Uzucapiune. Decizia nr. 2325/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2325/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 2325/2013
Dosar nr._ uzucapiune – vânzare-cumpărare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 2325
Ședința publică de la 22 octombrie 2013
Președinte: G. D.
Judecător: I. M.
Judecător: I. G.
Grefier: D. E. M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții D. V. și D. V. împotriva sentinței civile nr. 454 din 23 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. M., P. V., C. M., Ș. I., F. L. și ...
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamanții recurenți D. V. și D. V., asistați de avocat B. L., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier de ședință, după care, apărătoarea recurenților depune la dosar împuternicire avocațială și chitanța nr. 3958/21.10.2013 cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1079 lei și timbru judiciar de 5 lei, declarația autentificată sub nr. 2050 din 22.07.2013 de Biroul Notarului Public L. G. Pelepco, certificatele de deces ale defuncților F. I. și F. P., certificatul de moștenitor nr. 163 din 21.04.1982, adeverința nr. 6596/21.10.2013 eliberată de Primăria comunei S., un testament olograf al numitului Cotlarciuc N., adeverința nr. 6595/21.10.2013 eliberată de Primăria comunei S., arbore genealogic și concluzii scrise, solicitând încuviințarea probei cu înscrisurile depuse. Totodată, precizează că, clienții său au renunțat la cererea de ajutor public judiciar, urmând să depună cerere scrisă în acest sens.
În temeiul disp. art. 305 Cod procedură civilă, instanța încuviințează, pentru recurenți, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Întrebată fiind, apărătoarea recurenților a arătat că nu mai au alte cereri de formulat și probe de solicitat.
Instanța, constatând probatoriul administrat în cauză epuizat și recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat B. L., pentru reclamanții recurenți, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, pe fond, admiterea acțiunii, având în vedere că este vorba despre două convenții, prima prin care reclamanții recurenți dobândesc dreptul de proprietate pentru suprafața de 1377 mp promitenți vânzători sunt F. P. alături de F. I. și Ș. I.; pârâții sunt de acord cu acțiunea, iar conform adeverinței de la registrul agricol și declarațiile martorilor F. P. a avut posesia acestui teren din anul 1964, întrunind condițiile prevăzute de art. 1847 și urm. Cod civil. Cu privire la cea de-a doua convenție, a arătat că acest teren l-a dobândit pârâta Cotlarciuc M. prin moștenire legală de la tatăl său. În subsidiar, a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare. Fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
P. cererea promovată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului și înregistrată sub nr._ din 29.03.2012, reclamanții D. V. și D. V., au chemat în judecată pe pârâții C. M., P. V., C. M., Ș. I., F. L. și ., solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că pârâții P. V., C. M., C. M., Ș. I., F. L. au dobândit, prin folosință îndelungată dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 3738 mp, identică cu p.f. 532/9 din CF 305 a comunei cadastrale S. și să se constate că reclamanții au dobândit, prin vânzare – cumpărare, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 3738 mp, identică cu p.f. 532/9 din CF 305 a comunei cadastrale S. și să se dispună înscrierea în Cartea Funciară, pe numele lor, în cote de ½ fiecare, a dreptului de proprietate astfel dobândit.
În motivare reclamanții au arătat că pârâții au preluat acest teren în urmă cu peste 50 de ani și de atunci au exercitat o posesie continuă, utilă, netulburată. Au trecut terenul la Registrul agricol pe numele lor, au plătit impozitele datorate statului, comportându-se ca adevărați proprietari.
Reclamanții au precizat că numiții F. P. și F. I. au decedat în anul 2011.
Au mai învederat aceștia că în anul 2001 au cumpărat de la pârâte terenul, sens în care au întocmit un act sub semnătură privată. După de au plătit prețul convenit, am preluat terenul, l-au trecut în Registrul Agricol pe numele lor și au plătit impozitele datorate statului, comportându-se ca adevărați proprietari.
În dovedirea cererii, reclamanții au depus la dosar în copii xerox, două înscrisuri sub semnătură privată intitulat „chitanță”, adeverință, certificat fiscal și plan de situație.
Reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 40 din legea nr. 7/1996, art. 1020 Cod civil.
P. declarația autentificată sub nr. 1119 din 11.05.2012, ( fila 29 dosar) pârâtele Ș. I., în nume propriu și în calitate de moștenitoare a defunctei sale mame, F. P. și F. I. în calitate de moștenitoare a defunctului său soț, F. I. au recunoscut vânzarea suprafeței de 1377 mp teren fânaț, situat în . la locul numit „ Pârâul Sandrului” între vecinii D. V., Cotlarciuc M., F. G. Moșuc și șoseaua județeană către d-l D. V. căsătorit cu D. V. . Au mai precizat pârâtele că nu mai au de formulat nici un fel de pretenție prezentă sau viitoare de la cei doi soți, privind acest teren.
