Pretenţii. Decizia nr. 647/2013. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 647/2013 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 1082/292/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 647
RECURS
Ședința publică de la 20 septembrie 2013
Tribunalul compus din:
Președinte – S. L.
Judecător – V. M.
Judecător – D. A.
Grefier – I. M.
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurentul-reclamant . prin mandatar Coface Credit Management Services SRL cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 39, . civile nr. 1662 din 21.05.2013, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. M. cu domiciliul în comuna U. M., .. 16, județ D., având ca obiect – contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 301 lei achitată cu OP nr. 208/10.06.2013 și 3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat în termen, este motivat și semnat și că recurentul-reclamant a solicitat prin cererea de recurs, judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, tribunalul verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competent să soluționeze cauza de față, în raport de dispozițiile art. 2 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă.
Instanța, față de împrejurarea că la dosar nu sunt formulate cereri prealabile și că prin acțiunea introductivă, recurentul-reclamant . prin mandatar Coface Credit Management Services SRL, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
TRIBUNALUL:
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea introdusă la Judecătoria Roșiorii de Vede și înregistrată la nr._ din 14 februarie 2013, reclamanta S.C. C. DISTRIBUȚIE SA – C., prin mandatar COFACE ROMÂNIA CREDIT MANAGEMENT SERVICES SRL-București, a chemat în judecată pe pârâta B. M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la repararea prejudiciului pe care i l-a cauzat prin fapta sa, respectiv la plata debitului în cuantum de 8.185,28 lei, sumă compusă din contravaloarea facturilor atașate cererii, reprezentând recuperare energie electrică agenți economici/casnici, precum și a dobânzii legale calculate până la data achitării integrale a debitului, cu cheltuieli de judecată .
În fapt, reclamanta a arătat că, în urma verificării instalației electrice de alimentare și măsurare la locul de consum aparținând pârâtei, inspectorii din cadrul societății au întocmit nota de constatare depusă la dosar, privind neregulile observate la fața locului, în prezența acesteia, căreia i s-a adus la cunoștință și a semnat înscrisul întocmit, fără însă să formuleze obiecțiuni ori să conteste înscrisul în discuție. Ca urmare, s-a constatat că pârâta consuma energie electrică fără ca aceasta să fie înregistrată de aparatul de măsură/contorul electric, fapt evidențiat în nota de constatare de mai sus. În aceste condiții, s-a procedat, cu acordul pârâtei, la inventarierea aparatelor de consum energie electrică, urmând a se stabili consumul în conformitate cu art. 142 alin. 4 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori din data de 25 iunie 2004, aprobat prin HG nr. 1007/2004, potrivit căruia în cazul consumului fraudulos perioada de recalculare va fi de 1 an pentru consumatorii casnici și de 6 luni pentru ceilalți consumatori. În ceea ce privește expedierea facturilor reprezentând recuperare energie electrică agenți economici, respectiv verificare și constatare consum neînregistrat, aceasta se realizează cu operatorul național din domeniul serviciilor poștale și care se află în proprietatea Statului român, instituția menționată fiind furnizor unic al acestui serviciu universal în orice punct de pe teritoriul României, reclamanta respectând întreaga legislație în domeniu. Facturile au fost acceptate la plată de către pârâtă, având în vedere că ele nu au fost contestate de aceasta, conform art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG nr. 1007/2004 care stabilește că debitorul/pârât avea obligația ca în cazul în care contesta valoarea facturii să comunice acest aspect furnizorului în termen de 15 zile de la primirea facturii. Aceste facturi sunt emise într-un singur exemplar, potrivit Ordinului nr. 1077/2001 al Ministrului Finanțelor privind condițiile în care se pot edita facturile fiscale cu regim special utilizate în activitatea financiară și contabilă. În conformitate cu prevederile art. 142 alin. 3 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin H.G. nr. 1007/2004, dispozițiile Legii nr. 13/2007 și art. 1357 și urm. Cod civil, pârâta este obligată să suporte acest prejudiciu, reprezentând c./val. energiei electrice calculate potrivit legii la tarifele legale în vigoare. Reclamanta a solicitat instanței să constate că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale: existența unui prejudiciu, existența faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta și prejudiciu și a vinovăției pârâtei constând în consumul de energie electrică fără ca acesta să fie înregistrat de aparatul de măsură/contorul electric, vinovăție recunoscută prin semnarea procesului-verbal de constatare/notei de constatare, precum și prin faptul că aceasta nu a formulat obiecțiuni/nu a contestat înscrisul. Deși pârâta a fost notificată în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, nu a răspuns în niciun fel invitației adresate, dând dovadă de rea-credință, fiind pusă în întârziere cu privire la plata debitului restant, conform notificării.
