Fond funciar. Decizia nr. 312/2014. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 312/2014 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 27-08-2014 în dosarul nr. 2400/339/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 312
APEL
Ședința publică de la 27 august 2014
Tribunalul constituit din:
Președinte – S. L.
Judecător – D. M. Nuți
Grefier – I. M.
Pe rol, judecarea apelurilor civile declarate de apelantele-pârâte C. Judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra Terenurilor Teleorman, cu sediul în mun. A., ., jud.Teleorman și M. A., Pădurilor si Dezvoltării Rurale (M.P.A.D.R.) prin institutia specializată Agentia D. Statului, cu sediul în București, .. 43, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 186 din 13.02.2014, pronunțată de Judecătoria Z., în contradictoriu cu intimații-pârâți Agentia D. Statului — Reprezentanta Teritorială Teleorman, cu sediul în mun. A., .. 73, jud.Teleorman, Institutia P. Judetului Teleorman, cu sediul în mun. A., ., jud. Teleorman; C. L. de Fond Funciar Bujoru, .; C. L. de Fond Funciar Pietrosani, . și intimata-reclamantă D. C., domiciliată în mun.G., Bld.C.F.R., B 34/335, ., jud.G., având ca obiect – fond funciar.
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 13 august 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data 27 august 2014, când a pronunțat prezenta decizie.
TRIBUNALUL:
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ziminicea sub nr._ la data de 01.08.2013, reclamanta D. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. L. de Fond Funciar Bujoru, C. L. de Fond Funciar Pietrosani, C. Judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra Terenurilor Teleorman, Institutia P. Județului Teleorman, M. A., Pădurilor si Dezvoltării Rurale (M.P.A.D.R.) prin Agenția D. Statului, Agentia D. Statului — Reprezentanta Teritorială Teleorman, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea M.P.A.D.R.- Agentia D. Statului, in temeiul art.47, alin.1 din HGR nr.890/2005 si art.7, alin.7 din Legea nr.268/2001, sub sanctiunea daunelor cominatorii in suma de 100 de lei/zi de întârziere de la rămânerea definitivă a hotărârii si până la punerea in executare a încheierii protocolului de Predare-primire cu C. locală de fond funciar a . locală de fond funciar a . la suprafata de 5,1059 Ha. Teren extravilan, pentru care încă din anul 2005, prin hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă i-a fost reconstituit dreptul de proprietate:
- obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Bujoru si C. L. de Fond Funciar Pietrosani să o pună efectiv in posesie si să emită procesul-verbal de punere in posesie, sub sancțiunea daunelor cominatorii în sumă de 100 de lei/zi de întarziere de la rămânerea definitivă a hotărârii si până la punerea in executare si eliberarea efectivă a proceselor verbale de punere in posesie.
- obligarea Instituției P. Judetului Teleorman și a Comisiei Judetene Teleorman la emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 5,1059 ha teren arabil extravilan, sub sancțiunea plății daunelor cominatorii de 100 lei/zi de întârziere de la eliberarea procesului verbal de punere in posesie si până la eliberarea titlului.
În motivare, reclamanta a arătat că, prin sentința civilă nr.12/ 18.01.2005 pronunțată de Judecătoria Z. în dosarul nr.l856/2004, definitivă și irevocabilă reclamantei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5,1059 Ha. teren extravilan.
Din 2005 a făcut demersuri continue pentru . la care este îndreptațită.
Au trecut mai bine de 8 ani și pârâtele, instituții implicate în procesul de reconstituire, trimit de la una la cealaltă documentațiile întocmite, însă demersul său pe deplin justificat rămâne fără nici un rezultat concret.
Conform art.3 al Hotarârii nr._/28.02.2011 a Comisiei Judetene Teleorman de Fond Funciar “Se constată trecerea suprafetei de 76,77 Ha teren agricol, situată pe teritoriul cadastral al .-85, P-390 supusa restituirii, din domeniul public al statului și administrarea ADS, in domeniul privat al statului și administrarea ADS și punerea sa la dispozitia Comisiei Locale de fond funciar Pietroșani, in vederea punerii in posesie a persoanelor indreptatite.”
Inițial, în anul 2011, in prezența reprezentanților ADS și OCPI, s-a întocmit procesul-verbal de delimitare a suprafețelor prevăzut de dispozițiile Legii nr. 247/2005 și HGR nr.890/2005 și s-a întocmit planul de situație încadrare in zonă la scara de_ . Aceste documente sunt semnate și ștampilate atât de ADS și OCPI Teleorman, cât și de Primarul Comunei Pietroșani, reprezentanții comisiilor locale de fond funciar implicate în reconstituirea dreptului.
