Anulare act. Decizia nr. 30/2013. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 30/2013 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 03-04-2013 în dosarul nr. 1649/292/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 30
- APEL -
Ședința publică de la 3 aprilie 2013
Tribunalul compus din:
Președinte - C.-N. L.
Judecător - C. Doinița
Grefier - D. E.
Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelanta-reclamantă ., cu sediul în Timișoara, ., jud. T., împotriva sentinței civile nr. 2566 din 1.11.2012 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimații-pârâți I. F., domiciliat în Roșiorii de Vede, .. 9, ., ., și I. A., cu domiciliul ales la avocat T. M. – Roșiorii de Vede, .. 7, jud. Teleorman, având ca obiect –anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat T. M., în calitate de reprezentant al intimatei-pârâte I. A., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că apelanta-reclamantă a solicitat judecarea cauzei în lipsă în cererea de apel, și că s-a depus prin serviciul de registratură al instanței de către apărătorul intimatei-pârâte I. A., întâmpinare în 2 exemplare.
În conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față.
Avocat T. M., pentru intimata-pârâtă I. A., depune copie de pe buletinul părții reprezentate pentru a face dovada domiciliului acesteia și solicită acordarea cuvântului pe fondul cauzei, nemaiavând alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat și nici alte probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul intimatei-pârâte I. A., solicită respingerea apelului formulat și menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Roșiorii de Vede, întrucât motivele de apel sunt nefondate. Precizează că instanța de fond a analizat prejudiciul creat creditorului, și că atât imobilul primit de intimată cât și apartamentul primit de celălalt intimat, sunt ipotecate în favoarea unei bănci, astfel apelanta nu este prejudiciată, nefăcând dovada conform art. 385 Cod civil, că actul de partaj voluntar este unul fraudulos.
Aduce la cunoștința instanței că cele două fiice ale intimaților, au rămas în grija intimatei I. A., astfel nu este vorba de o situație frauduloasă faptul că aceasta a primit imobilul. Mai arată că intimata deține ., și că prin actul de partaj nu s-a urmărit crearea unei stări de insolvabilitate a fostului soț al acesteia, fiind plătită și o sultă într-un cont indicat de acesta, pentru a evita cheltuielile materiale. Fiind un partaj voluntar, și plătindu-se o sultă consideră că nu a mărit starea de insolvabilitate a ..
Solicită astfel respingerea apelului ca nefondat, și obligarea apelantei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată sens în care depune chitanță onorariu avocat nr.489/3.04.2013
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Roșiorii de Vede la nr._ din 14 mai 2012 reclamanta ., cu sediul în Timișoara, i-a chemat în judecată pe pârâții I. F. și I. A. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună revocarea actului de partaj bunuri comune, autentificat la nr.148 din 13.02.2012 de BNP F. D. - București, încheiat de către pârâtul I. F. în frauda drepturilor societății G. SRL, creditoare a acestuia; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, în fapt, reclamanta a arătat că este titulara unei creanțe certă, lichidă și exigibilă, deținută împotriva pârâtului I. F..
La data de 31.01.2012 pârâtul I. F. a dobândit calitatea de debitor al societății reclamante prin emiterea, la data de 15.09.2011, în numele ., a B.O. . pentru suma de 845.205,20 lei, acesta fiind refuzat la plată de către bancă la data de 31.01.2012.
Biletul la ordin a fost semnat la emitent și, totodată, avalizat în nume personal de către pârâtul I. F.. Fiind depus la bancă a fost refuzat la plată pentru lipsa de mandat a semnatarului, fiind apoi învestit cu formulă executorie la data de 07.02.2012 de către Judecătoria Roșiorii de Vede, acesta formând obiectul unui dosar de executare silită aflat pe rolul B.E.J.A. Maximum din Roșiorii de Vede.
