Contestaţie la executare. Decizia nr. 490/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 490/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 4101/292/2014
ROMANIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 490
APEL
Ședința publică de la 30 aprilie 2015
Tribunalul compus din:
Președinte – A. L. N.
Judecător - V. M.
Grefier – P. C.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanta-intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA-Direcția Regională de Drumuri și Poduri București cu sediul în București, str. .. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 343 din 27 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimata-contestatoare N. M. cu domiciliul la Cabinet avocat C. Mariu cu sediul în București, calea Rahovei, Electroma, nr. 266-268, ., ., având ca obiect – contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează următoarele:
- dosarul se află la primul termen de judecată în apel;
- procedura de citare este legal îndeplinită.
- cererea de apel având ca obiect – contestație la executare este motivată, în termen, semnată, timbrată cu suma de 20 lei conform ordinului de plată nr. 453/05.01.2015(f. 3) ;
- apelanta-creditoare prin cererea de apel a solicitat judecarea cauzei în lipsă;
- în procedura prealabilă nu s-a depus întâmpinare;
Tribunalul, verificând competența materială, generală și teritorială, în conformitate cu dispozițiile art. 131 NCPC, rap. la art. 95 pct. 2 și art. 1027 NCPC stabilește că este competent să soluționeze cauza de față.
Tribunalul conform art. 238 NCPC estimează durata procesului la o zi.
Nemaifiind cereri prealabile sau excepții de soluționat și nici probe de administrat, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare, în baza înscrisurilor aflate la dosar.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
P. cererea introdusă la această instanță și înregistrată la nr._ / 2014 din 17.11.2014, contestatoarea N. M. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.R. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, a formulat contestație la executare prin care a solicitat anularea tuturor formelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 2290/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc „T. F.” cu sediul în G., jud. G., precum și suspendarea executării silite până la finalizarea definitivă a prezentei contestații.
În fapt, contestatoarea a arătat că solicită anularea dispoziției privind înființarea popririi, întrucât a intervenit perimarea cererii de executare silită formulată la data de 11 decembrie 2012. Astfel, de la data formulării cererii de executare și până la data de 24.10.2014, data la care a fost luată măsura popririi, a trecut un termen mai mare de 6 luni, creditoarea lăsând să treacă acest termen fără ca în acest interval de timp să mai fi îndeplinit vreun act de executare sau de urmărire, așa cum stipulează în mod imperativ disp. art. 389 din vechiul Cod de procedură civilă. În subsidiar, în cazul în care se va constata intervenirea perimării de drept, solicită să se constate că a intervenit și prescripția dreptului de a cere executarea silită, întrucât s-a împlinit termenul de prescripție de 3 ani de la data la care s-a născut dreptul de a cere executarea silită, așa cum prevăd disp. art. 405 și următoarele din Codul de procedură civilă. A mai menționat contestatoarea că procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/13.12.2010 emis de C. - Centrul de Studii Tehnice, Rutiere și Informatică - CESTRIN, care constituie titlu executoriu, nu i-a fost comunicat niciodată. Așa cum reiese din conținutul său, procesul-verbal a fost emis la data de 13.12.2010, după circa 2 luni de la data săvârșirii presupusei contravenții de a circula pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, respectiv data de 15.10.2010, din birou, în lipsa sa și a oricărui martor ocular. Se spune că acest proces-verbal a fost comunicat printr-un agent al C., respectiv numitul I. O., având funcția de controlor trafic, care la data de 11.01.2011 s-a deplasat la adresa din Roșiorii de Vede, . 111, ., jud.Teleorman, unde a procedat la afișarea pe ușa imobilului, însă arată contestatoarea, nu a găsit nici un proces-verbal, astfel că nu a cunoscut niciodată despre faptul că ar fi săvârșit o contravenție pentru care să fi fost sancționată. A mai menționat contestatoarea că, potrivit disp. OG 15/2002, procesul-verbal constituie titlu executoriu numai dacă nu a fost atacat cu plângere în termen de 15 zile de la comunicare, ori, necomunicându-i-se niciodată, acesta nu poate constitui titlu executoriu,în temeiul căruia să se solicite executarea silită. Față de acest motiv, contestatoarea solicită și anularea încheierii nr.89/21.01.2013 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede în dosarul nr._ prin care a fost încuviințată executarea silită a acestui proces-verbal de contravenție,fiind privată de posibilitatea contestării acestor amenzi în instanță, în termen de 15 zile de la comunicare și, automat,de a putea achita în termen de 48 de ore, jumătate din cuantumul amenzii. Contestatoarea, invocând disp. OG 2/2001,Legea nr.445/2001, OG nr.15/2002, art.2 din Legea nr.144/2012,OG nr.15/2002 și art.6 din CEDO precum și art.15 alin.1 din codul Penal, a mai arătat că procesul-verbal ar fi putut fi anulat, menționând că a formulat contestația la executare în termenul legal de 15 zile, termen care a început să curgă de la data efectuării primei rețineri- 10.11.2014,întrucât nici până la data formulării contestației la executare, executorul judecătoresc nu l-a încunoștințat despre măsura luată privind înființarea popririi pe veniturile salariale periodice.
