Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 470/2014. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 470/2014 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 96/292/2014
ROMANIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILA NR. 470
APEL
Ședința publică de la 22 octombrie 2014
Tribunalul constitut din:
Președinte - D. M. Nuți
Judecător - C. Doinița
Grefier - P. S.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanta-reclamanta . prin mandatar Coface România Credit Management Services SRL cu sediul în București, Clea Floreasca nr. 39, etaj 3 . civile nr. 214 din 26.03. 2014 pronunțată de Judecătoria Roșiori de Vede, în contradictoriu cu intimatul - pârât C. I. – domiciliat în Roșiori de Vede, ., județul Teleorman, având ca obiect: cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este îndeplinită.
Apelul este legal timbrat cu suma de 25 lei taxă judiciară de timbru cu ordinul de plată nr. 377 din 19.03.2014 și Op nr. 333 din 1.04. 2014.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, invederează instanței că în procedura prealabilă a fost comunicată cererea de apel, intimatul nu a depus întâmpinare.
Pentru termenul din data de 24 septembrie 2014 a fost restituită citația cu mențiunea că intimatul a decedat, iar Primăria Roșiori de Vede la solicitarea instanței a trimis extras pe certificatul de deces al intimatului C. I..
În conformitate cu dispozițiile art. 131 raportat la art. 482 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față, în raport de dispozițiile art. 95 pct. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Instanța din oficiu invocă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului și rămâne în pronunțare pe excepție.
TRIBUNALUL
Deliberând, reține următoarele:
Prin formularul de cerere cu valoare redusă înregistrat pe rolul Judecătoriei Roșiorii de Vede sub nr._ la data de 17 ianuarie 2014, reclamanta S.C. C. V. S.A. prin mandatar COFACE ROMANIA CREDIT MANAGEMENT SERVICES S.R.L, l-a chemat în judecată pe pârâtul C. I. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat la plata sumei de 350,95 lei contravaloare energie, 23,90 lei penalități energie, 132,28 lei taxă debranșare, 5,72 lei penalități taxă debranșare/rebranșare; cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că între părți s-au desfășurat relații comerciale de furnizare energie electrică, contravaloarea acesteia fiind facturată cu mai multe facturi fiscale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025 -1032 noul Cod de procedură civilă.
Reclamanta a depus la dosar un set de înscrisuri (filele 8 - 39) și a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și interogatoriul debitoarei.
În temeiul art. 1029 alin. 3 Noul Cod de procedură civilă, la data de 20 ianuarie 2014 a fost comunicat pârâtului formularul de răspuns, însoțit de copia formularului de cerere și copii de pe înscrisurile depuse de reclamantă, urmând ca în termen de 30 de zile de la comunicare, acesta să depună la dosar formularul de răspuns completat corespunzător, ori să răspundă prin orice alt mijloc, însoțit și de înscrisurile de care înțelege să se folosească în cauză.
Pârâtul nu s-a conformat dispozițiilor art. 1029 alin. 4 Cod procedură civilă.
Prin Sentința civilă nr. 214 pronunțată la data de 26.03.2014, Judecătoria Roșiorii de Vede a respins ca neîntemeiată cererea de valoare redusă formulată de reclamanta S.C. C. V. S.A. prin mandatar, COFACE ROMANIA CREDIT MANAGEMENT SERVICES S.R.L în contradictoriu cu pârâtul C. I., respingând totodată și cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în raport de susținerile reclamantei și înscrisurile depuse la dosar, că reclamanta ar fi furnizat energie electrică pârâtei, iar pentru neplata la termen aceasta a calculat penalități și totodată a procedat la debranșarea debitorului de la energia electrică, pentru toate aceste servicii reclamanta emițând facturile depuse la dosar la filele 25- 39, în valoare totală de 350,95 lei.
În drept, potrivit art. 969 alin. 1 din Vechiul cod civil (art. 1270 din Noul Cod Civil), convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante iar din interpretarea art. 1082 din Vechiul Cod civil (art. 1548 din Noul Cod Civil) instanța de fond a reținut că în materie contractuală neexecutarea obligației se prezumă, revenind părții reclamante doar sarcina de a dovedi existența obligației decurgând din convenție, respectiv a obligației pârâtului de a achita contravaloare energiei furnizate, probă care nu făcută în cauză în nici un fel de către reclamantă.
Potrivit art. 309 alin. 2 Cod de procedură civilă, dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare mai mare de 250 de lei, nu se poate face decât prin act autentic sau prin înscris sub semnătura privată.
Din dispozițiile art. 249 Cod procedură civilă, instanța de fond a reținut că revine reclamantei obligația de a-și dovedi pretențiile invocate.