D. fiind că pârâtul I. F. și-a cesionat integral părțile sociale deținute, în calitate de asociat unic la ., iar societatea și-a suspendat activitatea pentru trei ani de zile, și întrucât acesta a anticipat faptul că urmează să fie executat ca persoană fizică, în calitatea sa de avalist, prin urmărirea bunurilor proprii, pârâtul I. F. a procedat la perfectarea Actului de partaj bunuri comune încheiat în fața notarului public la data de 13.02.2012. Prin acest act de partaj pârâții, în calitate de coproprietari codevălmași, au convenit partajarea voluntară a imobilelor deținute în coproprietate, întemeiat pe prevederile art. 358 Cod civil, declarând în fața notarului public că au avut o cotă egală de contribuție, de câte ½ fiecare, atât la achiziționarea cât și la construirea imobilelor pe care le-au evaluat.
Intenția da fraudare a drepturilor creditorului G. este evidentă prin simplul fapt că, deși pârâții au avut o contribuție egală la dobândirea imobilelor confirmând în fața notarului public că imobilele nu au valori egale, pârâții, cu intenție, au fost de acord ca I. F. să preia imobilul cu valoarea cea mai mică, imobil care a devenit, astfel, bun propriu, știind că bunul atribuit acestui pârât va fi urmărit pentru a fi executat. Soția acestuia, pârâta I. A., a preluat imobilul cu valoarea cea mai mare, ca bun propriu, neexistând menționată, în actul atacat, vreo obligație de acordare de sultă pentru diferența de valoare dintre cele două imobile.
Consideră reclamanta că actul de partaj întocmit între pârâți, ulterior dobândirii calității de debitor de către pârâtul I. F., a fost încheiat cu intenția vădită de a sustrage de la o eventuală executare silită imobilul cu valoarea cea mai mare, fraudând, astfel, drepturile sale în calitate de creditor, motiv pentru care a fost promovată prezenta cerere.
În drept, au fost invocate disp. art.1562 – 1565, art.358 alin. 4 Cod civil.
În dovedire au fost depuse înscrisuri în copii certificate conform cu originalul și ștampilate.
La data de 06 septembrie 2012 pârâtul I. F. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată întrucât prin actul de partaj, a cărui anulare se solicită, a împărțit cu fosta soție, în mod amiabil, bunurile realizate în timpul căsătoriei. Soția sa a fost cea care a introdus acțiune de divorț (fiind pronunțată Sentința civilă nr.9268 din 21 mai 2012 de Judecătoria sector 1 București) datorită relațiilor tensionate existente, fiind despărțiți în fapt de mai mult timp iar actul de partaj reprezentând o consecință directă a despărțirii acestora în fapt, apoi prin divorț.
Acesta a considerat că nu și-a creat și nici nu și-a mărit starea de insolvabilitate întrucât a avut loc prin actul de partaj o împărțire justă a bunurilor, pârâtul primind bunuri cât și sultă în urma partajului, pârâta I. A. primind casa în care aceasta urma să locuiască, preluând, astfel, și contractul de credit cu Raiffeisen Bank, bunul fiind ipotecat la această bancă. La data partajului imobilul nu era finalizat motiv pentru care consideră acțiunea reclamantei promovată împotriva sa cu scopul de a-l denigra, în mod injust, nefiind vorba de un act fraudulos întrucât atât apartamentul pe care l-a primit cât și casa primită de pârâtă erau ipotecate la bănci, acestea fiind singurele care ar primi în urma executării silite bunurile ipotecate sau contravaloarea în cazul unei vânzări forțate, creditorul chirografar, așa cum este reclamanta, neputându-se înscrie la masa credală în calitate de creditor privilegiat, nefiindu-i astfel afectate drepturile.
A mai arătat că pârâta I. A. nu a cunoscut relațiile sale de afaceri cu nici o societate și nu a avut vreo legătură nici cu această relație comercială și nici cu altele pe care el, pârâtul, le-a desfășurat de-a lungul timpului.
A solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată,
La data de 06 septembrie 2012 pârâta I. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în fapt, a arătat pârâta că actul de partaj atacat nu este fraudulos, așa cum susține reclamanta, ci este urmarea firească a deteriorării relațiilor de familie dintre aceasta și fostul soț, fiind permis și de actuala legislație, art.358 Cod civil, fiind urmat și de desfacerea căsătoriei dintre cei doi, dispusă de Judecătoria sectorului 1 București. Astfel că afirmația reclamantei în sensul că actul de partaj a fost făcut doar cu scopul de a prejudicia interesele acesteia în calitate de creditoare este vădit neîntemeiată față de împrejurarea concretă, amintită mai sus, pe care reclamanta nu a adus-o în discuție în cadrul acțiunii acesteia.
Consideră că nu sunt întrunite condițiile unei acțiuni pauliene, nici în ceea ce privește reaua sa credință și complicitatea sa cu fostul său soț, întrucât partajarea bunurilor comune a avut loc cu respectarea cotelor de contribuție pe care le-au avut în timpul căsătoriei la realizarea bunurilor comune, partajare fundamentată și în ce privește ocrotirea interesului prioritar al celor două minore, rezultate din relația de căsătorie a acestora.
Actul de partaj a fost o acțiune firească determinată de sistarea comunității de bunuri și de relațiile celor doi de familie, relații deteriorate de mai mult timp.
Nu a fost întrunită nici condiția ca, prin actul de partaj atacat debitorul să își fi creat o stare de insolvabilitate, condiție esențială stabilită de jurisprudență și practică pentru admiterea unei astfel de acțiuni.
În cazul de față nu au de-a face cu atribuirea în lotul său a tuturor bunurilor comune ci cu o împărțire sensibil egală, ce a avut în vedere și interesul minorelor prin preluarea de către pârât a unui apartament cu 4 camere și de către pârâtă a unui imobil – casă de locuit, nefinalizat la momentul actului de partaj, în care urmează să se mute cu ele două fiice.
A mai susținut pârâta că actul de partaj s-a materializat între soți în urma unei convenții scrise, concretizată printr-un înscris sub semnătură privată prin care aceasta s-a obligat să îi achite soțului și o sultă care să echilibreze, pe deplin valoric, cele două loturi, ba chiar să creeze o stare patrimonială avantajoasă pentru pârât. I-a plătit suma convenită fostului soț, în contul ., la data de 25.07.2012, făcându-se mențiunea că această sumă reprezintă sultă și nu o eventuală plată a sa în calitate de debitoare a societății, pârâta neavând datorii față de fostul soț. De altfel, a susținut că a înțeles să preia achitarea datoriei către Raiffeisen Bank, unde exista contractat un credit în cuantum de 434.00 lei, întrucât interesul său este acela de a scoate imobilul de sub ipotecă prin achitarea creditului și nu de a-l pierde în favoarea băncii. Pârâta, din venituri proprii, a contribuit la finisarea și dotarea imobilului ce i-a revenit în lot pentru a-l face locuibil.
Starea conflictuală mai veche, dovedită cu argumentele și probele expuse, există și în prezent, singurele relații ale celor doi fiind în legătură cu fiicele acestora minore, relații legate de plata cu întârziere de către pârât a pensiei de întreținere dar și alte conflicte de natură comercială, cum ar fi executarea silită demarată de societatea comercială al cărei administrator unic este pentru neplata unei datorii, și pe care încă fostul soț refuză să i-o achite.
În drept, au fost invocate disp.art.114 și urm. Cod procedură civilă, art.1562 și urm. Cod civil, art.555 Cod civil.
În dovedire au fost depuse înscrisuri și s-a solicitat audierea martorei D. G..
