Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 1020/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1020/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 23-09-2015 în dosarul nr. 5405/740/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1020
APEL
Ședința publică din data de 23 septembrie 2015
Tribunalul constituit din:
Președinte – D. M. Nuți
Judecător – C. Doinița
Grefier – O. S.
Pe rol, judecarea apelului civil, declarat de către apelanta-pârâtă ., cu sediul în A., .. 131 C, județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 219 din data de 05.02.2015, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata-reclamantă . SRL, cu sediul în C., .. 2A, Pavilion Administrativ, cam. 1, cu sediul procesual ales în A., ., ., având ca obiect – cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, apelanta pârâtă ., a fost reprezentată de administrator M. M., iar intimata reclamantă . SRL, a fost lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită,
Cererea de apel este timbrată cu suma de 25 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, achitată cu chitanța nr._/05.05.2015 emisă de Primăria municipiului A., Direcția Buget Finanțe Taxe și Impozite.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că în perioada prealabilă s-a comunicat cererea de apel, că intimata a depus întâmpinare, iar apelanta a depus răspuns la întâmpinare.
Instanța, pune în discuția reprezentantului apelantei, competența de soluționare a cauzei.
Administrator M. M., precizează că tribunalul este competent să soluționeze cauza.
În conformitate cu dispozițiile art. 131 raportat la art. 482 din Codul de Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față, în raport de dispozițiile art. 95 pct. 2 din Codul de Procedură Civilă.
În temeiul art. 238 din Codul de procedură civilă, instanța estimează durata de soluționare a cauzei la o zi, fără să se ia în calcul și perioada de timp trecută în procedura prealabilă.
Tribunalul, având în vedere data comunicării sentinței apelate și data declarării cererii de apel, în raport de dispozițiile art. 468 Cod Procedură Civilă, invocă din oficiu excepția tardivității cererii de apel și acordă cuvântul reprezentantului apelantei pârâte, asupra acesteia.
Administrator M. M. pentru apelanta ., consideră că cererea de apel este în termenul legal declarat.
Tribunalul, rămâne în pronunțare pe excepția tardivității apelului, invocată din oficiu.
TRIBUNALUL:
Asupra apelului de față:
Prin sentința civilă nr. 219 din data de 05.02.2015, pronunțată de Judecătoria A., s-a admis cererea de valoare redusă, formulată de reclamanta S.C. P. M. H. S.R.L., înregistrată la ORC sub nr. J_, RO_, cu sediul în C., .. 2 A, Pavilion Administrativ, camera nr.1, județul C. având sediul procesual ales la punctul de lucru situat în A., . A, ., în contradictoriu cu pârâta S.C. P. .., cu sediul în A., .. 131 C, județul Teleorman,_, înregistrată sub nr. J_ a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 479,54 lei, reprezentând contravaloare debit neachitat, și a sumei de 423,64 lei, reprezentând penalități de întârziere, calculate până la data de 02.10.2014 și la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta P. . apelului și respingerea acțiunii formulate de către S.C. P. M. H. S.R.L..
În motivare s-a arătat că a încheiat cu reclamanta un contract de prestări servicii sub nr._/11.09.2013 având ca obiect colectarea, depozitarea și transportul deșeurilor menajere, acest înscris fiind respectat de către reclamantă.
S-a mai arătat că reclamanta invocă articolele stipulate în contract, fără a efectua aceste servicii, de asemenea aceasta avea obligația să asigure containere sau recipiente de colectare, pe care să le ridice, transporte și depoziteze săptămânal în condițiile stabilite de lege, însă acest lucru nu s-a întâmplat deoarece nu a fost încheiat un contract de închiriere a recipientelor și prin urmare nu avea ce și unde să colecteze.
Totodată, a menționat că în contract se stipulează că reclamanta va colecta săptămânal deșeurile într-un anumit interval orar, acțiune neîntreprinsă.
