Contestaţie la executare. Decizia nr. 485/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 485/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 485/2015
ROMANIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 485
APEL
Ședința publică de la 30 aprilie 2015
Tribunalul compus din:
Președinte – A. L. N.
Judecător - V. M.
Grefier - P. C.
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelanta-contestatoare D. (fostă M.)A. M., cu sediul în A., ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 663 din 12 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, având ca obiect-contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelanta contestatoare fiind reprezentată de avocat D. M., lipsind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează următoarele:
- dosarul se află la primul termen de judecată în apel;
- procedura de citare este legal îndeplinită.
- cererea de apel având ca obiect – contestație la executare este motivată, semnată, netimbrată;
- în procedura prealabilă intimata a depus întâmpinare;
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 131 C., pune în discuția părți prezente, competența tribunalului în soluționarea cauzei.
Partea prezentă, având cuvântul apreciază că tribunalul este competent material, general și teritorial în soluționarea procesului.
Tribunalul, verificând competența materială, generală și teritorială rap. la art. 95 pct. 2, art. 466 și art. 717 C. stabilește că este competent să soluționeze cauza de față.
Instanța, conform art. 238 C. pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Partea prezentă având cuvântul estimează durata procesului la o zi.
Tribunalul estimează durata procesului la o zi.
Avocat D. M. depune la dosar împuternicirile avocațiale nr. 0156 și chitanța . NR._ reprezentând dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 25 lei..
Tribunalul luând act că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, deschide dezbaterile asupra fondului conform art. 392 Cod Procedură Civilă și acordă cuvântul în ordinea prevăzută de art. 216 Cod Procedură Civilă.
Avocat D. M. pentru apelanta contestatoare având cuvântul solicită admiterea apelului și arată că procesele verbale de contravenție nesemnate de agentul constatator și necomunicate nu pot constitui titlu executoriu iar din actele existente la dosar respectiv confirmare de plată rezultă că amenzile aplicate în anul 2011 au fost achitate f-17-19.
Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. sub nr._ , contestatoarea D. (fostă M.) A. M. a formulat în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, contestație la executarea silită pornită de B. I. R. L. în dosarul execuțional nr. 512/2014.
În motivare, contestatoarea a arătat că la data de 14.07.2014, prin curier poștal a primit o înștiințare și o somație de la B. I. R. L., prin care a fost înștiințată că s-a pornit executarea silită împotriva sa, în baza proceselor- verbale de constatare a contravenției . nr._/26.07.2011, . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011, în dosarul de executare nr. 512/2014. A susținut că titlurile executorii nu i-au fost comunicate, așa cum rezultă din procesele-verbale de îndeplinire a procedurii de comunicare din data de 08.09.2011, acte care nu îndeplinesc cerințele legii. Dovada procedurii de comunicare a proceselor-verbale este inexistentă.
Executarea sancțiunilor, față de dispozițiile legale în materia contravențiilor, s-a prescris, prin necomunicarea proceselor-verbale de contravenție, în termenul prevăzut de lege.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În susținere, contestatoarea a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: înștiințare din 03.07.2014 privind declanșarea urmăririi silite (f. 4); somație din 03.07.2014 (f. 5); încheierea nr. 512/03.07.2014 privind stabilirea cheltuielilor de executare (f. 6); procese-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011, . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 (f. 7-8); procese-verbale de îndeplinire a procedurilor de comunicare (f. 9); încheierea nr. 4616/19.06.2014 prin care s-a încuviințat executarea silită (f. 10); dovezi de comunicare (f. 11, 12); confirmări privind plata sumelor la care contestatoarea a fost obligată prin procesele-verbal de contravenție (f. 17-19).
La data de 03.09.2014, prin serviciul registratură, s-a atașat la dosarul cauzei întâmpinarea formulată de intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, prin care a solicitat respingerea cererii.
S-a arătat, în esență, că procesele-verbale de contravenție au fost comunicate debitoarei în termenul legal de o lună, conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, în data de 08.08.2011, operațiune confirmată de semnătura martorului prezent, iar domiciliul debitoarei unei a fost făcută comunicarea proceselor-verbal de contravenție în cauză este același cu domiciliul precizat în contestația formulată. Astfel, nu se poate susține că procedura de comunicare a fost viciată sau că debitoarei i-au fost lezate drepturile procesuale.
Prin încheierea din data de 19.06.2014 pronunțată de către Judecătoria G., instanța de executare a încuviințat executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011, . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 și a dat împuternicire executorilor judecătorești să pună în executare titlurile executorii în cauză. Prin urmare, afirmațiile contestatoarei că procesele-verbale de constatare a contravenției nu ar avea puterea de titluri executorii sunt nefondate.