În drept, contestația la executare a fost întemeiată pe disp.art. 711 alin.1, alin.3 Cod procedură civilă, art.708 alin.1 Cod procedură civilă, OUG nr.15/2002, Legea 144/2012 pentru modificarea OG 15/2002, OG 2/2001 și Legea 445/2001.
În temeiul art.411 alin.1 pct. 2 Cod procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În dovedire, contestatoarea a depus la dosar, un set de înscrisuri, în copie: proces-verbal de cheltuieli din 29.01.2013, adresa de înființare a popririi din data de 23.10.2014,procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._/13.12.2010,comunicare emisă de B. ,, T. F.,, cu sediul în G., jud. G. (f.7-10).
În vederea soluționării cauzei, instanța a solicitat, în temeiul art. 402 Cod procedură civilă, organului de executare Biroului Executorului Judecătoresc ,,T. F. ,, cu sediul în G., jud. G., de a comunica copii certificate de pe actele dosarului de executare nr.2290/2012, relațiile fiind comunicate (f. 37 - 56).
Intimata nu a formulat întâmpinare în cauză.
P. sentința civilă nr. 343/27.02.2015, Judecătoria Roșiorii de Vede a admis contestația la executare formulată de contestatoarea N. M., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.R. prin DIRECȚIA DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI.
A dispus anularea adresei de înființare a popririi din data de 23.10.2014 precum și a tuturor actelor de executare silită întocmite în dosarul de executare nr. 2290/2012 B. T. F. cu privire la contestatoare.
A dispus anularea ca netimbrat a capătului de cerere având ca obiect suspendarea executării silite.
A respins ca neîntemeiată cererea B. T. F. de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor ocazionate de copierea dosarului de executare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că titlul executoriu în baza căruia s-a desfășurat executarea silită este reprezentat de procesul-verbal de contravenție . nr._ din 13.12.2010, care a fost comunicat contravenientei prin afișare la data de 11.01.2011 potrivit procesului-verbal de comunicare prin afișare de la fila 40.
Conform art. 27 alin 1 din OG 2/2001 comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.
P. Decizia RIL nr. 10 din 10.10.2013 a ICCJ, s-a stabilit că interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, va fi în sensul că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Așadar, în acord cu dispozițiile art. 27 teza I din OG 2/2001 și având în vedere și Decizia RIL nr. 10 din 10.10.2013 a ICCJ, instanța reține că intimata avea obligația de efectua procedura de comunicare a procesului verbal de contravenție prin poștă, cu aviz de primire, iar numai ulterior, în cazul în care această primă modalitate de comunicare nu era eficientă, putea recurge la procedura de comunicare prin afișare.
Potrivit art. 37 din OG 2/2001 procesul-verbal neatacat cu plângere contravențională în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Având în vedere că procesul-verbal de contravenție nu a fost comunicat în mod legal, termenul de 15 zile pentru formularea plângerii contravenționale nu a început să curgă, astfel încât procesul-verbal de contravenție nu reprezintă titlu executoriu.
Întrucât potrivit art. 632 alin. 1 Cod procedură civilă, executarea silită se poate efectua numai în baza unui titlu executoriu, instanța urmează să admită contestația la executare.