Analizând probele administrate în dosarul cauzei instanța reține:
Potrivit datelor consemnate în biletul la ordin RZBR3AC_ emis la 15.09.2011 de LAMBERTINO IMPEX SRL – Roșiorii de Vede în Roșiorii de Vede, în favoarea reclamantei în cauză - ., cu scadență la 31.01.2012, loc plată Roșiorii de Vede, pentru suma de 845.205,20 lei, în calitate și de avalist a semnat pentru emitentă pârâtul în cauză, I. H. F.. Biletul la ordin fiind refuzat la plată a fost învestit cu formulă executorie de Judecătoria Roșiorii de Vede la data de 7 februarie 2012, suma consemnată pe acesta formând obiectul executării silite în dosarul de executare al B.E.J.A. – MAXIMUM Roșiorii de Vede, cum se precizează în cererea introductivă.
Față de data punerii în executare silită a biletului la ordin și învestirii acestuia cu formulă executorie – 7 februarie 2012 - din declarația martorei D. G., audiată la solicitarea pârâtei I. A., instanța reține că între pârâții în cauză – I. F. și I. A. –în calitatea acestora de soți relațiile de familie erau tensionate de aproximativ 3 ani, tensiune care a culminat cu divorțul celor doi, la începutul anului 2012, față de data pronunțării divorțului cei doi soți fiind și separați în fapt, locuind separat aproximativ de 5 – 6 luni, anterior datei sesizării instanței în divorț. Se reține din declarația aceleiași martore că au fost generate problemele de cuplu de comportamentul pârâtului care frecventa jocurile de poker, unde efectua cheltuieli ce conduceau la cearta celor doi, S.C. LAMBERTINO IMPEX SRL, în calitate de emitentă a biletului la ordin, supusă executării silite fiind și desființată ca urmare a lipsei de preocupare a pârâtului I. F., în calitatea acestuia de asociat și administrator al societății. Aceeași martoră a mai susținut că, fiind stabilită prin hotărârea de divorț obligația pârâtului la contribuție de întreținere pentru cele două minore rezultate din căsătoria acestora, pârâtul o achită ocazional, imobilul ce i-a fost atribuit pârâtei I. A. prin actul de partaj voluntar nefiind finisat, pârâta I. A. fiind cea care, după partajul bunurilor comune, a suportat exclusiv îmbunătățirile efectuate.
În raport de data de 07 februarie 2012, dată la care biletul la ordin a fost învestit cu formulă executorie iar reclamanta a dobândit calitatea de creditoare – instanța reține că pârâții au convenit asupra partajului de bunuri comune realizate în timpul căsătoriei prin actul autentificat la nr.148 de Biroul Notarului Public F. D. – București la data de 13 februarie 2012. În actul de partaj bunuri comune au fost supuse partajării imobilele realizate în timpul căsătoriei pârâților în devălmășie, în cote indivize de ½, situate în Roșiorii de Vede, respectiv – terenul intravilan în suprafață de 921mp, din măsurători de 928 mp, aflat în ., și construcția existentă pe acesta - D+ P +1E, cu o suprafață construită la sol de 240 mp și o suprafață construită desfășurat de 661 mp, imobil înscris în cartea funciară și ipotecat în favoarea RAIFFEISEN BANK SA (care a fost atribuit pârâtei I. A.), precum și apartamentul nr.4 situat în ., înscris în cartea funciară, de asemenea ipotecat în favoarea RAIFFEISEN BANK SA. (care a fost atribuit pârâtului I. F..
Deși în conținutul contractului se prevede că părțile nu mai au nicio pretenție bănească una de la cealaltă, apartamentul fiind evaluat la 117.720 lei (27.000 euro) iar imobilul din . la 178.760 lei (41.000 euro), față de data încheierii actului de partaj bunuri comune - 13 februarie 2012 - pârâții, prin convenția civilă încheiată între aceștia la data de 02 februarie 2012, în prezența și a martorei, audiată în aceeași calitate și la instanță, D. G., au stabilit ca I. A. pentru diferența de valoare a celor 2 imobile să-i plătească sultă pârâtului I. F. suma de 176.000 lei, cel târziu până la data de 01 august 2012, pârâta motivând preluarea imobilului din . cu intenția de a-l elibera de ipotecile instituite în favoarea RAIFFEISEN BANK SA.