A mai precizat intimata că sumele ce îi revin debitoarei ca obligații de plată sunt separate și au beneficiari legali. Astfel, pe de o parte, contestatoarei îi incumba o datorie pecuniară reprezentată de amenda contravențională în cuantum total de 750 lei ca și sancțiune principală, iar pe de altă parte îi incumba o altă datorie pecuniară, neachitată în speța de față, reprezentată de sancțiunea complementară în valoare de 84 de euro, care reprezintă tarifele de despăgubire și care se achită în contul CNADNR SA.
Prin urmare, rezultă că solicitarea privind executarea silită se referă strict la recuperarea unei creanțe de drept comun (tariful de despăgubire), care îndeplinește condițiile prevăzute de art. 662 C. proc. civ..
În drept, intimata a invocat art. 205-208 C. proc. civ., solicitând și judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 223 C. proc. civ..
În susținere, a atașat titlurile executorii – procesele-verbale de contravenție R11 nr._/26.07.2011, . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 și dovezile de comunicare a acestora (f. 31-36).
Prin răspunsul la întâmpinare, contestatoarea a susținut că dreptul său de a formula plângere contravențională s-a născut la data de comunicării proceselor-verbale, de către executorul judecătoresc, după trei ani și jumătate de la emiterea acestora.
B. I. R. L. nu a comunicat instanței dosarul de executare nr. 512/2014, deși i s-a solicitat prin adresa emisă la 22.01.2015.
Prin sentința civilă nr. 663/_ Judecătoria A. a respins cererea având ca obiect contestație la executare formulată de contestatoarea D. (fostă M.) A. M., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, prin cererea formulată, contestatoarea D. (fostă M.) A. M. a contestat executarea silită declanșată prin titlul executoriu constând în procesele-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011, . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 (f. 7, 8), sub aspectul plății debitului total compus din creanța în cuantum de 84 euro (plătibilă în echivalent în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății) și suma de 260,40 lei, reprezentând cheltuieli de executare silită.
Prin somația de executare nr. 512/014 din data de 03.07.2014, emisă de B. I. R.-L. (f. 5), contestatoarea a fost înștiințată că datorează debitul sus menționat și că s-a declanșat procedura de executare silită împotriva sa, în vederea recuperării acestei sume. În cuprinsul somației au fost menționate natura obligațiilor fiscale ce incumbă contestatoarei, respectiv documentele prin care s-a individualizat suma de plată- procesele-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011, . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 (f. 7, 8).
Prin acțiunea formulată, contestatoarea a invocat, în esență, motive de nelegalitate a proceselor verbale de contravenție, or instanța a reținut că, în acord cu prev. art. 712 alin. 2 C. proc. civ., apărările de fond împotriva unui titlu executoriu-care nu este emis de o instanță judecătorească-pot fi formulate în procedura contestației la executare, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale procesuală de desființare a lui.
Așa fiind, a reținut că, potrivit prev. art. 31 și urm. O.G. nr. 2/2001 rep., privind regimul juridic al contravențiilor, contestatoarea a avut posibilitatea formulării plângerii contravenționale cu scopul contestării legalității și temeiniciei proceselor verbale de contravenție- titlurilor executorii contestate prin prezenta acțiune având ca obiect contestație la executare, cele două proceduri neputând a fi suprapuse ori confundate, întrucât sunt reglementate în mod distinct, aspect ce nu permite, în cadrul procesual al litigiului dedus judecății, analiza apărărilor contestatoarei raportat la viciile de legalitate a procesului verbal de contravenție indicat în petitul acțiunii.
Analizând legalitatea executării silite declanșate împotriva contestatoarei, respectiv titlurile executorii - procesele-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011, . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 (f. 7, 8), instanța a avut în vedere că, prin și sentința civilă 278/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, s-a admis contestația la executare pornită împotriva contestatoarei D. (fostă M.) A. M. în baza titlului executoriu - procesului-verbal de contravenție . nr._/31.05.2011, întrucât acesta a fost anulat parțial.
Așa fiind, în condițiile în care contestatoarea a învestit instanța cu o cerere având ca obiect contestație la executare, fără a formula, în același cadru, și plângere contravențională împotriva proceselor-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011, . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 (f. 7, 8) puse în executare, s-a reținut că executarea silită pornită împotriva contestatoarei, în formele contestate de petentă, dar comunicate acesteia, s-a derulat având la bază titluri executorii valabile la acel moment, derivând din neîndeplinirea obligației de plată a sumelor de bani provenind din amenzi contravenționale și din alte sancțiuni aplicate potrivit disp. legale, iar eventuala împrejurare a desființării ulterioare a titlurilor executorii prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, dând eficiență deciziei nr. 10 din 10.06.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial la data de 23.07.2013, este de natură a atrage aplicarea disp. art. 642 C. proc. civ., conform cărora toate actele de executare efectuate în baza titlului executoriu desființat sunt, la rândul lor, desființate de drept, dacă prin lege nu se dispune altfel.
