Pretenţii. Decizia nr. 23/2014. Tribunalul TELEORMAN

Decizia nr. 23/2014 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 1487/292/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL TELEORMAN

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 23

APEL

Ședința publică din data de: 22 ianuarie 2014

Tribunalul constituit din:

Președinte: S. L.

Judecător: V. M.

Grefier: O. S.

Pe rol, soluționarea apelului civil formulat de apelanta-pârâtă . Vienna Insurance Group SA, cu sediul social în București, .-33, sector 2, prin Sucursala Teleorman, cu sediul ales pentru comunicarea actelor în A., .. 54, județ Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 2303 din 11 septembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimatul pârât D. D., cu domiciliul în ., intimata intervenientă ., cu sediul în comuna Văcărești, . și intimata reclamantă ., prin administrator A. I., cu sediul în ., având ca obiect – pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică, intimata reclamantă ., a fost reprezentată de consilier juridic C. R. (în baza împuternicirii nr. 11 din 21.01.2014), iar celelalte părți, au fost lipsă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 817,38 lei achitată cu ordinul nr. A2C9 din data de 11.08.2013, emis de B.C.R.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că în perioada procedurii prealabile, intimații au depus întâmpinări, care au fost comunicate ulterior, apelantului-pârât. Nu s-a formulat răspuns la întâmpinări.

În conformitate cu dispozițiile art. 131 raportat la art. 482 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față, în raport de dispozițiile art. 95 pct. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă.

Reprezentanta intimatei reclamante, arată că nu are cereri de formulat.

Tribunalul, față de împrejurarea că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată terminată cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile asupra fondului.

Consilier juridic C. R., pentru intimata reclamantă ., având cuvântul, solicită respingerea apelului declarat de apelanta-pârâtă . R. Asirom Vienna Insurance Group SA – Sucursala Teleorman, ca nefondat.

Arată că sunt îndeplinite condițiile răspunderii delictuale și că există legătură de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul cauzat.

Menționează că: săvârșirea faptei rezultă din depozițiile de martori, interogatoriul administrat și înscrisuri (procesul-verbal); întinderea prejudiciului este dovedit de înscrisuri (factura de reparație a celulelor de cântărire); iar legătura de cauzalitate este recunoscută și dovedită din înscrisuri, martori și interogatoriu.

În concluzie, solicită respingerea apelului declarat de apelanta-pârâtă . R. Asirom Vienna Insurance Group SA – Sucursala Teleorman, ca nefondat, fără acordarea cheltuielilor de judecată.

Tribunalul, în temeiul art. 394 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cauzei.

TRIBUNALUL:

Deliberând, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr._ din 21 martie 2013 la Judecătoria Roșiori de Vede, reclamanta S.C. A. G. SRL Peretu, județul Teleorman prin administrator A. I., în contradictoriu cu pârâții S.C. A. R. –ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP București, D. D. și S.C. D. A. TRANS SRL, Văcărești, județul Dâmbovița, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților singuri sau împreună la plata despăgubirilor după cum urmează: suma de_,76 lei cu titlu de daune, reprezentând prejudiciul produs societății reclamantei, constând în contravaloarea lucrărilor de service (piese de schimb, manoperă) achitate de aceasta pentru remedierea avariilor provocate în accidentul produs în data de 21.11.2011 din vina conducătorului auto D. D., salariat al S.C. D. A. TRANS SRL ; suma de 1339,83 reprezentând contravaloarea privind reverificarea metrologică a basculei, după remedierea avariilor, precum și actualizarea sumei la rata inflației, începând cu luna ianuarie 2012 și până la achitarea efectivă. Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, în fapt, reclamanta arată că la data de 21.11.2011, în timp ce pârâtul D. D., conducător auto al autovehiculului marca M. cu nr. de înmatriculare_, proprietatea pârâtei S.C. D. A. TRANS SRL, efectua manevra de urcare a autovehiculului pe cântarul basculă de 80 tone proprietatea reclamantei în incinta fermei din ., acesta nu a apreciat corect distanța și a lovit bascula cu partea dreaptă a mașinii, iar în urma loviturii suportul basculei s-a rupt, făcând ca aceasta să cadă peste celulele de cântărire, pe care le-a avariat.

Conform raportului de service nr._/29.11.2011 cele 8 celule ale cântarului au fost grav avariate și a necesitat înlocuirea lor. Costul total al lucrărilor de reparație a fost de 24.294,76 lei ,conform facturii PH SCA nr._/02.12.2011 și a fost achitat de reclamantă cu O.P. nr. 142/28.12.2011.