Ulterior, prin C. Județeană Teleorman a solicitat ADS (din cadrul Ministerului A. și Dezvoltării Rurale) predarea suprafeței de 76,77 Ha teren
agricol și întocmirea protocolului de predare-primire al terenului situat pe teritoriul cadastral al .-85, P-390 supus restituirii și individualizat in documentatia anexata la dosar.
Cu adresa nr.820_65/06.04.2011, ADS - Directia Administrare Patrimoniu a restituit documentatia intocmita cu motivarea ca predarea acestei suprafete de teren nu este posibila deoarece terenul solicitat “se află in categoria terenurilor neretrocedabile”, deoarece aceste terenuri ar face obiectul dispozițiilor art. 221 din Legea 1/2000.
În felul acesta, deși dreptul meu de proprietate a fost stabilit, terenul a fost identificat și delimitat legal, in lipsa protocolului de predare-primire a terenului nu se poate face punerea sa in posesie și nici eliberarea titlului de proprietate.
Ulterior, terenul său a fost înscris . nominal semnat de Primarul comunei Bujoru și ADS-Teleorman.
OCPI Teleorman, comunică cu adresa nr.1286/18.04.2011 alte planuri de
situație și de încadrare in zonă, pentru suprafața totală de 13,1159 Ha. teren arabil, in tarlaua 79, ..
La data de 29.02.2012 reclamanta fost de acord și cu noul amplasament propus chiar de reprezentanții ADS, iar în luna mai a anului 2013, pentru că nu mai primea nici un fel de informații de la autoritățile implicate in reconstituirea dreptului său, a formulat o petiție către Prefectura Județului Teleorman, care i-a răspuns prin adresa nr. FF_/21.05.2013, că se încearcă găsirea unui alt amplasament.
Refuzul pârâtei Agenția D. Statului din cadrul Ministerului A., Pădurilor și Dezvoltării Rurale de a încheia protocolul este nejustificat, deoarece nu poate proba că terenul in discuție ar face obiectul dispozițiilor art. 22 ind. 1 din Legea 1/2000.
Simpla afirmație a reprezentanților acestei instituții nu este o probă pe care instanța să o poată avea in vedere.
Răspunzând la adresa lnstituției P. Teleorman nr.FF_/31.10.2007 ANIF RA Sucursala O. - Argeș a expediat adresa nr.3758/02.11.2007 prin care se confirmă faptul ca Tarlaua 85 nu intră sub incidența art. 22 ind.1 din Legea 1/2000.
Conform documentelor menționate Tarlaua T85 Pietroșani face parte din suprafața totală de 452,95 Ha. (S.C. AGROPROD S.A. Năsturelu), teren care nu intră sub incidența art. 22 ind.1 din Legea 1/2000, nefiind teren obținut din îndiguiri, desecări și alte lucrări de îmbunătățiri funciare.
Având in vedere că terenul asupra căruia urmează să fim puși in posesie nu este obținut in nici una din modalitățile expres evocate de dispozițiile art.221 din Legea 1/2000, acest teren nu este exceptat de la retrocedare astfel incfit refuzul pârâtei de a încheia protocolul de predare - primire este abuziv și solicită obligarea pârâtelor Agenția D. Statului din cadrul Ministerului Agriculturi, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Agenția D. Statului - Reprezentanta Teritoriala Teleorman să încheie protocolul de predare-primire a suprafeței de 5,1059 Ha. teren extravilan, pentru care încă din anul 2005, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă mi-a fost reconstituit dreptul de proprietate, sub sancțiunea daunelor cominatorii de 100 lei/zi de întârziere de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la executarea efectiva. Solicită de asemenea să dispună și obligarea C. Locali de Fond Funciar Bujoru, a Comisiei Locale de Fond Funciar Pietroșani, a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra Terenurilor Teleorman și a Instituției P. Județului Teleorman să emită procesul-verbal de punere in posesie, și să o pună efectiv in posesie, să-i elibereze efectiv titlul de proprietate pentru suprafața validată, așa cum a solicitat .
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.2 din Titlul VI al Legii 247/2005, art.5 lit. c si I, art.6 lit. f, art.10, 14, 34, 39, 42, 47, al.7 din HG 890/2005,
art.53 și 64 din Legea 18/1991, art.47 al.1 din HG 890/2005 si art.7 al.7 din Legea
268/2001 precum și orice alte dispoziții legale aplicabile in cauză.
În susținerea cererii a depus la dosarul cauzei‚ înscrisurile invocate.