Față de data de 01 august 2012, convenită de pârâți pentru achitarea sultei, s-a făcut dovada achitării sumei de 176.263,56 lei la data de 25 iulie 2012, sumă care a fost plătită în contul S.C. LAMBERTINO INVEST SRL - Roșiorii de Vede prin foaia de vărsământ, aflată la fila 62 în dosarul cauzei.
În ce privește societatea debitoare - S.C. LAMBERTINO IMPEX SRL – în calitate de emitentă a biletului la ordin RZBR3AC_ emis la 15.09.2011, din înscrisurile aflate la filele 18 – 19 se reține că pârâtul I. F., conform hotărârii asociaților din 9.12.2011, s-a retras din societate, unic asociat devenind C. Ș.-A..
Cum rezultă din rezoluția nr.6096 din 15.12.2011 dată de Registrul Comerțului - Oficiul de pe lângă Tribunalul Teleorman s-a dispus suspendarea temporară a activității S.C. LAMBERTINO IMPEX SRL pentru 3 ani, cu începere de la 14.12.2011 până la 13.12.2014.
Prin sentința civilă nr.9268 din 21.05.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București a fost admisă cererea introdusă de I. A., înregistrată la această instanță la data de 13.03.2012. Ca urmare, a fost declarată desfăcută căsătoria acesteia încheiată cu pârâtul I. F., înregistrată la Primăria Municipiului Roșiorii de Vede la 26 octombrie 1997, prin acordul părților, minorele rezultate din conviețuirea celor doi - I. A. M. D., născută la 21.03.1998, și I. E. A. Ș., născută la 1.10.2007 - dispunându-se să fie exercitată în comun, de ambii părinți, autoritatea părintească, cu stabilirea locuinței lor la mamă (pârâta I. A.), la domiciliul său aflat în imobilul din Roșiorii de Vede, ..
În considerentele hotărârii, deși față de prevederile art.6131 și art.617 Cod procedură civilă nu au fost administrate probe pentru stabilirea vinovăției, se reține că relațiile de familie dintre cei doi soți au fost de mai mult timp tensionate, determinate de principiile diferite pe care fiecare își întemeia concepția despre viața de familie, modul în care fiecare dintre soți înțelegea să gestioneze problemele familiei, subliniindu-se rolul pârâtei I. A. în a încerca să concilieze atmosfera tensionată așa încât conviețuirea celor doi să dureze.
Existența unor relații tensionate între cei doi pârâți care să conducă la formarea convingerii instanței că acestea au generat partajul bunurilor comune, desfacerea căsătoriei, acțiuni care să nu poată fi interpretate ca fiind operațiuni juridice întreprinse cu scopul de a frauda interesele creditorului chirografar ., reclamanta în speță, în scopul salvării de la executarea silită a imobilului situat în Roșiorii de Vede, ., mai rezultă și din cererea de executare silită pentru recuperarea sumei de 243.066,45 lei datorată de către S.C. LAMBERTINO INVEST SRL, în temeiul titlului executoriu bilet la ordin RZBR 3AH nr._, scadent la 25.07.2012, învestit cu formulă executorie, cerere înregistrată la B. A. I. – Roșiorii de Vede de către creditoarea S.C. EVANA AGROSERV SRL, al cărei administrator și asociat unic este pârâta în cauză, I. A. (cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 88 – 99 în dosarul cauzei).
S.C. EVANA AGROSERV SRL, potrivit mențiunilor din certificatul de înregistrare . nr._ din 30.04.2009, eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului – Oficiul de pe lângă Tribunalul Teleorman rezultă că a fost înregistrată în registrul comerțului la 28.04.2009, sediul secundar al societății fiind în Roșiorii de Vede, ..15 .