Vinovat de producerea accidentului a fost exclusiv conducătorul auto D. D., care și-a recunoscut vinovăția conform procesului verbal încheiat în ziua producerii evenimentului și semnat atât de persoana răspunzătoare cât și de administratorul societății păgubite.

În baza poliței de asigurare de răspundere civilă prin efectul legii . nr._ încheiată între pârâta S.C. A. R. –ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP București, prin ASIROM Dâmbovița și comitentul persoanei responsabile S.C. D. A. TRANS SRL, în aceeași zi s-a procedat la informarea asiguratorului despre producerea evenimentului asigurat, care a trimis reprezentant la constatare și s-a întocmit dosarul de daune nr._/21.11.2011, iar după efectuarea reparațiilor s-a înaintat asiguratorului și copii după nota de service precum și dovada achitării costului reparației. Reclamanta precizează faptul că reparația cântarului basculă s-a făcut cu service autorizat, respectiv . Ploiești.

Deși, potrivit dispozițiilor art. 36 din Legea 136/1995 asiguratorul avea obligația de a despăgubi reclamanta în termen de 10 zile de la depunerea cererii, în condițiile în care la dosar au existat toate elementele care să conducă la aprobarea despăgubirii, după un an și jumătate, cu adresa nr. 1350/06.02.2013 S.C. A. R. –ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP București, a comunicat refuzul de a despăgubi cu motivarea că nu se pot stabili cu certitudine cauzele și împrejurările reale ale producerii evenimentului invocând în acest sens Ordinul nr. 14/2011 al CSA art.45 pct.3 urmând ca despăgubirile să se stabilească pe cale judecătorească.

Reclamanta a precizat, de asemenea, că s-a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, invitând asiguratorul la conciliere în data de 11.03.2013, însă acesta nu s-a prezentat și nici nu a comunicat un punct de vedere în scris.

În drept reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii 136/1995, art. 1376 alin.1 și 2 Cod civil, art.2223-2226 Cod civil.

În baza dispozițiilor art. 115 alin.3 Cod procedură civilă a apreciat că Judecătoria Roșiorii de Vede, județul Teleorman este competentă să soluționeze cauza, ca instanță în raza căreia își are sediul societatea reclamantă.

În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu și martori.

Prin întâmpinarea formulată în cauză la data de 08.04.2013 pârâtul D. D., a invocat excepția necompetentei materiale a secției civile a Judecătoriei Roșiorii de Vede, având în vedere natura litigiului și anume procedura contencioasă, apreciind că se impune soluționarea cauzei de către secția comercială a Judecătoriei Roșiorii de Vede ,solicitând trimiterea cauzei la secția litigii cu profesioniști aparținând acestei judecătorii.

Admițând excepția competenței materiale a secției civile a Judecătoriei Roșiorii de Vede și trimiterea cauzei la un complet specializat în litigii cu profesioniști, pârâtul a invocat în cauză excepția prematurității cererii de chemare în judecată, solicitând respingerea cererii ca prematur introdusă, ca urmare a nerespectării de către reclamantă a procedurii prealabile prevăzută de art. 193 Cod procedură civilă, cu motivarea că nici acesta și nici S.C. D. A. TRANS SRL, al căruia administrator este, nu au fost convocați în vederea soluționării litigiului, pe cale amiabilă, dat fiind natura contencioasă a litigiului.

Tot pe cale de excepție pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, ca inadmisibilă arătând că nu înțelege exact pretențiile reclamantei față de situația de fapt, deoarece în redactarea petitului reclamanta solicită instanței obligarea sa la plata sumelor despăgubirilor solicitate, ori având în vedere că la data producerii accidentului autoturismul condus de pârât beneficia de poliță RCA valabilă, valorificarea pretențiilor reclamantei urmează a se face direct de la asigurator, față de dispozițiile normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, aplicabile la data accidentului precum și față de dispozițiile art. 54 alin.1 din Legea 136/1995 potrivit cărora drepturile persoanelor păgubite se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.