În cauză, intimata C. județeană Teleorman de fond funciar a formulat întâmpinare prin care a arătat instantei că, prin hotărârea nr._/29.01.2008, C. judeteană Teleorman a validat anexa nr. 23 la Regulamentul de aplicare a legilor fondului funciar, aprobat prin HGR nr. 890/2005, pentru . class="Style7"> Astfel, conform Listei - anexă la HCJ nr._/29.01.2008, potrivit referatului 6645/28.12.2007, s-a validat dreptul de proprietate conform anexei nr. 23 pentru un nr. de 109 pozitii cu suprafata totală de 76,77 ha teren agricol.
Prin hotârârea nr._/28.02.2011, C. judeteană Teleorman a modificat art. 1 din HCJ nr._/29.01.2008 astfel: "- se validează anexa nr. 23 (...), în sensul restituirii în natură a terenului agricol, din terenurile neatribuite, rămase la dispoziția comisiei ori din domeniul privat al statului, din aceeași localitate sau din alte localități «
Prin hotărârea nr._/28.02.2011, C. județeană a validat procesul-verbal de delimitare a suprafeței de teren agricol ce face obiectul anexei nr. 23 conform HGR nr. 890/2003, pentru corn. Bujoru, precum si hotàrârea nr. 2/11.02.2011 a comisiei locale de fond funciar Pietroșani. Astfel, amplasamentul suprafetei de 76,77 ha a fost validat în T85, P 390 în perimetrul cadastral Pietrosani de la ADS Teleorman (.).
De asemenea, prin aceeasi hotărâre s-a constatat, conform art. 27, alin. 71 din Regulamentul de aplicare a legilor fondului funciar aprobat prin HGR nr. 890/2005, trecerea suprafetei de 76,77 ha teren agricol supusâ restituirii, din domeniul public al statului și administrarea ADS, în domeniul privat al statului si administrarea ADS si punerea sa la dispozitia comisiei locale de fond funciar Pietroșani, în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptătite.
Întreaga documentatie validată de C. judeteană a fost înaintată către ADS, eu adresa FF46504/10.03.2011 în vederea încheierii protocolului de predare-primire a terenului în cauză.
Potrivit adresei nr. 3758/2.11.2007, emisa de căàtre Administratia Natională a îmbunătătirii Funciare RA - Sucursala Oit- Arges, ca răspuns la solicitarea Comisiei judetene nr. FF_/2007, suprafata de 76,77 ha teren agricol, ce face obiectul retrocedării, nu intră sub incidenta art. 221 din Legea nr. 1/2000.
Cu adresa nr._/6.04.2011, ADS restituie Comisiei judetene documentatia sus-mentionată, cu motivatia că predarea acestei suprafete de teren agricol de la ., pe TC Pietrosani nu este posibilă. întrucât terenul solicitat se încadrează în prevederile art. 221 din Legea nr 1/2000: "Suprafetele proprietate de stat formate din terenurile realizate pe seama indiguirilor, desecarilor si altor lucrari de imbunatatiri funciare, din terenurile fermelor de stat existente la data intrarii in vigoare a Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reforme/" agrare, din cele preluate de la Domeniile Coroanei sau de la M. Apararii Nationale raman in domeniul public al statului si nu pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate. "
Prin adresa nr. FF_/19.04.2011, C. judeteană Teleorman pentru
stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a făcut cunoscut Primariei
Comunei Bujoru și Primariei Comunei Pietrosani faptul că documentatia privind predarea terenului, pentru care amplasamentul a fost validat prin HG nr._/28.02.2011, a fost returnata de ADS cu motivatia mai sus-precizată.
Au mai menționat că, potrivit art.27, alin. 1 din Legea nr. 18/1991, rep. punerea in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptațiți nu pot avea loc decat numai după ce s-au făcut in teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinatatilor pe temeiul schitei amplasamentului stabilit si intoemirea documentelor constatatoare prealabile, iar alin. 2 prevede: în toate cazurile in care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia masuratorilor comisia locală la act de recunoașterea reciprocă a limitelor proprietații de către vecini, se consemnează în documentéle constatatoare, intocmind planurile parcelare si inaintează documentația comisiei judetene sau prefectului pentru validare si, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.
Punerea în posesie, ca atribut exclusiv al comisiei locale, este prevăzută de art. 5, lit. i din HGR nr. 890/2005: pun in posesie, prin delimitare in teren, persoanele indreptatite sa primească terenul, completează fișele de punere in posesie a acestora, dupa validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin.
De asemenea, potrivit art. 36, alin. 1 din HGR nr. 890/2005, pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie si schit;ele terenurilor, comisia judet;eanë emite titlurile de proprietate
Potrivit art. 64, alin. 1 din Legea nr. 18/1991 în cazul in care comisia locala refuza inmânarea titlului de proprietate émis de comisia judeteană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța in a cărei raza teritorială este situat terenul.
