrerupte, netulburate, publice, sub nume de proprietar pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 30 de ani.

Reclamantul nu a făcut dovada dobândirii și stăpânirii efective în nume de proprietar vreme de cel puțin 30 de ani a pârâților C. S. și C. C. asupra imobilului pentru care a solicitat constatarea dreptului de proprietate.

Astfel, din depoziția martorului G. G. rezultă că familia pârâților C. a avut în posesie teren în . anul 1989, după ce s-au restituit terenurile, nedeținând teren în acest loc în perioada C.A.P.- ului.

Martorul a mai arătat că până la Revoluție terenul familiei C. a fost stăpânit de alte persoane și că terenul a fost cooperativizat.

Potrivit evidențelor de rol agricol atașate la filele 45-48, pârâții C. S. și C. C. figurează în registrul agricol din perioada 1997-2000 și 2001-2005 cu mai multe parcele de teren între care și suprafața de 0,43 ha teren situat la locul numit „Mielușoaia”.

În consecință, instanța a constatat că reclamantul nu a făcut dovada exercitării de către pârâții C. a unei posesii îndelungate, de peste 30 de ani, astfel că a respins cererea ca neîntemeiată, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 1890 Cod civil.

Validarea unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare a unui bun individual determinat și transformarea acesteia în act juridic perfect de înstrăinare este condiționată de existența bunului sub titlu de proprietar în patrimoniul vânzătorului-promitent.

Cum reclamantul nu făcut dovada că pârâții C. S. și C. C. sunt proprietarii suprafeței de 4300 mp teren situat la locul numit „Mielușoaia”, fiind doar posesorii acesteia, instanța nu a putut primi solicitarea reclamantului în sensul de a se constata că aceștia i-au vândut această suprafață de teren.

Împotriva sentinței a formulat recurs reclamantul prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost precizată.

În motivare a arătat în fapt, în data de 11.09.2012, a înregistrat cererea prin care a chemat în judecată pe pârâții C. S., C. C. și Primăria Comunei C. Luncii prin primar, solicitând instanței de judecată ca în baza dispozițiilor art. 111 Cod procedură civilă, art. 1890 cod civil, art. 1859 cod civil, să constate dobândirea de către el a dreptului de proprietate asupra imobilului ce face obiectul prezentului dosar, prin efectul uzucapiunii de lungă durată și joncțiunea posesiilor.

A înțeles să critice sentința instanței de fond motivat de faptul că, deși pe parcursul judecății, atât la interogarea pârâților cât și la audierea martorului G. G., a reieșit foarte clar că:

- terenul a fost vândut de către C. S. si C. Constanta la data de 21.11.2006;

- vânzătorii au primit prețul stabilit prin act sub semnătură privată;

- după încheierea tranzacției, imobilul ce a făcut obiectul vânzării a intrat în posesia și stăpânirea sa,

- deși inițial a chemat în judecată . primar, ulterior, prin precizările depuse la instanță în ședința de judecată, a solicitat să fie scoasă . introdusă . cercetările efectuate a descoperit că terenul cumpărat se află pe raza Comunei M. și nu pe raza Comunei C. Luncii (deși terenul era înregistrat în Registrul agricol al Comunei C. Luncii), . pârâților, instanța de fond nu a ținut cont de realitatea că . fost colectivizată, iar în consecință, nici terenul ce face obiectul prezentului dosar nu putea face obiectul retrocedării, împroprietăririi, sau unei alte forme de însușire caracteristică desființării colectivizării.

Or, atâta timp cât terenul în suprafață de 4.300 mp pe care el l-a cumpărat nu a fost colectivizat, acesta fiind amplasat pe raza unei comune unde nu a existat colectiv, înseamnă că el a fost în proprietatea unei persoane, chiar și pe timpul existenței CAP- urilor, dintotdeauna și până în prezent. Transferarea acestuia din proprietatea unei persoane în proprietatea altei persoane (dacă acest transfer a existat), acesta a fost făcut în liniște și cu acordul ambelor părți (atât a celei care a predat bunul cât și a celei care a preluat bunul), fiind în felul acesta îndeplinită atât condiția pentru exercitarea dreptului de a uzucapa, cât și pentru a uni posesiile.