În drept, au fost invocate disp. art. 112 și urm. Cod procedură civilă, art. 1357 și urm. Cod civil, art. 1516 și art. 1521 Cod civil, art. 142 alin. 4 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori din 25.06.2004, aprobat prin H.G. nr. 1007/2004 și Legea nr. 13/2007.
În dovedire a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, proba testimonială și, eventual, expertiza tehnică și a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la judecată.
Analizând probele administrate în cauză, respectiv nota de constatare nr._/21.05.2012 coroborată cu declarația martorului R. I. M., menționat în această calitate în respectiva notă de constatare chiar de către reclamantă, instanța nu poate reține că pârâta B. M. ar fi persoana care a săvârșit fapta ilicită constând în montarea unui contor a cărui . se află în baza de date a Grupului C. sau ruperea unuia dintre sigiliile aplicate pe BMPM, ce a fost găsit spart și fără . acest sens, martorul audiat a arătat că în momentul controlului, în imobil se afla o femeie care a spus că nu știe ce se întâmplă cu acel contor, nu cunoaște dacă doamna care i-a întâmpinat locuia în acel imobil sau cine mai locuia în imobil, nici cine este proprietarul imobilului sau cine ar fi montat acel contor care nu este în baza de date.
Simpla împrejurare că inspectorii C. au găsit-o pe pârâtă în momentul controlului în imobil nu duce automat la concluzia că aceasta ar fi locuit în acel imobil și ar fi săvârșit fapta ilicită descrisă în nota de constatare, astfel încât să sustragă ilegal energie electrică, și chiar prin prisma abaterilor constatate nu se poate prezuma acest lucru. Paza juridică și materială a unui imobil aparține proprietarului acestuia, pe care reprezentanții C. nu l-au identificat. Pârâta a adus la cunoștința reprezentanților C., prin contestația formulată, împrejurarea că ea nu a locuit niciodată în acel imobil, însă aceștia nu au făcut nicio verificare pentru a stabili clar cine a săvârșit fapta ilicită reținută în nota de constatare, cine a locuit în imobil și a consumat energie electrică neînregistrată de contorul electric, cine a montat un astfel de contor și cine a spart sigiliile aplicate, precum și dacă există încheiat contract de furnizare a energiei electrice pentru imobilul respectiv.
În lipsa dovezii că pârâta este cea care a săvârșit fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, Judecătoria Roșiori de Vede prin sentința civilă nr. 1662 /21 mai 2013 a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta . prin mandatar Coface România Credit Management Services SRL cu sediul în București, în temeiul art.1357 și următoarele cod civil.
Împotriva sentinței menționate în termen legal a declarat recurs reclamanta . prin mandatar Coface România Credit Management Services SRL, criticând-o pentru următoarele motive de nelegalitate întemeiate pe art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
1. Instanța ”interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia „ - art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă.
Astfel, prin nota de constatare întocmită de inspectorii din cadrul ., s –a constatat că pârâta B. M. consuma energie electrică fără ca aceasta să fie înregistrată în contorul electric, și în aceste condiții s –a procedat la inventarierea aparatelor de consum, stabilindu-se consumul în conform cu art. 142 alin. 4 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice din 27.05 2009 aprobat prin HG nr. 1007 /2004.