Astfel cum rezultă din prevederile legale sus-menționate, activitățile premergătoare emiterii titlului de proprietate (punerea în posesie, delimitarea, întocmirea planurilor parcelare, întocmirea schiței etc.) incumbă doar comisiei locale de fond funciar, C. judeteană Teleorman neavând nici o culpă care să antreneze răspunderea.
Considerăm că, în conformitate cu atributiile ce-i revin potrivit Regulamentului aprobat prin HGR nr. 890/2005 și anume: validarea dreptului petentilor, validarea amplasamentului terenului reconstituit, Comisiei judetene nu i se poate retine până în prezent nici o vină.
În ceea ce priveste obligarea Comisiei judetene la plata cheltuielilor de judecată, amintim faptul că acestea (comisiile judetene) sunt definite de art. 52, alin (1) din Legea nr. 18/1991, republicată ca „autoritătile publice cu activitate administrativ - jurisdictională".
C. judeteană cât si cea locală au, în limitele competentelor lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedurà civilă, calitate a procesuală pasivă si, când este cazul, activa, fiind reprezentatà legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat conventional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
Mai mult decât atât, comisiile judetene nu pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecatà, deoarece nu au personalitate juridicâ, neîntrunind cumulativ cerintele prevâzute de art.26, lit."a" din Decretul 31/1954, neavând patrimoniu propriu,distinct de patrimoniul Prefecturii (prin al cârei act a fost înfiintatâ) si în acelasi timp, distinct de patrimoniul individual al persoanelor fizice, membrii ai acestor comisii.
Considerăm că patrimoniul propriu permite persoanelor juridice să aibă răspundere patrimonială proprie, asemenea răspundere fiind de neconceput în lipsa unui patrimoniu propriu.
Or, în sensul art. 453, alin (1) Cod de procedură civilă, debitor al cheltuielilor de judecată nu poate fi decât persoana fizică sau juridică din raportul obligational dedus judecătii, parte în proces, aflată în culpă procesuală.
Comisiile sunt părți în sens pur procesual, care nu au un drept sau interes propriu de aparat si care, în consecintâ, u pot fi considerate cà au „căzut în pretentii".
Față de considerentele expuse, a solicitat mentinerea hotărârilor Comisiei judetene emise în cauză și respingerea acțiunii cu privire la obligarea Comisiei judetene Teleorman la eliberarea titlului de proprietate, având în vedere că în cauză nu se poate repune existența refuzului de eliberare a titlului de proprietate.
În drept și-a întemeiat cererea pe Legea nr. 18/1991, rep. cu modificările si completările ulterioare - Regulamentul aprobat prin HGR nr. 890/2005 cu modificările șj completările ulterioare și Codul de procedură civilă..
La rândul său, intimata ADS București a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A arătat intimata că hotărârea invocată prin cererea de chemare în judecată nu-i este opozabilă deoarece nu a fost parte litigantă în respectiva cauză.
În temeiul art. 4 si 7 din legea nr. 165/16.05.2013, a solicitat suspendarea acțiunii reclamantei.
Procedura administrativă este în prezent suspendată, având în vedere dispozițiile imperative ale art. 7, alin 1 din Legea nr. 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 278/17.05.2013.
In temeiul art. 137 Cod Procedură Civilă, a invocat: excepția lipsei capacității procesuale civila a Reprezentantei Teritoriale ADS Teleorman, întrucât aceasta este o reprezentantă teritorială, lipsită de capacitate juridică, singura în măsură să compare în fata instanței de judecată fiind Agenția D. Statului - București, instituție publică, afiată în subordinea Ministerului A. si Dezvoltării Rurale, înființată în baza Legii nr. 268/2001.
A invocat de asemenea excepția lipsei de interes actual a reclamantei în formularea cererii întrucât obiectul reconstituirii, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unității administrativ teritoriale, este suspendată orice procedură administrativă în domeniul restituirii fondului funciar, inclusiv activitatea de întocmire a protocolului de predare preluare, între ADS si C. locală de fond funciar Pietrosani sau Bujoru.
A mai invocat intimata excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Potrivit art. 3 alin. 3 din Legea nr. 268/2001, privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică si privată a statului cu destinație agricolă si înființarea Agenției D. Statului, cu modificările si completările ulterioare, „ terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, si ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, se transmit, la cererea comisiilor județene, comisiilor locale. "
A mai invocat de asemenea și excepția prematurității acțiunii reclamantei, întrucât, pentru a realiza cele solicitate, este necesară parcurgerea unor etape obligatorii, prevăzute dispoziții imperative ale legii.
Procedura administrativă este în prezent suspendată, așa cum a învederat deja, având în vedere dispozițiile imperative ale art. 7 alin 1 din Legea nr. 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 278/17.05.2013.