Având în vedere că reclamanta nu și-a realizat și executat continuu prestațiile în favoarea beneficiarului, facturile emise și neacoperite nu pot fi puse în sarcina ., neavând acoperire contractuală, aceasta din urmă nebeneficiind de serviciile reclamantei.
A mai susținut că respectiva creanță nu este certă, întrucât contractul era nul de drept, nu este lichidă pentru că nu mai există un contract între cele două părți și nu este exigibilă pentru că apelanta nu avea de ce să achite facturile emise de intimată deoarece aceasta nu a prestat nici un serviciu de salubrizare sau întreținere, fiind încălcate prev. art. 1270 C.civ. .
Cererea a fost întemeiată în drept pe disp. art. 1257, art. 1265, art. 1164 C. civ., art. 3 alin.1 și 3 din OG nr. 9/2000, art. 1494 lit. a, b, c C. civ., art. 59 C. . art. 1518 C.civ, Legea nr. . nr. 101/2006, art. 2 alin. 3 lit. i, j, l, art. 20, 24 alin. 6 lit. a, d, e și f din Legea nr. 51/2006.
Prin întâmpinarea depusă, intimata a solicitat respingerea ca nefondat a apelului declarat.
A motivat că potrivit art. 14 alin. 2 și 3 din contractul de salubrizare încheiat, „factura se consideră acceptată la plată dacă nu a fost contestată în termen de 5 zile de la primire. Utilizatorul este obligat ca în cazul în care nu a primit factura în termen de 3 zile de la data maximă de emitere stabilită la alin. 1 să se prezinte în a patra zi la departamentul comercial al operatorului în vederea ridicării acesteia, în caz contrar aceasta se consideră de drept acceptată la plată”.
Întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 205-208 C.pr. civ.
Analizând cu prioritate excepția invocată în raport de dispozițiile art. 248 alin.1 Cod.pr.civ, Tribunalul o va admite pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit art. 468 al. (1) și (2) Cod procedură civilă termenul de 30 de zile pentru formularea apelului curge de la comunicarea hotărârii.
Din cuprinsul dovezii de comunicare a hotărârii către pârâtă (f. 53 dosar fond), rezultă că aceasta s-a realizat la data de 05.03.2015, în condițiile art. 161, 162 și art.163 Cod procedură civilă.
Cererea de apel a fost depusă la data de 07.04.2015, în acord cu art. 471 al. (1) Cod procedură civilă, la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Raportând data comunicării hotărârii la data depunerii cererii de apel se constată că termenul prevăzut de art. 468 al. (1) Cod procedură civilă, calculat în acord cu art. 181 și 182 Cod procedură civilă, a fost depășit, intervenind sancțiunea decăderii în conformitate cu art. 185 Cod procedură civilă.
În cauză, nu s-a formulat cerere de repunere în termen în conformitate cu art.186 (2) Cod procedură civilă și nici nu s-au invocat și probat împrejurări care să determine întreruperea sau suspendarea termenului în condițiile art. 184 al. (3) și (4) sau art. 469 Cod procedură civilă.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 raportat la art.185 Cod procedură civilă, se va admite excepția și se va respinge apelul ca tardiv formulat.
În fine, soluționarea apelului pe baza excepției de procedură privind tardivitatea acestuia, face de prisos analizarea celorlalte excepții ori a motivelor de apel care privesc fondul pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității apelului, invocată din oficiu.
Respinge apelul declarat de către apelanta-pârâtă P. . sediul în A., .. 131 C, județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 215 din data de 05.02.2015, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata-reclamantă . SRL, cu sediul în C., .. 2A, Pavilion Administrativ, cam. 1, cu sediul procesual ales în A., ., ., ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 septembrie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
D. M. Nuți C. Doinița O. S.
Red. CD – 06.10.2015/4 ex.
Dos.fd._
Jud. A.
Jud.fd. D. A. P.
.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1027/2015. Tribunalul TELEORMAN | Fond funciar. Decizia nr. 118/2015. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