Întrucât, contestatoarea nu s-a conformat solicitărilor instanței de a depune taxa judiciară de 50 de lei aferentă cereri de suspendare a executării silite, deși a fost citată cu această mențiune, instanța în temeiul art. 10 și 33 din OUG 80/2013, a dispus anularea ca netimbrat a capătului de cerere având ca obiect suspendarea executării silite.
Având în vedere că, contestatoarea nu are nici o culpă procesuală, ținând seama și de dispozițiile art. 716 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța a respins ca neîntemeiată cererea B. T. F. de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor ocazionate de copierea dosarului de executare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal prev. de art. 468 C. proc. civ., apelantul intimat CNADR.
P. apelul declarat de apelantul intimat, acesta a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței și menținerea tuturor formelor de executare deja realizate, cât și a cheltuielilor de executare ocazionate de derularea procesului.
În motivare s-a arătat că instanța de fond a admis în mod netemeinic și nelegal contestația la executare și nu a avut în vedere prevederile art. 27 din OUG 2/2001.
Totodată a arătat că emiterea și comunicarea procesului verbal de contravenție în cauză a fost efectuat în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001, așadar afirmația contestatoarei că nu aluat cunoștință de procesul verbal întocmit împotriva sa echivalează cu simple elucrubații, întrucât așa cu reiese din înscrisurile aflate la dosarul acuzei, aceasta a fost informată în timp util, dar nu și-a valorificat dreptul conferit de lege în termen procedural.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 650 alin. 3 Cod Procedură civilă, OG nr. 2/2001 și O.G nr. 15/2002.
Intimata contestatoare, deși legal citată nu a depus întâmpinare.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor de apel invocate, instanța apreciază următoarele:
Pentru a putea începe în mod legal executarea silită, creditorul trebuie să-și fundamenteze cererea pe existența unui titlu executoriu valabil.
În cauză, procesul verbal de constatare și sancționarea contravențională reprezentând titlul de creanță devine titlu executoriu, dacă debitorul nu a înțeles să execute sancțiunea în termenul legal ce curge de la comunicarea procesului verbal.
Soluția instanței este fundamentată în drept pe disp. art. 37/OG 2/2001 conform cărora procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. Procesul verbal poate fi atacat, conform art. 31/OG 2/2001, în termen de 15 zile de la înmânare sau comunicare, evident dacă faptul comunicării respectă la rândul său rigorile legii.
Așa cum a învederat instanța de fond, comunicarea se face potrivit disp. art. 27 teza I din OG 2/2001 raportat la Decizia RIL nr. 10 din 10.10.2013 a ICCJ, prin poștă, cu aviz de primire, iar numai ulterior, în cazul în care această primă modalitate de comunicare nu era eficientă, putea recurge la procedura de comunicare prin afișare.
În cauză, procedura de comunicare în modalitatea realizată de apelantă este deci nelegală, astfel că titlul de creanță nu a devenit titlu executoriu.
Legalitatea procedurii de comunicare este instituită în cauză de art. 27/OG 2/2001, decizia ÎCCJ venind numai să lămurească cu titlu obligatoriu o chestiune litigioasă a practicii judiciare. Așadar, chiar și în lipsa deciziei ÎCCJ, soluția instanței sub aspectul reținerii nelegalității procedurii de comunicare rezidă în art. 27/OG2/2001.
Față de aceste considerente, în temeiul disp. art. 480 C. proc. civ. va respinge apelul ca fiind neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta-intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA-Direcția Regională de Drumuri și Poduri București cu sediul în București, str. .. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 343 din 27 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimata-contestatoare N. M. cu domiciliul la Cabinet avocat C. M. cu sediul în București, calea Rahovei, Electroma, nr. 266-268, ., ..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 aprilie 2015
Președinte, Judecător, Grefier,
A. L. N. V. M. P. C.
Red. th.red. A.L.N
4 ex./29.05.2015
D.f._
J.f. M. C. R.
..06.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 342/2015. Tribunalul TELEORMAN | Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 435/2015. Tribunalul... → |
|---|