Așadar, cererea reclamantei este prematură, întrucât până la întocmirea situației terenurilor agricole si forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unității administrativ teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii, este suspendată orice procedură administrativă în domeniul restituirii fondului funciar, inclusiv activitatea de întocmire a protocolului de predare preluare, între ADS si C. locală de fond funciar Pietrosani si Bujoru.
A solicitat respingerea cererii reclamantei de obligare a pârâtelor la plata de daune cominatorii ca inadmisibilă, având în vedere prevederile exprese ale art. 11 din Legea nr. 76/2012, potrivit cu care "dacă legea specială prevede obligarea debitorului la plata de daune cominatorii sau, după caz, a unei amenzi civile pentru nerespectarea unei obligației de a face sau de a nu face ce nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, de la . Codului de procedură civilă, se vor putea aplica penalități în condițiile prevăzute la art. 894 din codul de procedură civilă ".
Pe fondul cauzei, a menționat că, întocmirea protocolului de predare primire, emiterea titlului de proprietate si punerea în posesie pe terenurile, ce face obiectul prezentului litigiu, suprafață aflată pe raza comunei Pietroșani, județul Teleorman, nu este posibilă, întrucât aceasta se încadrează în categoria de terenuri, cu privire la care sunt aplicabile prevederile art. 22 ind.1 din Legea 1/2000 cu modificările si completările ulterioare.
Inventarierea realizată conform art. 7, alin 1 din Legea nr. 268/2001, de către comisia special numită în acest sens prin Ordinul comun al Ministerului A., Alimentatiei si Pădurilor si al Ministerului Administratiei si Internelor nr._ atestă apartenenta terenurilor în litigiu domeniului public al statului.
În conformitate cu prevederile art. 7, alin 4 din OUG nr. 198/1999 si art. 7, alin 5 din Legea nr. 268/2001, ., jud. Teleorman a predat pe baza de protocol, în patrimoniul Agentiei D. Statului, suprafata de teren agricol, pe care o avea în administrare si exploatare, ce reprezintă DOMENIUL PUBLIC al statului. Aceste terenuri figurează în inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului cu număr M. Finantelor 145.540.
Prin adresa mentionată de reclamantă, ADS a returnat către C. judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Teleorman, documentatia de retrocedare a suprafetei, pentru motivele arâtate. Pe aceasta cale, s-a arătat că, adresa ANIF RA - Sucursala O. Arges nr. 3758/2007, invocată de comisia judeteană si anexată documentatiei de retrocedare este neconcludentă, având în vedere adresa Directiei Generale de Inspectii Tehnice si Control a MADR nr._/2008, prin care se constata faptul că, suprafata solicitată de C. judeteană de fond funciar Teleorman, prin adresa nr. FF_/2012, intră sub incidenta art. 22 -1 din Legea nr. 1/2000.
Mai mult decât atât, Agentia D. Statului, prin adresa nr.170.100/11.06.2012, a înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, Nota Serviciului Control si Antifraudă nr. 170.100 din 30.05.2010, privind documentatia de retrocedare a unor suprafete de teren agricol aflat pe teritoriul administrativ al jud. Teleorman, pentru verificarea si stabilirea evenetualelor elemente constitutive aie vreunei infractiuni de natură penalăde către salariat» ANIF - Sucursala O.-Arges, care au emis adresa nr. 3758/02.11.2007, ce intră în totală contradictie cu adresa ANIF RA nr.8.516/31.08.2011, făcându-se astfel răspunzători de prejudiciul creat statului roman.
Având în vedere toate cele învederate, intimata a solicitat, în principal, în temeiul art. 4 si 7 din Legea nr. 165/2013, SUSPENDAREA prezentei cauze, iar, în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată, formulată de către reclamanta D. C., ca prematurăà si neîntemeiată.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozitiile art. 205 Cod procedură civilă, precum si toate prevederile legale invocate pe aceasta cale.
Întâmpinările au fost însoțite de înscrisurile invocate.
Prin cererea depusă la dosarul cauzei la data de 11.12.2013, intimata C. L. de fond funciar Bujoru a formulat ”precizări” prin care a arătat că, întrucât la nivelul comisiei locale de fond funciar Bujoru nu exista rezerva de teren pentru punerea in executare a sentințelor civile ,cât si pentru punerea in posesie a unor persoane îndreptățite, C. locala de fond funciar Bujoru a luat legătura cu primăriile din zona pentru a le pune la dispoziție anumite suprafețe de teren.
Răspunsurile primăriilor din zona a fost negative ,drept pentru care a început demersuri încă din anul 2004 la ADS - Reprezentanta Teritoriala Teleorman si OCPI Teleorman pentru rezolvarea amplasamentelor.