P. declarația autentificată sub nr. 452 din 25.02.2013, ( fila 105 dosar) pârâta P. V. a declarat că a vândut la data de 30.05.2001, soților D. V. și V. suprafața de 23 ari teren arabil, situat în comuna S., ., între vecinii D. V., drum județean, F. G. Moșuc și F. I. a Gheniei, pentru care a primit prețul integral și nu mai are de formulat nici un fel de pretenție morală sau materială de la cei doi soți.
În cauză s-au administrat probe, s-au depus înscrisuri, au fost audiați martorii: B. G. și N. I..
P. sentința civilă nr. 454 din 23 aprilie 2013, Judecătoria Gura Humorului a respins acțiunea civilă pentru uzucapiune formulată de reclamanții D. V. și D. V..
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Terenul în suprafață de 3738 mp este identic cu pf 532/9 din CF 305 a . tabular, fiind conform extrasului CF depus la fila 96 dosar, Colarciuc V. a lui Georgi, decedat conform adeverinței de la fila 103 dosar la data de 04.07.1946.
Reclamanții au solicitat ca prim capăt de cerere constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului prin folosință îndelungată de către pârâtele P. V., C. M., C. M., Ș. I. și F. L..
În sistemul de carte funciară bazat pe identificarea topografică a imobilelor și pe principiul publicității integrale, drepturile reale referitoare la imobile se transmit, se constituie, se modifică ori se sting prin înscrierea prin înscrierea în cartea funciară.
În mod excepțional, în art. 27 și art. 28 din legea pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, sunt prevăzute două cazuri în care dreptul de proprietate asupra imobilelor poate fi dobândit prin uzucapiune: când s-a înscris în cartea funciară, fără cauză legitimă, un drept de proprietate, iar titularul a posedat imobilul cu bună-credință, potrivit legii, timp de 10 ani, și cea de-a doua situație, când cineva a posedat un bun nemișcător, în condițiile legii, timp de 20 de ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară.
Potrivit Deciziei nr. LXXXVI din 10 decembrie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Secțiile Unite, în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul DL 115/38 și împlinite după . Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv cele a DL 115/38.
În speță, instanța reține că din probatoriul administrat, nu rezultă că sunt întrunite condițiile pentru dobândirea terenului care face obiectul prezentei acțiuni, prin uzucapiunea extratabulară de către pârâte.
Astfel, potrivit adeverinței nr. 2005 din 19.03.2013, emisă de Primăria Comenie S., defuncții F. G. și P., figurează înscriși în registrul agricol, cu suprafața de 0, 95 ha teren fânaț situat la locul numit Pârâul Șandrului ( fila 107 dosar), pârâta P. V. nu figurează înscrisă în registrele agricole cu nici un fel de bunuri mobile și imobile, iar pârâta C. M. figurează în registrul agricol din anii 1981- 2007, cu teren situat la locul numit „ lângă casă” și „ Țarnă” ( fila 111 dosar) .
Martorii audiați au declarat că pârâtele C. M. și F. P. au avut terenul moștenire de la părinți, Ș. I., C. M. și F. L. nu au deținut deloc acest teren ( filele 60, 61 dosar).
Este adevărat că prin înscrisurile sub semnătură privată, intitulate chitanțe ( filele 5, 6 dosar) F. P. a lui G. și pârâta Ș. I., au vândut reclamanților suprafața de 1377 mp teren situat la locul numit Pârâul Șandrului, pentru suma de 40 000 000 lei, iar pârâtele C. M. și P. V., mama lui C. M. au vândut soților D. suprafața de 23 prăjini teren arabil pentru care au primit de 5000 dolari ,( fapt confirmat ulterior și prin declarații autentificate) dar prin probele administrate reclamanții nu au făcut dovada calității în care pârâtele P. V., C. M., C. M., Ș. I. și F. L. au dobândit aceste terenuri, nefiind îndeplinită astfel una din condițiile esențiale pentru validitatea vânzării încheiate printr-un act sub semnătură privată, respectiv bunul vândut să se afle în patrimoniul promitentului vânzător, sau să se poată afla în viitor.
Pentru considerentele expuse, instanța a respins acțiunea.
