Validare poprire. Decizia nr. 230/2014. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 230/2014 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 3215/339/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 230
APEL
Ședința publică de la 11 iunie 2014
Tribunalul constituit din:
Președinte – S. L.
Judecător – V. M.
Grefier – I. M.
Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelantul-terț poprit C. Județeană de Pensii Teleorman, cu sediul în A., ., județ Teleorman împotriva sentinței civile nr. 329 din 10 martie 2014, pronunțată de Judecătoria Z., în contradictoriu cu intimatul-creditor L. P., cu domiciliul procesual ales la cab. de av. C. F., în ., și intimata-debitoare B. A. cu domiciliul în ., având ca obiect – validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile au fost lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, în procedura prealabilă intimații-pârâți nu au depus întâmpinare, iar apelantul-terț poprit C. Județeană de Pensii Teleorman, prin cererea de apel, a solicitat judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. 1 pct. 2
În conformitate cu dispozițiile art. 131 raportat la art. 482 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față, în raport de dispozițiile art. 95 pct. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Tribunalul, față de împrejurarea că apelantul-terț poprit C. Județeană de Pensii Teleorman, prin cererea de apel, a solicitat judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. 1 pct. 2 din Noul Cod de procedură civilă, invocă din oficiu excepția tardivității formulării apelului și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
TRIBUNALUL:
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Z. înregistrată sub nr._ la data de 25.10.2013 creditorul L. P. a solicitat în contradictoriu cu debitorul B. A. și cu terțul poprit C. Județeană de Pensii Teleorman, validarea popririi înființate prin ordonanța de poprire nr. 764/2013 emisă în dosarul de executare nr. 339/2013 de către Biroul Executorului Judecătoresc N. V. și obligarea terțului poprit să vireze suma de 1918,04 lei în contul creditorului.
În motivarea cererii, a arătat creditoarea că, B. N. V. a înființat poprirea nr. 764/2013 și a comunicat-o către C. Județeană de Pensii Teleorman, însă aceasta refuză să se conformeze ordonanței de poprire.
În susținerea acțiunii a depus la dosarul cauzei, în copie înscrisuri.
Din oficiu, s-a solicitat B. N. V. să se comunice instanței copii certificate de pe dosarul de executare nr. 339/2013, privind pe debitorul B. A., date care au fost comunicate.
Prin Sentința civilă nr. 329 din 10.03.2014, Judecătoria Z. a respins acțiunea având ca obiect validare poprire, formulată de creditorul L. P., în contradictoriu cu debitorul B. A. și terțul poprit C. Județeană de Pensii Teleorman. A admis în parte cererea de acordare cheltuieli de judecată și a obligat terțul poprit să plătească creditorului suma de 420 lei, dintre care 400 lei onorariu avocat redus și 20 lei taxă judiciară de timbru.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că terțul poprit C. Județeană de Pensii Teleorman a procedat la punerea în executare a ordonanței de poprire asupra veniturilor debitorului cu întârziere, prima reținere fiind făcută în luna decembrie 2013, deși adresa executorului judecătoresc data din 17.10.2013, iar terțul poprit era obligat potrivit disp. art.786 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. să consemneze sumele de bani poprite în termen de 5 zile de la primirea popririi și să trimită dovada executorului judecătoresc.
În această situație creditorul a trebuit să promoveze acțiunea în termen de cel mult o lună de la data la care terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, astfel cum prevede disp. art. 789 alin. 1 C.pr.civ., motive pentru care a admis cererea în parte și a obligat terțul poprit la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de lei și la plata sumei de 400 de lei onorariu avocat redus potrivit disp. art. 451 alin. 2 C.pr.civ., față de circumstanțele cauzei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel terțul poprit C. Județeană de Pensii Teleorman, criticând soluția dată cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată ca fiind nelegală și netemeinică.
A criticat hotărârea primei instanțe, în sensul că a respins, ca rămasă fără obiect, cererea reclamantului, nefiind astfel incidente dispozițiile art. 453 alin. 1 din codul de procedură civilă conform cu care partea care a pierdut procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată, iar o concluzie contrară ar duce la încălcarea voinței legiutorului dar și la acordarea unor sume reprezentând onorariu de avocat vădit disproporționate față de lucrările efectuate în cauză.
A mai arătat că, deși creditorul a avut cunoștință de înființarea popririi, prin continuarea procesului a dat dovadă de rea-credință urmărind numai admiterea capătului de cerere referitor la obligarea CJP Teleorman la plata cheltuielilor de judecată. Ordonanța de poprire a fost operată și comunicată în termen legal, consemnarea sumelor de bani poprite, fiind efectuate conform legii la ajungerea acestora la scadență, situație în care nu se poate reține o culpă a CJP Teleorman referitor la nerespectarea dispozițiilor art. 786 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.
În drept apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 480 Cod procedură civilă.
Apelantul-terț poprit a depus în dovedirea apelului înscrisuri.
Intimații nu au depus întâmpinare.
Față de prevederile art. 248 (1) Cod.pr.civ. instanța urmează a analiza cu prioritate excepția tardivității declarării apelului, invocată din oficiu la termenul de judecată din data de 11.06.2014, reținând următoarele:
Potrivit art. 790 Cod.pr.civ., hotărârea dată cu privire la validarea popririi este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.
Din cuprinsul dovezii de comunicare a hotărârii către terțul-poprit (f. 56 dosar fond), rezultă că aceasta s-a realizat la data de 17.04.2014, în condițiile art. 161, 162 și art.163 Cod procedură civilă.
Cererea de apel a fost depusă prin corespondență, purtând ștampila de primire a oficiului poștal, la data de 23.04.2014, în acord cu art. 471 al. (1) Cod procedură civilă, 2013, la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Raportând data comunicării hotărârii la data depunerii cererii de apel se constată că termenul prevăzut de art. 790 Cod.pr.civ., calculat în acord cu art. 181 și 182 Cod procedură civilă, a fost depășit, intervenind sancțiunea decăderii în conformitate cu art. 185 Cod procedură civilă.
În cauză, nu s-a formulat cerere de repunere în termen în conformitate cu art. 186 (2) Cod procedură civilă și nici nu s-au invocat și probat împrejurări care să determine întreruperea sau suspendarea termenului în condițiile art. 184 al. (3) și (4) sau art. 469 Cod procedură civilă.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 790 raportat la art. 185 Cod procedură civilă, se va admite excepția și se va respinge apelul ca tardiv formulat.
În fine, soluționarea apelului pe baza excepției de procedură privind tardivitatea acestuia, face de prisos analizarea celorlalte excepții ori a motivelor de apel care privesc fondul pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv formulat apelul declarat de către apelantul-terț poprit C. Județeană de Pensii Teleorman, cu sediul în A., ., județ Teleorman împotriva sentinței civile nr. 329 din 10 martie 2014, pronunțată de Judecătoria Z., în contradictoriu cu intimatul-creditor L. P., cu domiciliul procesual ales la cab. de av. C. F., în ., și intimata-debitoare B. A. cu domiciliul în ..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.06.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
S. L. V. M. I. M.
Red.V.M.- 23.06. 2014
Thred I.M.- 23.06. 2014 – 5 ex
Df.-_ Jud Z.
Jf.- S. C. E.
.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 312/2014. Tribunalul TELEORMAN | Pretenţii. Decizia nr. 251/2014. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