La data de 23.08.2004 a primit de la OCPI Teleorman adresa nr. 9549/18.08.2004 prin care se propun unele variante si anume ,la . . . aceste propuneri au fost refuzate de C. locala de fond funciar intrucât suprafețele de teren puse la dispoziție se aflau la peste 130 km de localitatea Bujoru.
Documentele care au stat la baza punerii in executare a sentinței civile nr. 12/2005 privind pe D. C. au fost depuse de petenta odată cu cererea de chemare in judecată.
Având in vedere faptul ca solicitarea reclamantei nu a fost soluționată până in acest moment prin emiterea titlului de proprietate si efectuarea punerii in posesie intimata propune in conformitate eu art.4 si art.7 din Legea nr. 165/16.05.2013 suspendarea acțiunii reclamantei .
Cererea reclamantei se impune a fi suspendata pana la efectuarea situației terenurilor agricole si forestiere aflate in domeniul public sau privat al statului sau comisia locală pentru inventarierea terenurilor .
Prin Sentința civilă nr. 186 pronunțată la data de 13.02.2014, Judecătoria Z. a respins ca nefondate excepțiile lipsei de interes a reclamantei, lipsei calității procesuale active a sa și excepția prematurității acțiunii, a admis excepția lipsei capacității procesuale a ADS Teleorman, a admis în parte acțiunea civilă privind-o pe reclamantă, a obligat pârâta MPADR - ADS să încheie acordul de predare primire cu comisiile locale de fond funciar Bujoru și Pietroșani cu privire la suprafața de 5,1059 ha teren extravilan, a obligat pârâtele Comisiile locale de fond funciar Bujoru și Pietroșani să pună efectiv reclamanta în posesie și să emită procesul verbal de punere în posesie cu privire la aceeași suprafață, a obligat pârâtele Instituția P. Teleorman și C. Județeană de fond funciar Teleorman să emită titlul de proprietate pe aceeași suprafață de teren extravilan și a respins ca nefondată cererea reclamantei privind obligarea pârâtelor la daune cominatorii.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că excepția lipsei de interes a reclamantei este nefondată, cu motivarea că, aceasta, având prin hotărâre judecătorească recunoscută îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate, aceasta are interes în promovarea prezentei acțiuni. A mai adăugat instanța și argumentul că, în aceste condiții, se poate reține, prin prisma art.1 din Protocolul 1, reclamata are un bun sau cel puțin o speranță legitimă, încât, în aceste condiții, cu atât mai mult cerința interesului reclamantei în promovarea prezentei cereri este întrunită.
Cu aceleași argumente instanța a respins și excepția lipsei calității procesuale active a sa,- în accepțiunea calității procesuale drept identitate dintre persoana reclamantului și cel care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăți (calitate procesuală activă)- pe de o parte, și, respectiv., între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic – calitate procesuală pasivă pe de altă parte.
În ceea ce privește excepția prematurității acțiunii invocată de intimata ADS, instanța de fond a înlăturat-o de asemenea cu motivarea că, în cauză, reclamanta având dreptul recunoscut prin hotărâre a instanței, astfel că, ne aflăm în ipoteza de excepție prevăzută de art.7 alin.2 din Legea nr.165/2013.
Cu privire la excepția lipsei capacității procesuale a ADS Teleorman, instanța, față de înscrisurile prezentate, precum și față de modul de organizare a ADS în sensul că reprezentanța Teleorman nu are personalitate juridică, a admis această excepție.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că, prin sentința civilă nr.12/2005, petenta invocă un „bun” în accepțiunea art.1 din Protocolul 1 CEDO, sau cel puțin o speranță legitimă, astfel încât, neexecutarea acesteia este de natură să angajeze răspunderea organismelor implicate în aducerea ei la îndeplinire.
Față de apărările invocate de intimata ADS în sensul incidenței cu privire la amplasamentul terenului a dispozițiilor art.22 ind.1 din legea nr.1/2000, instanța le-a înlăturat cu motivarea că aspectul a fost avut în vedere în etapele anterioare ale procedurii de față, - acolo unde procedura impunea implicarea reprezentantului ADS, aceasta poartă semnătura acestuia, - astfel încât, cel puțin la momentul respectiv, reprezentantul intimatei nu a invocat incidența acestui text de lege ( fila 14 din dosar, schița cuprinzând amplasamentul terenului – fila 16,17 din dosar). Astfel, chiar dacă prin reprezentanții săi în teritoriu, întreaga procedură poartă girul ADS, susținerile de față, semnifică, în accepțiunea instanței invocarea de către această intimată a propriei culpe.