Invocă de asemenea excepția lipsei calității procesuale pasive, în calitate de asigurat la data producerii accidentului, conform dispozițiilor art. 54 din Legea 136/1995 ,prevederi care plasează persoana vinovată de accident într-un rol procesual, potrivit căruia aceasta nu poate fi obligată la acoperirea daunei atâta timp cât există o asigurare valabilă și despăgubirea nu depășește suma asigurată stabilită prin contractul de asigurare, apreciind că citarea sa în proces fiind doar pentru opozabilitate . Apreciază că în prezenta cauză dedusă judecății calitatea de pârât o are numai S.C. A. R. –ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP București.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată arătând că întrucât nu a putut contesta faptul că s-a întâmplat un incident, fără a putea aprecia natura pagubelor a încheiat cu administratorul reclamantei un proces verbal, ocazie cu care i-a înmânat acestuia și polița de asigurare. Nu a asistat la constatarea pagubelor produse, astfel ca pretențiile reclamantei să fie justificate. În atare situație, în condițiile în care constatarea presupuselor prejudicii, nefăcându-se în prezența sa, nu poate aprecia cu privire la cuantumul despăgubirilor, în condițiile în care la constatarea acestora nu cunoaște să fi participat și asiguratorul său pentru a da notă de veridicitate celor constatate. În atare situație apreciază că prejudiciul solicitat de reclamantă nu are nici un suport legal și temeinic, constatarea variilor nefiind susținute de nici o probă. Consideră această acțiune a reclamantei, ca o acțiune reprezentând o îmbogățire fără just temei.

La aceeași dată, respectiv 08.04.2013 se depune întâmpinare în cauză și de către S.C. D. A. TRANS SRL, cu același conținut ca și întâmpinarea formulată de către pârâtul D. D., cu mențiunea că are în proces calitatea de intervenient forțat.

La data de 10.04.2013 pârâta S.C. A. R. –ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP București a formulat întâmpinare în cauză prin care solicită instanței respingerea acțiunii ,ca nefondată pentru următoarele aspecte: daunele solicitate nu puteau proveni din evenimentul relatat în cererea de chemare în judecată, nu există legătură de cauzalitate; nu se face dovada faptei ilicite și nici a vinovăției conducătorului auto; evenimentul prezentat nu poate fi înscris în risc asigurat acoperit de prevederile Ordinului CSA 5/2010; nu există temei legal pentru solicitarea sumei de 1339,83 lei reprezentând cheltuiala cu verificare metrologică și actualizarea sumei cu rata inflației.

În drept cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.

În dovedire pârâta depune la prezenta cauză dosarul de daună cu nr._.

La data de 23.04.2013 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinările pârâților D. D. și S.C D. A. TRANS SRL, privind excepțiile invocate cât și fondul cauzei.

Solicită respingerea ca nefondată a excepției necompetentei materiale a secției civile a Judecătoriei Roșiorii de Vede cu motivarea că această instanță nu are și nici nu trebuie să aibă secții specializate întrucât legea nu prevede obligativitatea constituirii unei secții sau complet specializat pentru litigiile cu profesioniști ,completul civil având competență generală în materie civilă.

Respingerea excepției prematurității cererii de chemare în judecată întrucât începând cu data de 15.02.2013, dată la care a intrat în vigoare noul Cod de procedură civilă, procedura prealabilă prevăzută de art. 720 din vechiul Cod de procedură civilă pentru litigiile comerciale a fost abrogată, iar potrivit art.193 din noul Cod de procedură civilă procedura prealabilă introducerii acțiunilor în justiție se aplică numai în cazurile în care o astfel de procedură este expres prevăzută de lege.

Noul Cod de procedură civilă reglementează obligativitatea parcurgerii unei proceduri prealabile numai în cazul în care mijlocul procedural ales de creditor pentru realizarea pretențiilor este „procedura ordonanței de plată” nicidecum procedura de drept comun. În acest sens sunt dispozițiile art.1013-1024 Cod procedură civilă.

Solicită de asemenea respingerea excepției inadmisibilității acțiunii deoarece calitatea procesuală a persoanei responsabile de producere a accidentului, precum și obligativitatea ca acțiunea în despăgubire să se judece în contradictoriu cu acesta sunt stabilite prin legea specială, respectiv art. 54 din Legea 136/1995 . În cauză persoana responsabilă de producerea accidentului este atât conducătorul auto D. D. prepus al S.C D. A. TRANS SRL ,cât și comitentul acestuia asiguratul S.C D. A. TRANS SRL, care i-a încredințat sarcinile de serviciu în exercitarea cărora a produs accidentul.

Pe fondul cauzei apreciază că sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, respectiv fapta prejudiciabilă, existența unui prejudiciu cert precum și existența unei legături de cauzalitate între fapta culpabilă ți prejudiciu.