Facturile reprezentând recuperarea energiei electrice au fost acceptate la plată de către pârâtă nefiind contestate, în cauză fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale: existența prejudiciului în valoare de 8185, 28 lei, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției pârâtei, constând în consumul de energie electrică fără ca acesta să fie înregistrat în aparatul de măsurat.
2.- „ Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”- art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Instanța a respins acțiunea în mod eronat fără ca debitul să fie achitat, situație în care societatea este grav prejudiciată.
În continuarea motivelor de recurs, recurenta – reclamantă a făcut referire la consumul de energie electrică, calculat conform art. 142 alin. 4 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG nr. 1007 /2004 potrivit căruia „ în cazul consumului fraudulos, perioada de recalculare va fi de 1 an pentru consumatorii casnici și de șase luni pentru ceilalți consumatori „.
În drept cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 299 și următoarele Cod procedură civilă.
Intimata - pârâtă B. M. legal citată, nu s –a prezentat la instanța de recurs și nu a formulat întâmpinare.
Analizând recursul declarat de recurenta reclamantă ., tribunalul îl apreciază ca nefondat pentru considerentele ce succed:
În ambele motive de recurs, recurenta reclamantă a criticat sentința sub aspectul respingerii greșite a acțiunii formulată de către reclamantă, deși inspectorii din cadrul . au constatat, prin nota de constatare, că pârâta B. M., consuma energie electrică fără ca aceasta să fie înregistrată în contorul electric, că facturile emise în scopul recuperării prejudiciului nu au fost contestate de către pârâtă, iar prejudiciul calculat conform normelor legale nu a fost recuperat.
Critica este nefondată întrucât în nota de constare NTL nr._ din 21.05. 2012 întocmită de . C., s –au menționat susținerile pârâtei B. M., care a precizat că este mama proprietarului imobilului și nu cunoaște de ce nu mai sunt emise facturi la adresa respectivă.
În contestația formulată împotriva facturilor și înregistrată la 11. 06. 2012, pârâta a precizat că nu locuiește la adresa la care s –a făcut controlul, că proprietarul imobilului, B. C., este decedat din anul 2007 și pentru că în imobil nu mai locuia nimeni, nu a fost surprinsă că nu mai vin facturi la adresa respectivă.
În aceeași contestație, intimata pârâtă a menționat că în perioada iulie 2009 -octombrie 2010, B. M., sora defunctului B. C., a locuit în imobil, aceasta având domiciliul la o altă adresă .
Fără a stabili cu certitudine persoana care are calitatea de proprietar al imobilului și care a consumat energia electrică neînregistrată în contorul electric, cauzând prin aceasta un prejudiciu recurentei reclamante, aceasta din urmă a întocmit nota de constatare și a emis două facturi în baza acesteia, contestate de către intimata pârâtă, contrar susținerilor recurentei reclamante potrivit cărora facturile au fost însușite de către intimata pârâtă.
Apreciind că recurenta reclamantă nu a dovedit că intimata pârâtă a fost cea care a locuit în imobil, a montat contorul, a consumat energie electrică fără a fi contorizată, instanța de fond în mod justificat a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale și a respins, ca atare, acțiunea formulată de către reclamantă și pentru motivele invocate, tribunalul urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat de recurenta reclamantă în conformitate cu art. 312 alin (1) Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul, declarat de recurentul-reclamant . cu sediul în C., ., județul D., prin mandatar Coface Credit Management Services SRL cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 39, ., împotriva sentinței civile nr. 1662 din 21.05.2013, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. M. cu domiciliul în comuna U. M., .. 16, județ D..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 20.09.2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
S. L. V. M. D. A. I. M.
Red. D.A..- 18. 10. 2013
Thred. PS.- 28. 10. 2013- 2 ex
Df . –_ Jud. Roșiori de Vede
Jf.- L. F. D.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 761/2013. Tribunalul TELEORMAN | Pretenţii. Decizia nr. 8/2013. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