În raport de data încheierii actului de partaj bunuri comune – 13 februarie 2012, data pronunțării divorțului părților – 21 mai 2012, pârâta a efectuat o . îmbunătățiri la imobilul ce i-a fost atribuit prin buna învoială a celor doi soți, cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 66 – 87, în perioada mai - august 2012, în sensul că a achiziționat mobilier, a montat centrală termică, a achiziționat și montat unele uși, a achiziționat și montat gresie, faianță etc.
Prin dispozițiile art. 358 cod civil legiuitorul a conferit dreptul soților de a partaja bunurile comune, în tot sau în parte, și în timpul căsătoriei, prin bună învoială, bunurile atribuite fiecăruia dintre soți prin partaj devenind astfel bunuri proprii.
Uzând de dreptul conferit de legiuitor prin dispozițiile enunțate ale Codului civil, recurgerea celor doi soți la atribuirea în lotul pârâtei I. A. a imobilului ce include un grad de confort sporit instanța consideră că a avut drept scop numai acela de a le asigura celor două minore, rezultate din căsătoria pârâților, condiții mai bune de creștere și dezvoltare, față de dispozițiile art.1562 Cod civil, pe care reclamanta, în calitate de creditoare, își întemeiază cererea în speță, instanța concluzionând că nu s-a făcut dovada producerii vreunui prejudiciu care să o privească, nu s-a făcut dovada fraudării intereselor acesteia, în calitate de creditoare având în continuare la îndemână posibilitatea de a urmări imobilul atribuit pârâtului I. F., debitor al acesteia, pentru recuperarea creanței.
Instanța mai are în vedere aspectul că, de altfel, ambele imobile supuse partajului de bunuri comune în timpul căsătoriei au fost ipotecate în favoarea RAIFFEISEN BANK, care are prioritate la recuperarea creanței, conform art.563 – 564 Cod procedură civilă.
Cum în cazul acțiunii revocatorii dovedirea prejudiciului produs creditorului, crearea sau mărirea stării de insolvabilitate a pârâtului debitor prin încheierea actului supus revocării, complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul contestat sunt condiții pe care legiuitorul le impune a fi dovedite în raport de actele juridice supuse revocării(potrivit art.1562 Cod civil), față de considerentele reținute cererea a fost respinsă, prin sentința civilă nr. 2566/1.11.2012.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, reclamanta a fost obligată să-i plătească pârâtei I. A. cheltuielile de judecată efectuate în cauză (onorariu avocat achitat cu chitanțele aflate la filele 49 și 123).
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel reclamanta ., criticând sentința pentru următoarele aspecte:
În mod greșit prima instanță a respins cererea de revocare a actului de partaj voluntar încheiat între cei doi pârâți, întrucât a fost încheiat în frauda drepturilor creditorului, actul de parataj fiind încheiat cu rea credință.
Reaua credință este demonstrată de coincidența momentului întocmirii actului cu data la care se prefigura urmărirea silită a bunurilor debitorului I. F..
Actul, deși legal întocmit, cu respectarea legislației în vigoare, este fraudulos, pârâții încercând să îi dea o aparență de veridicitate.
Actul sub semnătură privată referitor la sultă contrazice actul întocmit în formă autentică .Sulta a fost virată de pârâta I. A. în contul bancar al unei persoane juridice, deși avea caracterul unei obligații personale față de pârâtul I. F.. În mod evident, reclamanta nu s-a putut îndrepta împotriva unei persoane juridice cu care nu are nici un raport.
Pârâta I. A. a încercat să creeze o aparență de avantajare patrimonială a pârâtului I. F., pentru a combate caracterul fraudulos al actului de partaj.
Instanța nu a stabilit cu certitudine faptul că, facturile depuse de pârâta I. A. au legătură cu pretinsele investiții la imobil, numai printr-o expertiză tehnică de specialitate putându-se stabili momentul la care s-au realizat aceste investiții.
Toate necorelările din acte, faptele pârâților reprezintă sustragerea pârâtului I. F. de la urmărirea silită a bunurilor sale.