În răspunsul la întâmpinarea formulată în cauză de către pârâta S.C. A. R. –ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP București, reclamanta solicită ca apărările acesteia să fie respinse deoarece în cauză sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale a persoanei responsabile de accident, polița de asigurare acoperă evenimentul produs ca „risc asigurat” prin efectul legii, iar întinderea pagubei încercate de reclamantă este cert fiind compus din paguba determinată prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei și cea determinabilă ,constând în actualizarea sumei la rata inflației.

La termenul de judecată din data de 22 mai 2013, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtei S.C. D. A. TRANS SRL Văcărești și a constatat că aceasta are calitatea de intervenient forțat, conform art. 54 din Legea nr. 136/1995.

În cauză instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri solicitată de către părți iar pentru reclamantă și proba cu martorii S. I. M. și P. D. A.. Cu privire la proba cu expertiză tehnică de specialitate solicitată de către pârât și intervenientul forțat, instanța le-a pus în vedere să depună la dosarul cauzei obiectivele expertizei.

Prin sentința civilă nr. 2303 din 11 septembrie 2013, Judecătoria Roșiori de Vede, a respins excepția necompetenței materiale a Secției Civile a Judecătoriei Roșiorii de Vede, excepție invocată de către pârâtul D. D. și de către intervenientul S.C. D. A. TRANS SRL Văcărești, județul Dâmbovița.

A respins excepția prematurității cererii de chemare în judecată, excepție invocată de către pârâtul D. D. și de către intervenientul S.C. D. A. TRANS SRL Văcărești, județul Dâmbovița .

A respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, excepție invocată de către pârâtul D. D. și de către intervenientul S.C. D. A. TRANS SRL Văcărești, județul Dâmbovița .

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție invocată de către pârâtul D. D..

A admis cererea și a obligat pârâta S.C. A. R. ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. București, la plata către reclamantă a sumei de_,76 lei, reprezentând prejudiciu material ( contravaloare lucrări service), a sumei de 1339,83 lei reprezentând contravaloarea verificării metrologice după remedierea avariilor, sume care se vor actualiza în funcție de rata inflației începând cu luna ianuarie 2012 și până la achitarea efectivă, precum și a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1639,76 lei.

A respins acțiunea formulată împotriva pârâtului D. D. și intervenientului S.C. D. A. TRANS SRL Văcărești, județul Dâmbovița.

În ce privește excepția necompetenței materiale a secției civile a Judecătoriei Roșiori de Vede, a apreciat că este neîntemeiată, instanța funcționând fără a fi împărțită pe secții, competența de soluționare a cauzei revenind oricărui complet de judecată.

Referitor la excepția prematurității acțiunii, a reținut că potrivit art. 193 Cod Procedură Civilă Nou, procedura prealabilă se aplică numai în situațiile expres prevăzute de lege, procedura reglementată de art. 7201 din Vechiul Cod de Procedură civilă, nemaifiind obligatorie.

Privitor la excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, a apreciat că este nefondată, față de situația de fapt expusă de reclamantă și dispozițiile Codului civil și ale Legii nr. 136/1995 ce reglementează răspunderea civilă.

Pentru aceleași considerente a apreciat ca neîntemeiată și excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul D. D..

Pe fondul pricinii, a reținut că la data de 21.11.2011, în timp ce pârâtul D. D., conducător auto al autovehiculului marca M. cu nr. de înmatriculare_, proprietatea pârâtei S.C. D. A. TRANS SRL, efectua manevra de urcare a autovehiculului pe cântarul basculă de 80 tone proprietatea reclamantei în incinta fermei din ., acesta nu a apreciat corect distanța și a lovit bascula cu partea dreaptă a mașinii .

În urma acestui eveniment s-au produs avarii la suportul basculei care s-a rupt, distrugând celulele de cântărire.

Situația de fapt reținută rezultă fără dubii din procesul verbal încheiat în ziua producerii evenimentului și semnat atât de persoana răspunzătoare cât și de administratorul societății păgubite.

De asemenea din declarațiile martorilor audiați în cauză, pentru reclamantă, instanța a reținut vinovăția conducătorul auto D. D., care de altfel a recunoscut situația de fapt în fața instanței.