În același sens, a identificat instanța culpa intimatei constând în aceea că aceasta nu a fi comunicat, eventual în teritoriu evidența terenurilor neretrocedabile, astfel încât ADS Teleorman a girat amplasamentul trenului solicitat de petenți, gir pe baza căruia C. Teleorman de fond funciar l-a validat, n-a dovedit actul (titlul) conform căruia terenul ar avea acest regim – eventual, hotărâre de Guvern, inventar anterior anului 1989, 2007 -, efectuarea lucrărilor de îndiguire, astfel încât în urma lor el să fie redat circuitului agricol sau avea regimul juridic de teren agricol, eventual inundabil iar prin îndiguiri s-a eliminat riscul inundării.
Modul de lucru prezentat anterior, defectuoasa comunicare între ADS București și ADS Teleorman, între prima și OCPI, semnifică, în accepțiunea instanței de fond că aceste entități procedează formal, fără o analiză de conținut cu privire la inventarul terenurilor. Aceeași atitudine o identifică instanța și în ceea ce privește ANIF.
Chiar și față de susținerea intimatei ADS potrivit căreia terenul ar intra sub incidența art.22 ind.1 invocat anterior, față de împrejurarea că potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, pe terenurile pe care intimata invocă incidența acestui text de lege, precum și tot echivocul dedus de instanță din situația de fapt reținută, - în sensul unor atitudini neconcordante între organismele implicate în atribuirea terenului către intimați – toate aceste aspecte justifică, în accepțiunea primei instanțe aplicarea principiului „error comunis facit jus”, astfel încât, în mod justificat petenții se pot întemeia pe acestea pentru a putea invoca cu succes noțiunea de „bun” în accepțiunea art.1 Protocolul 1 CEDO sau cel puțin de „speranță legitimă”, cu privire la terenul solicitat.
Cu argumentele expuse anterior și prin prisma competențelor recunoscute de textele de lege incidente fiecăreia dintre intimatele implicate în reconstituirea dreptului de proprietate al petenților, instanța de fond a obligat intimata ADS să încheie acordul de predare primire cu comisiile locale de fond funciar Bujoru și Pietroșani cu privire la suprafața de 5,1059 ha teren extravilan, a obligat pârâtele Comisiile locale de fond funciar Bujoru și Pietroșani să pună efectiv reclamanta în posesie și să emită procesul verbal de punere în posesie cu privire la aceeași suprafață; pârâtele Comisiile locale de fond funciar Bujoru și Pietroșani să pună efectiv reclamanta în posesie și să emită procesul verbal de punere în posesie cu privire la aceeași suprafață, precum și pârâtele Instituția P. Teleorman și C. Județeană de fond funciar Teleorman să emită titlul de proprietate pe aceeași suprafață de teren extravilan.
Instanța de fond a respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata daunelor cominatorii, cu motivarea că, pentru executarea silită a obligației de a face intuitu personae, art.905 din noul c.p.c., a prevăzut posibilitatea aplicării de penalități după procedura distinctă stabilită în acesta.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen, intimatele Agentia D. Statului și C. Județeană Teleorman criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în principal anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe și în subsidiar, schimbarea în tot a hotărârii în sensul respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, apelanta Agentia D. Statului a arătat în esență că, că sentința apelată a fost dată cu încălcarea prevederilor imperative ale legii nr. 165/2013, au fost respinse în mod neîntemeiat excepțiile invocate prin întâmpinare, prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii de suspendare formulată, nu a motivat hotărârea și nu a prezentat argumentele pentru care au fost înlăturate susținerile părților ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului cauzei.
În dovedirea apelului a depus un set de înscrisuri (16-26).
La rândul său, apelanta C. Județeană Teleorman a arătat în motivarea apelului că obligarea sa la emiterea titlului de proprietate este nelegală din perspectiva caracterului de constrângere al acesteia, de a-l determina pe debitor să-și execute obligația, întrucât creanța reclamantului nu este exigibilă față de aceasta, scadența acesteia nefiind împlinită, iar executarea acesteia neputând fi cerută imediat de către creditor.
Verificând în limitele cererii de apel și a apărărilor formulate, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de prima instanță, Tribunalul, va admite apelul declarat, pentru considerentele care vor succede.
Legislația în domeniul restituirii imobilelor preluate abuziv a fost modificată radical prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial nr.278/17.05.2013, justificarea acestui act normativ fiind determinată de conținutul hotărârii pilot pronunțate în cauza A. contra României care condamnă ineficiența legislației naționale generată de lipsa de celeritate și predictibilitate a procedurii în materia restituirii imobilelor abuziv.