A înțeles din motivarea sentinței atacate că atât martorul audiat, cât și. pârâții la interogatoriu au făcut referire la perioada colectivizării, dar din notițele sale scrise în timpul audierii și interogatoriului, a reieșit că aceștia (martorul și pârâții) au menționat faptul că C. S. și C. C. au avut și au în continuare domiciliul pe raza Comunei C. Luncii, comună ce a fost colectivizată și de pe raza căreia au fost împroprietăriți cu teren conform Legii 18/1991, fără a face mențiunea că au fost împroprietăriți și cu terenul ce face obiectul prezentului dosar, atâta timp cât acesta se află pe raza unei comune necolectivizate.

Probabil, dintr-o greșeală de redactare, atât a declarației martorului cât și a pârâților, s-a înțeles faptul că aceștia au fost împroprietăriți cu terenul în suprafață de 4.300 mp situat la locul numit "Mielușoaia", ., situație ce necesită o cercetare mai amănunțită a situației de fapt și o posibilă reaudiere a martorului cât și o reinterogare a pârâților și chiar o suplimentare a probatoriului existent cu înscrisuri și chiar cu alte probe testimoniale pentru aflarea adevărului și stabilirea realității juridice a imobilului ce face obiectul prezentului dosar.

În drept, a invocat disp. art. 304 pct. 8, 9 Cod procedură civilă.

Pârâtul C. S., deși legal citat, nu a formulat întâmpinare, însă prezent la dezbateri, a solicitat admiterea recursului.

Pârâții C. C. și ., deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.

Examinând recursul ce se subsumează prevederilor art. 304 pct.9, 3041 Cod procedură civilă prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței civile recurate și a criticilor invocate, tribunalul reține următoarele:

În mod corect, prima instanță a solicitat relații (f.39 ds.) privind situația juridică a suprafeței în litigiu urmând a se preciza pe raza cărei unități teritorial-administrative se află, dacă a făcut obiectul cooperativizării, dacă a fost reconstituită în favoarea unor persoane, cine și de când are în prezent posesia acesteia, dacă este evidențiată în registrul agricol și pe numele cărei persoane.

Răspunsul nu a lămurit toate aspectele învederate corect de prima instanță (f.44 Judecătorie), făcându-se vorbire doar de înscrierile în registrul agricol începând cu anul 1997.

Se face trimitere la o moștenire, fără a rezulta autorii, de la ce dată rezultă dreptul de proprietate al acestora etc. De asemenea, nu se răspunde dacă terenul în litigiu a fost supus cooperativizării, cine a exercitat stăpânirea în fapt înainte de Revoluția din anul 1989.

Celelalte probe urmau să fie coroborate cu aceste relații oficiale, fiind contradictorii: pârâții persoane fizice au făcut vorbire de o posesie de peste 25 de ani (răspunsul la întrebarea nr. 5 din interogatoriu, fila 18 Judecătorie), martorul audiat (f.16 Judecătorie) arată că familia C. a exercitat posesia doar după revoluție.

În recurs se invocă necolectivizarea zonei în care se află terenul în litigiu și exercitarea posesiei utile timp de 30 de ani, prin joncțiunea posesiilor.

În lipsa unui răspuns complet, așa cum s-a arătat mai sus, rezultă necercetarea celor două condiții ale uzucapiunii invocate: stăpânirea sub nume de proprietar, exercitată timp de 30 de ani.

Față de necercetarea fondului cauzei, în baza art. 312 al.5 din vechiul cod de procedură civilă, tribunalul va admite recursul va casa sentința civilă nr. 405/19 februarie 2013 a Judecătoriei Fălticeni și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Conform art.315 al.3 din vechiul cod de procedură civilă, după casare, instanța de fond va judeca din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE :

Admite recursul declarat de către reclamantul Ș. M., cu domiciliul ales la Cabinet avocat Ș. M. – Suceava, ., nr. 60, ., . sentinței civile nr. 405 din data de 19 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. S., C. C., domiciliați în .. C. Luncii, jud. Suceava și ..

Casează sentința civilă nr. 405/19 februarie 2013 a Judecătoriei Fălticeni și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27 septembrie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

V. O. D. L. A. A. I. M.

Grefier,

S. A.-M.

Red. A.I.M.

Judecător fond P. M.

Tehnored. S.A.M.

2 ex./07.102.013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Uzucapiune. Decizia nr. 2079/2013. Tribunalul SUCEAVA