Reclamanta nu a depus la dosar nicio dovadă din care să reiasă existența unui contract între reclamantă și pârât, contract care să fie semnat de părți sau însușit în alt mod în executarea căruia să fi fost emise facturile în cauză.
Facturile emise pe numele pârâtului nu au nicio forță probantă în ceea ce privește dovedirea existenței unui contract între părți, aceste înscrisuri fiind emise în mod unilateral de reclamantă și nu au fost semnate sau însușite în vreun fel de pârât, de esența înscrisului sub semnătură privată fiind existența semnăturii părților de la care emană.
De asemenea, instanța de fond a apreciat că formularul necompletat și nesemnat al contractului cadru de furnizare a energiei electrice la micii consumatori finali, industriali și similari, la tarife reglementate (filele 13-21), nu poate fi considerat ca fiind materializarea contractului dintre părți atâta timp cât acest înscris nu poartă semnătura pârâtului, element esențial pentru dovedirea consimțământului la încheierea oricărui act juridic.
Având în vedere cele expuse, prima instanță a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada existenței între părți a unui raport juridic civil și cu atât mai mult nu a făcut dovada existenței în sarcina pârâtului a unei obligații al cărei creditoare să fie reclamanta și pe cale de consecință, instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, respingând totodată și cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen, apel reclamanta care a formulat critici pentru nelegalitate și netemeinicie, prin care a solicitat, schimbarea hotărârii, în sensul, admiterii cererii formulate.
A motivat că, instanța de fond a interpretat greșit că între părți nu s-a încheiat un contract, deși acestea au încheiat un contract de adeziune, având în vedere că prin decizia nr. 57/1999 a ANRE au fost aprobate contractele cadru pentru consumatorii de energie electrică, iar decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel încât nimeni nu poate invoca necunoașterea legii și neînsușirea clauzelor prevăzute în contractele cadru.
În dezvoltarea acestui motiv de apel, a susținut că începerea derulării relațiilor contractuale s-a realizat la data la care pârâtul a început să consume energie electrică, însușindu-și astfel toate obligațiile contractului cadru de furnizare a energiei electrice.
Sub același aspect, a mai menționat că pretențiile sale sunt întemeiate, având în vedere că pârâtul nu a solicitat rezilierea contractului, nu a contestat facturile, nu a formulat obiecțiuni cu privire la tarifele reglementate prin lege, acesta urmărind de fapt să se sustragă de la plata debitului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 și urm. C. proc. civ.
Intimatul pârât nu a depus întâmpinare.
În apel, nu s-au depus înscrisuri noi și nici nu s-a solicitat administrarea altor probatorii.
La termenul de judecată din data de 22.10.2014, Tribunalul a invocat din oficiu, în raport de înscrisul depus de Primăria Roșiorii de Vede la solicitarea instanței, respectiv extrasul din registrul de deces nr. 90/2013, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât C. I..
Examinând cu prioritate excepția lipsa capacității procesuale de folosință invocată din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, Tribunalul o apreciază ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
Capacitatea procesuală de folosință, aptitudinea generală și abstractă a persoanei fizice sau juridice de a avea drepturi și obligații de natură procesuală conform art. 34 Cod procedură civilă, reprezintă o condiție esențială pentru ca o persoană fizică sau juridică să devină parte în procesul civil; ea este determinată de însăși capacitatea civilă de folosință. Capacitatea de folosință este o însușire esențială și inerentă persoanei fizice, care se dobândește odată cu nașterea și încetează la moartea acesteia sau la data morții stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă(art.34Cod procedură civilă).
Analiza existenței capacității procesuale de folosință, constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligații pe plan procesual, reprezintă o condiție obligatorie pe care instanța trebuia a o analiza la data soluționării cererii introductive formulată de apelanta-reclamantă.
Întrucât actele dosarului relevă că la data formulării acțiunii 17.01.2014, intimatul-pârât C. I. era decedat ( 27.02.2013), Tribunalul, apreciază că excepția invocată din oficiu este întemeiată, urmând a o admite, consecința fiind schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii acțiunii formulate pentru lipsa capacității de folosință a pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului invocată din oficiu.
Admite apelul civil declarat de apelanta-reclamanta . prin mandatar Coface România Credit Management Services SRL cu sediul în București, Clea Floreasca nr. 39, etaj 3 . civile nr. 214 din 26.03.2014 pronunțată de Judecătoria Roșiori de Vede, în contradictoriu cu intimatul - pârât C. I. – domiciliat în Roșiori de Vede, ., județul Teleorman.
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantă pentru lipsa capacității de folosință a pârâtului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 22. 10. 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
D. M. Nuți C. Doinița P. S.
Red /thred / DMN – 21.11. 2014 – 4 ex
Df.-_ Jud Roșiori de Vede
Jf.- P. M. M.
.>
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 306/2014. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 23/2014. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