Ca urmare, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și admiterea cererii de revocare.
S-au invocat în drept, prevederile art. 282 și următoarele Cod procedură civilă.
Față de apelul declarat, intimata I. A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Astfel, a arătat că actul de partaj nu este fraudulos, nu este încheiat la momentul prefigurării executării silite, ci precede cu mult acestuia, fiind urmarea firească a deteriorării relațiilor de familie dintre pârâți, căsătoria fiind de altfel desfăcută la 21 mai 2012.
Momentele de demarare a procedurii de executare silită nu rezultă din înscrisurile de la dosar și nu au fost cunoscute de intimată.
Partajarea bunurilor comune a avut loc conform cotelor de contribuție pe care le-au avut și cu ocrotirea interesului prioritar la celor două minore rezultate din relația de căsătorie a părților.În condițiile în care cele două minore au fost încredințare intimatei, imobilul casă de locuit și teren au fost atribuite intimatei iar pârâtului, un apartament cu 4 camere.
Nu este întrunită nici condiția ca prin actul atacat debitorul să își fi creat starea de insolvabilitate, condiție esențială pentru admiterea unei astfel de acțiuni. Nu au fost atribuite în lotul intimatei toate bunurile, ci a fost o împărțire aproape egală.
Deși apelanta critică modalitatea de plată a sultei, prin actul sub semnătură privată, intimata s-a obligat să achite sulta către fostul soț, arătându-se și modalitatea de virare a banilor, într-un cont indicat de acesta. Aspectul că acest cont aparținea unei persoane juridice nu afectează valabilitatea plății sultei. Pentru achitarea sultei, intimata a făcut o . eforturi, a lichidat anumite depozite, a schimbat valută.
Prin partajul atacat intimata a primit în lot un bun ipotecat în favoarea . a achitat sultă 176 440 lei, în timp de fostul său soț, a încasat sulta și a primit un apartament cu 4 camere. Ca urmare, nu se poate trage concluzia că, această convenție este frauduloasă.
Apelanta a criticat și aspectul potrivit căruia intimata este cea care a finisat imobilul care i-a fost atribuit. Intimata a făcut dovada îmbunătățirilor realizate, cu înscrisuri, fără ca apelanta să combată aceste aspecte sau să ceară proba cu expertiză.
În apel nu s-au solicitat probe noi.
Examinând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate la instanța de fond, instanța de apel apreciază că este neîntemeiat.
Apelanta a reiterat în susținerea apelului aceleași argumente pentru care a solicitat să se constate că actul de partaj voluntar încheiat între soți este fraudulos.
Așa cum rezultă din probele dosarului, împotriva pârâtului I. F. a fost începută urmărirea silită, ca urmare a investirii cu formulă executorie a biletului la ordin emis de . și avalizat de pârât, în favoarea creditoarei apelante.
Punerea în executare a avut loc la data de 7 februarie 2012 iar actul de partaj voluntar cu intimata I. A. a fost încheiat la data de 13 februarie 2012, la Biroul Notarului Public F. D. din București.
Creditoarea a apreciat că acest partaj voluntar încheiat după declanșarea procedurii de executare silită este fraudulos, fiind întocmit cu intenția de micșorare a patrimoniului debitorului I. F., cu complicitatea la fraudă a soției sale, I. A., aceasta, în condițiile în care debitorul I. F. s-a retras din societatea
Lambertino Impex SRL, la 9.12.2011 iar societatea și-a suspendat activitatea pe o perioadă de 3 ani și în condițiile în care debitorul I. F., urma să fie el însuși urmărit ca persoană fizică, dată fiind avalizarea în nume personal a biletului la ordin.
Așa cum a reținut și instanța de fond, din probele administrate în cauză, a rezultat faptul că, partajarea bunurilor comune între soți, a fost rezultatul firesc al deteriorării relațiilor de familie dintre aceștia.