Pentru stabilirea prejudiciului, reclamanta a apelat la o societate de service autorizat care a procedat la reparația cântarului basculei, de asemenea s-au realizat lucrări de verificare metrologică a celulelor de cântărire distruse.

Conform raportului de service nr._/29.11.2011 cele 8 celule ale cântarului au fost grav avariate și a necesitat înlocuirea lor. Costul total al lucrărilor de reparație a fost de 24.294,76 lei ,conform facturii PH SCA nr._/02.12.2011 și a fost achitat de reclamantă cu O.P. nr. 142/28.12.2011.

Având în vedere că autovehiculul implicat în producerea evenimentului era asigurat la S.C. A. R. ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. București, conform poliței de asigurare de răspundere civilă prin efectul legii . nr._, societatea reclamantă a informat societatea de asigurări care a întocmit dosarul de daune nr._/21.11.2011 .

Din conținutul dosarului se reține însă că societatea de asigurări a refuzat despăgubirea societății reclamante considerând că în cauză nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și că evenimentul rutier nu este acoperit de prevederile normei RCA valabile la data acestuia.

Mai mult, se susține că vinovăția conducătorului auto nu este dovedită că nu s-a completat un formular tipizat și că dinamica producerii evenimentului nu ar fi cea prezentată de către reclamantă.

Față de situația de fapt ,astfel cum a fost reținută din probele administrate în fața instanței, a apreciat că în speță sunt incidente dispozițiile instituite de Legea nr. 136/1995 privind răspunderea civilă contractuală a societății de asigurare, instanța urmând a înlătura motivele invocate de către aceasta în apărare, ca nefondate.

Față de declarațiile martorilor audiați, de actele dosarului de daună instanța a reținut că valorificarea pretențiilor reclamantei urmează a se face direct de la asigurător.

Potrivit dispozițiilor art. 54 alin.1 din Legea nr. 136/1995 drepturile persoanelor păgubite se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă în limitele obligației acestuia.

În speță s-a făcut dovada împrejurării că autovehiculul implicat era asigurat, că s-a produs prejudiciul pretins de către reclamantă și că există legătură de cauzalitate directă între fapta conducătorului auto și producerea prejudiciului, constând în contravaloare lucrări service pentru bunurile distruse dar și pentru verificările metrologice necesare și obligatorii pentru repunerea în funcțiune a acestora.

În baza dispozițiilor art. 49 din Legea 136/1995, art.54 alin.2 din aceeași lege, instanța a apreciat că în mod corect reclamanta s-a adresat cu prioritate către societatea de asigurare pentru recuperarea pagubei, răspunderea șoferului vinovat pentru fapta ilicită proprie fiind subsidiară răspunderii contractuale.

Ca atare, a obligat-o pe pârâtă la plata sumelor pretinse prin acțiune, și a respins acțiunea față de pârâtul D. D. și intervenienta .” SRL.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel apelanta – pârâtă . Vienna Insurance Groul „SA, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

Printr-un prim motiv de apel a susținut că sentința este nelegală sub aspectul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a . și a citării acesteia în calitate de intervenient forțat.

În acest sens, a motivat că potrivit art. 54 din Legea nr. 136 /1995, calitatea de intervenient forțat o are persoana care se presupune că ar fi provocat accidentul și nu proprietarul autoturismului.

Prin motivul doi de apel a arătat că în mod greșit prima instanță a admis acțiunea deși din probele administrate nu rezultă cu certitudine că prejudiciul este consecința evenimentului menționat în acțiune.

În dezvoltarea acestui motiv de apel a susținut că înscrisul denumit”proces- verbal „ nu este opozabil terților întrucât în procedura de instrumentare a dosarelor de daune se folosesc înscrisuri tipizate sau procese – verbale emise de organele de poliție.

A mai motivat că nu s –a făcut dovada elementelor răspunderii civile delictuale, respectiv, legătura de cauzalitate dintre pretinsa faptă și prejudiciu, respectiv că, în speță trebuia administrată proba cu expertiză tehnico- judiciară.

Intimatul – pârât D. D. și intimata – intervenientă . „SRL au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea apelului, ca nefondat.

De asemenea, și intimata – reclamantă . a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat.

În apel nu s –a solicitat administrarea de probe noi.

Tribunalul, analizând legalitatea și temeinicia hotărârii, față de criticile formulate, constată apelul nefondat.

În ce privește primul motiv de apel:

Prin încheierea din ședința publică din data de 22 mai 2013 (f. 112 Dosar fond) prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de . „ SRL și a constatat că față de prevederile art. 54 din Legea nr.136 / 1995, aceasta are calitatea de intervenient forțat.