În ceea ce privește procedura restituirii imobilelor în natură, modificări importante sunt aduse de Legea nr.165/2013 în materia fondului funciar, prin instituirea unor măsuri precum înființarea Comisiilor locale pentru inventarierea terenurilor și prin suspendarea emiterii hotărârilor de validare/invalidare, a eliberării titlurilor de proprietate și a procedurilor de punere în posesie, până la centralizarea tuturor terenurilor care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ teritorială.
Potrivit art.7 din Legea nr.165/2013, până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului București, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.
În alin.2 al aceluiași articol, se prevede că ,,Dispozițiile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile”.
Din analiza acestor dispoziții, rezultă că măsura suspendării prevăzută de art. 7 alin.1 din Legea nr. 165/2013 vizează emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului București, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.
Deși în cauză reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate printr-o hotărâre judecătorească, respectiv Sentința nr. 12/18.01.2005 a Judecătoriei Z., definitivă și irevocabilă prin neapelare la data de 11.03.2005(filele 18-20-dosar fond ), Tribunalul apreciază că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin 2 din Legea nr. 165/2013, întrucât prin această hotărâre doar i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5ha și 1059 mp, teren baltă amplasat în extravilanul Comunei Bujoru, județul Teleorman, nefiindu-i stabilit și amplasamentul exact, ceea ce atrage incidența alin. 1 al aceluiași articol.
Astfel, potrivit art. 7 alin. 2 din Legea nr. 165/2013, hotărârile judecătorești definitive și irevocabile trebuie puse în executare conform dispozitivului dat de instanța judecătorească. În cauză, se constată că Sentința nr. 12/18.01.2005 a Judecătoriei Z., definitivă și irevocabilă nu a putut fi pusă în executare, deoarece nu a fost stabilit amplasamentul de către instanța de judecată, situație în care C. locală de fond funciar Bujoru i-a propus conform art. 5 lit. c din HG nr. 890/2005 intimatei-reclamante D. C., persoană îndreptățită, alt amplasament situat pe teritoriul cadastral al comunei Pietroșani - Societatea comercială Agropod Năsturelu – t.79, p-350, amplasament cu care aceasta a fost de acord, așa cum rezultă din înscrisul depus la fila 73-dosar fond.
Ulterior, predarea acestei suprafețe de teren agricol de la . s-a mai realizat din cauza apelantei ADS care a invocat dispozițiile art. 22/1 din Legea nr. 1/2000, așa încât, intimata-reclamantă a promovat acțiunea dedusă judecății.
Întrucât în raport de prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr.165 /2013, orice procedură administrativă în domeniul restituirii fondului funciar se suspendă iar în această categorie intră și activitatea de încheiere a protocoalelor de predare – preluare a terenurilor agricole care nu s–a finalizat până la . legii, Tribunalul apreciază că, soluția care se impunea în speță era suspendarea judecății cauzei în temeiul acestor prevederi legale și nu soluționarea pe fond a acțiunii.
Suspendarea procedurilor administrative în domeniul fondului funciar subzistă până la definitivarea situației centralizatoare la nivel local, situație care nu a fost finalizată și care încă se mai află în termenul prevăzut de actul normativ mai sus menționat astfel cum acest termen a fost prelungit prin OUG 115/2013.
Față de considerentele expuse, se apreciază că prima instanță a soluționat în mod greșit cauza pe fond, astfel că, se va anula sentința atacată și se va dispune în temeiul art. 480 alin.3 Cod procedură civilă trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea suspendării judecății, soluție rezultată din reglementarea legală mai sus menționată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantele-pârâte C. Judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra Terenurilor Teleorman, cu sediul în mun. A., ., jud.Teleorman și M. A., Pădurilor si Dezvoltării Rurale (M.P.A.D.R.) prin institutia specializată Agentia D. Statului, cu sediul în București, .. 43, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 186 din 13.02.2014, pronunțată de Judecătoria Z., în contradictoriu cu intimații-pârâți Agentia D. Statului — Reprezentanta Teritorială Teleorman, cu sediul în mun. A., .. 73, jud.Teleorman, Institutia P. Judetului Teleorman, cu sediul în mun. A., ., jud. Teleorman; C. L. de Fond Funciar Bujoru, .; C. L. de Fond Funciar Pietrosani, . și intimata-reclamantă D. C., domiciliată în mun.G., Bld.C.F.R., B 34/335, ., jud. G..
Anulează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare pentru a dispune suspendării judecății.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 27.08. 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
S. L. D. M. Nuți I. M.
Red. D.M.N.- 03 09.2014
Thred I.M.- 30.09. 2014 – 9 ex
Df. -_ Jud. Z.
Jf.- N. C. R.
.
| ← Succesiune. Decizia nr. 96/2014. Tribunalul TELEORMAN | Contestaţie la executare. Decizia nr. 173/2014. Tribunalul... → |
|---|