Împotriva sentinței civile nr. 454 din 23 aprilie 2013 a Judecătoriei Gura Humorului au declarat reclamanții D. V. și D. V., pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței civile în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului, au arătat că prima instanță a apreciat în mod greșit probele administrate în cauză din care rezultă fără echivoc că terenul în suprafață de 3738 mp, identic cu p.f. 532/9 din CF 305 S. a fost în patrimoniul familiei pârâților care l-au avut înscris în R.A. pe numele unuia dintre ei, că anterior vânzării pârâții au stăpânit și ei terenul, fapt ce ar constitui și o joncțiune a posesiilor și întărește posesia îndelungată pentru deschiderea dreptului proprietății prin uzucapiune.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Pârâții intimați C. M., P. V., C. M., Ș. I., F. L. nu au formulat întâmpinare și nici nu și-au exprimat în vreun mod poziția față de recursul reclamanților.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de dispozițiile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, de actele și lucrările dosarului și de considerentele sentinței civile atacate, tribunalul constată că nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
P. cererea formulată reclamanții D. V. și D. V. au solicitat să se constate că pârâții C. M., P. V., C. M., Ș. I., F. L. au dobândit prin folosință îndelungată dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3738 mp teren, identică cu p.f. 532/9 din CF 305 a . se constate că reclamanții au dobândit prin vânzare-cumpărare dreptul de proprietate asupra acestui teren și să se dispună înscrierea în CF, pe numele lor, în cote de ½ fiecare a dreptului de proprietate astfel dobândit.
Potrivit extrasului de CF depus la fila 96 dosar fond, terenul în suprafață de 3738 mp, identic cu p.f. 532/9 din CF 305 a . ca proprietar tabular pe Colarciuc V. a lui Georgi, decedat la data de 04.07.1996, conform adeverinței aflate la fila 103 dosar fond.
Fiind vorba de un teren aflat în zonă de CF, în cauză sunt aplicabile dispozițiile Decret- Lege nr. 115/1938 privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
În acest sens, prin Decizia nr. LXXXVI din 10.12.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție se reține că în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decret-Lege nr. 115/1938 și îndeplinite după . Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv cele ale Decret-Lege nr. 115/1938.
P. art. 27 și 28 din Legea pentru unificarea dispozițiilor referitoare la cărțile funciare, sunt prevăzute două cazuri în care dreptul de proprietate asupra imobilelor poate fi dobândit prin uzucapiune: când s-a înscris în cartea funciară, fără cauză legitimă, un drept de proprietate, iar titularul a posedat imobilul cu bună credință, potrivit legii, timp de 10 ani și cea de-a doua situație, când cineva a posedat un bun nemișcător, în condițiile legii, timp de 20 de ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară.
Asemenea primei instanțe, tribunalul reține că în speță, nu s-a probat întrunirea condițiilor cerute de textul de lege sus citat pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului prin uzucapiunea extratabulară de către pârâte.
Astfel, martorii audiați în cauză, B. G. și N. I. au arăta că pârâții C. M. și F. P. au avut terenul moștenire de la părinți și că Ș. I. și F. L., nu au deținut deloc teren (fila 60, 61 dosar fond).
Din adeverința nr. 2005 din 19.03.2013 emisă de Primăria comunei S. rezultă că defuncții F. G. și P. figurează înscriși în registrul agricol cu suprafața de 0,95 ha teren fânaț, situat la locul numit „Pârâul Șandrului” începând cu anul 1997 și până în anul 2005. Terenul nu figurează în rolul acestora în evidențele agricole anterioare din perioada 1972-1997 (fila 107 fond).
Pârâta P. V. nu figurează înscrisă în registrele agricole cu nici un fel de bunuri mobile și imobile, iar pârâta C. M. figurează în R.A. din anii 1980-2007 cu teren situată la locul numit „Lângă Casă” și „Țarnă” (filele 111 dosar fond).
P. urmare, față de probele administrate în cauză referitoare la posesia exercitată de părți asupra terenului ce face obiectul acțiunii de față, cererea reclamanților privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de către pârâți, în temeiul art. 28 din Decretul-Lege nr. 115/1938, nu poate fi admisă, fiind în mod corect respinsă de către prima instanță.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat și va menține sentința primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I DF E:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții D. V. și D. V., ambii domiciliați în ., jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 454 din 23 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. M., domiciliată în T., . la B., ., ., P. V., C. M., Ș. I., F. L., toți domiciliați în . și ., jud. Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
G. D. I. M. I. G. D. E. M.
Red. I.G.
Jud. M. C.
Tehnored. D.E.M.
2 ex.
03.12.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2305/2013. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 2327/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