Din conținutul acțiunii introductive rezultă că .”SRL a fost chemată în judecată având în vedere raporturile juridice dintre aceasta și pârâtul D. D., salariat al societății. Răspunderea . „SRL fiind angajată în calitate de comitent pentru faptele presupusului.

Ca atare, dispunând citarea acestuia în calitate de intervenient forțat, prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 54 alin (1) din Legea nr.136/ 1995, incidentă, în speță, potrivit art. 146 din Legea nr. 71/2011.

Nefondat este și motivul doi de apel.

Astfel, apelanta – pârâtă a fost informată de către intimata – reclamantă cu privire la producerea evenimentului din data de 21.11. 2011, aceasta întocmind dosarul de daune nr._ avizat în data de 21. 11. 2011, așa cum rezultă din adresa nr. 1350DDA/6.02. 2013 (f. 13 Dosar fond).

Prin adresa sus - menționată, apelanta – pârâtă a adus la cunoștința intimatei- reclamante că, urmare a analizării documentelor nu s –a putut stabili cu certitudine cauzele și împrejurările producerii evenimentului, așa încât nu înțelege să achite despăgubirile.

Potrivit art. 49 alin(1) din Legea nr. 136 /1995 asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule.

În cauză, au fost administrate probele cu înscrisuri, declarațiile martorilor S. I. M., P. D. A. și interogatoriul intimatului – pârât D. D..

Susținerile apelantei – pârâte potrivit cărora procesul – verbal din data de 21. 11. 2011 nu îi este opozabil, nefiind un formular tipizat, nu pot fi primite.

Aceasta întrucât înscrisul de mai sus se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, înscrisuri, declarații de martori și răspunsul la interogatoriu al intimatului – pârât D. D..

Astfel, prin răspunsul la interogatoriu (f. 124 Dosar fond), intimatul – pârât D. D. a recunoscut producerea evenimentului din data de 21.11. 2011, constând în aceea că, în timp ce efectua manevra de urcare a autovehiculului pe cântarul – basculă proprietatea intimatei – reclamante, nu a apreciat corect distanța și a lovit bascula cu partea dreaptă a mașinii, avariind celulele de cântărire ale basculei.

Or, aceleași aspecte rezultă și din declarațiile martorilor S. P. M. și P. D. A. .

Privitor la cuantumul prejudiciului, dovada acestuia s –a făcut cu raportul de service nr._ /29. 11. 2011, factura fiscală nr. PH SCA nr._/2.12. 2011 și ordinul de plată nr. 142/28.12. 2011, valoarea reparațiilor fiind de 24.294,76 lei la care se adaugă contravaloarea verificării metrologice după efectuarea reparațiilor, în sumă de 1339,83 lei.

Este adevărat că, în speță, nu s –a administrat proba cu expertiză tehnico – judiciară, însă față de puterea doveditoare a înscrisurilor, neexistând motive de înlăturare a acestora, în condițiile în care nu au fost contestate la fond, în mod corect prima instanță și – a întemeiat hotărârea și pe aceste probe.

Ca atare, contrar susținerilor apelantei – pârâte, în speță s –a făcut dovada îndeplinirii condițiilor răspunderii apelantei – pârâte conform art.49 raportat la art. 54 alin (1) din Legea nr.136 /1995, aplicabilă în cauză potrivit art. 146 din Legea nr. 71/2011.

În consecință, pentru considerentele de mai sus, conform art. 480 alin(1) Cod Procedură Civilă, se va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE::

Respinge, ca nefondat, apelul civil declarat de apelanta-pârâtă . Vienna Insurance Group SA, cu sediul social în București, .-33, sector 2, prin Sucursala Teleorman, cu sediul ales pentru comunicarea actelor în A., .. 54, județ Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 2303 din 11 septembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimatul pârât D. D., cu domiciliul în ., intimata intervenientă ., cu sediul în comuna Văcărești, . și intimata reclamantă ., prin administrator A. I., cu sediul în ..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 22 ianuarie 2014.

Președinte, Judecător, Grefier,

S. L. V. M. O. S.

Red. SL.- 10.02. 2014

Thred PS – 10.02. 2014 – 6 ex

Df . -_ / 2013 Jud Roșiori de Vede

Jf.- I. D. V.

.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 23/2014. Tribunalul TELEORMAN