Cum contestatoarea a arătat că a achitat sumele la care a fost obligată prin procesele-verbale în baza cărora s-a început urmărirea silită în dosarul execuțional nr. 512/2014, rezultă posibilitatea contestatoarei de a recurge la procedura întoarcerii executării, în sensul art. 722 C. proc. civ. .
În consecință, în lipsa unor mijloace de probă pertinente care să indice o situație de fapt contrară celei reținute în actele de executare silită derulate împotriva contestatoarei, instanța a respins contestația la executare formulată de aceasta ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal prevăzut de art. 468 C., apelantul contestator D. (fostă M.) A. M., solicitând, admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate cu consecința admiterii contestației la executare .
Criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie a arătat că s-a pornit executarea silită împotriva sa fără a exista un titlu executoriu, procesele verbale de contravenție nesemnate și necomunicate nu pot constitui titluri executorii . ÎCCJ a reținut prin decizia pronunțată la_ că actele emise de CNADNR care nu sunt semnate de agentul constatator sunt lovite de nulitate absolută .
În drept cererea de apel nu a fost motivată.
Prin întâmpinarea formulată intimatul a solicitat respingerea ca nefondat a apelului declarat.
În cursul cercetării judecătorești a apelului nu au fost administrate probe noi . Analizând sentința apelată prin prisma criticilor invocate și în conformitate cu dispozițiile art. 479 alin.1 Cod procedură civilă, Tribunalul constată apelul ca fiind întemeiat pentru următoarele considerente.
Potrivit disp.art.711 alin.1 C. „Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.”
Conform disp.art.31 alin.1 din OG nr.2/2001 „Împotriva procesului verbal de constatare și aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”.
Totodată, conform art.26 alin.3 din același act normativ „În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator la data încheierii”, iar potrivit disp.art.27 „Comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului…”.
De asemenea, instanța urmează a reține și Decizia nr.10 dată în dosar nr.7/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care „În interpretarea și aplicarea disp.art.27 alin.1 teza I rap.la art.14 alin.1, art.25 alin.2 și art.31 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că: Modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție și a înștiințării de plată prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire…”
Față de textele legale mai sus invocate instanța constată că pentru a putea fi pus în executare este necesar ca procesul verbal de constatare a contravenției să nu fie contestat așa cum prevede art.37 din OG nr.2/2001. Pentru a fi atacat se impune însă ca în prealabil să fie comunicat atât timp cât nu este semnat la momentul constatării de către cel sancționat.
În speță, procesul verbal nu a fost semnat de către apelantul contestator, fiind generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr.455/2001 și a HG nr.1259/2001.
Dovada legalei îndepliniri a procedurii de comunicare trebuie să rezulte din înscrisurile prev.de.art.27 din OG nr.2/2001, respectiv avizul poștal de primire ori procesul verbal de afișare.
În speță, procesele verbale de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii . nr._/_ , nr._/_ , nr._ /_ au fost comunicate conform disp.art.27 din OG nr.2/2001, nefăcându-se dovada de către intimat a faptului că s-ar fi încercat comunicarea acestora întru-na din modalitățile descrise respectiv, prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.
Pentru aceste considerente, instanța constată că procesele verbale de constatare a contravenției . nr._/_ , nr._/_ , nr._ /_ nu constituie titlu executoriu în înțelesul legii(comunicat și neatacat), astfel încât executarea silită a început cu nerespectarea disp.art.632 alin.1 Cod procedură civilă.
Așa fiind, față de dispozițiile legale pe larg invocate mai sus și văzând și disp.art.703 Cod procedură civilă, art.711 Cod procedură civilă și art.719 Cod procedură civilă, tribunalul reține că în mod greșit instanța de fond a respins contestația la executare, așa încât, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 2 C. va admite apelul declarat, va schimba în tot sentința apelată în sensul că va admite contestația la executare, va anulat actele de executare emise în dosarul de executare nr.512/2014.
În temeiul prevederilor art. 453 Cod procedură civilă va obliga intimatul, care se află în culpă procesuală, la plata către apelantul contestator a sumei de 25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta-contestatoare D. (fostă M.)A. M., cu sediul în A., ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 663 din 12 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România cu sediul în București, .. 401 A, sector 6.
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că admite contestația la executare formulată de contestatoarea D. A. M. și anulează formele de executare întocmite de executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr. 512/2014.
Obligă intimata la plata sumei de 25 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 aprilie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
A. L. N. V. M. P. C.
Red.V.M 29.05 .2015
Th.red. C.P./ 4ex./16.06..2015
D.f._
J.f. D. A. P.
..07.2015
| ← Succesiune. Decizia nr. 482/2015. Tribunalul TELEORMAN | Contestaţie la executare. Decizia nr. 487/2015. Tribunalul... → |
|---|