Din probe a rezultat faptul că relațiile erau tensionate și soții se separaseră cu 5-6 luni înainte de a fi introdusă acțiunea de divorț, iar prin sentința civilă nr. 9268/21.05.2012 a Judecătoriei sectorului 1 București, a fost desfăcută căsătoria părților.
Pe fondul deteriorării relațiilor de familie, partajul bunurilor comune apare ca un act firesc și nu realizat cu intenția de fraudare a creditorului.
Instanța reține că și în condițiile în care nu ar fi intervenit acest partaj, creditoarea nu ar fi putut urmări debitorul său decât asupra cotei ce i s-ar fi cuvenit din bunurile comune.
Bunurile comune partajate au fost două imobile, ambele situate în Roșiori de Vede, anume un imobil construcție D+P+E situat pe un teren de 921 m.p. și un apartament cu 4 camere, ambele ipotecate în favoarea .>
Imobilul construcție, în urma partajului a revenit intimatei I. A., iar imobilul apartament a revenit intimatului I. F..
Aspectul că intimatei I. A., în urma partajului i-a revenit un imobil cu o valoare mai mare, nu este prin el însuși de natură a forma convingerea instanței că s-a urmărit micșorarea patrimoniului intimatului I. F., întrucât acest mod de partajare s-a întemeiat pe faptul că, cele două minore rezultate din căsătorie se află în grija intimatei I. A..
În plus, așa cum a rezultat din probele administrate, imobilul construcție, la momentul partajului nu era finisat, intimata realizând o . finisaje, fapt dovedit cu facturile depuse la dosar.
Deși apelanta a susținut că numai printr-o expertiză se putea dovedi data efectuării acestor finisaje, nu a solicitat această probă sau alte probe care să dovedească contrariul.
Faptul că ulterior încheierii actului de partaj voluntar în formă autentică, intimații au încheiat un act sub semnătură privată prin care intimata I. A. s-a obligat să plătească sultă intimatului suma de 176 263 lei, pentru egalizarea loturilor, nu este în concordanță cu vreo intenție de micșorare a patrimoniului debitorului I. F. și nu poate fi calificat drept intenție de fraudare a drepturilor creditorului, indiferent de modalitatea de plată.
Chiar și în condițiile în care nu s-ar fi plătit această sultă, instanța nu reține caracterul fraudulos al actului de partaj, atâta vreme cât dispozițiile art. 358 Cod civil reglementează dreptul soților de a partaja bunurile comune în timpul căsătoriei și atâta vreme cât nu s-a dovedit că s-a creat o stare de insolvabilitate a intimatului sau un dezavantaj, net financiar, în frauda drepturilor creditorului.
Așa cum a reținut și prima instanță, ambele imobile sunt ipotecate în favoarea ., în cazul unei urmăriri silite imobiliare, ar fi avut prioritate la recuperarea creanțelor, potrivit art. 563-564 C.c.
Întrucât nu s-a dovedit că în cauză, debitorul, prin partajul efectuat și-a creat ori mărit starea de insolvabilitate, în mod corect a apreciat prima instanță că, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 562 Cod civil.
Ca atare, instanța de apel, față de dispozițiile art. 296 C.p.c., va respinge apelul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil declarat de apelanta-reclamantă ., cu sediul în Timișoara, ., jud. T., împotriva sentinței civile nr. 2566 din 1.11.2012 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimații-pârâți I. F., domiciliat în Roșiorii de Vede, .. 9, ., ., și I. A., cu domiciliul ales la avocat T. M. – Roșiorii de Vede, .. 7, jud. Teleorman.
Obligă apelanta la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către intimata I. A..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 3.04.2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
C.-N. L. C. Doinița D. E.
Red C.N.L.-15.04.2013
Thred C.N.L.- 15.04.2013 -5 ex
Df.-_ Jud Roșiorii de Vede
Jf.- I. P.
.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 269/2013. Tribunalul TELEORMAN | Succesiune. Decizia nr. 67/2013. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
