Contestaţie la executare. Hotărâre din 15-04-2015, Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 365/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 365/2015
Ședința publică din data de 15 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. A.
Judecător C. Ț.
Grefier R. M. ȘOFRONICI
Pe rol se află soluționarea apelului privind pe apelanții I. A., I. I. împotriva sentinței civile nr.6058/15.04.2014 pronunțata de Judecătoria Timișoara in dos._ in contradictoriu cu intimații contestatori R. V., C. M., având ca obiect contestație la executare.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate in încheierea de ședință din data de 18.03.2015 parte integranta din prezenta hotărâre și când instanța din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art.396 al.1 N.C., a amânat pronunțarea cauzei pentru termenul din data de 01.04.2015, ulterior la data de 15.04.2015.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinței nr.6058/15.04.2014 pronunțata de Judecatoria Timișoara, in dos. nr._, a constatat următoarele:
Prin sentința nr.6058/15.04.2014 pronunțata de Judecatoria Timișoara, in dos. nr._ prima instanță a admis contestația la executare formulată de contestatorii R. V. și C. M. în contradictoriu cu intimații I. A. ȘI I. I..
A dispus anularea executării silite și a tuturor actelor și formelor de executare silită pornite în dosarul execuțional nr. 405/ex/2013 al B. J. C. M.
A obliat intimații la plata în favoarea contestatorilor a cheltuielilor de judecată în valoare de 561,5 lei.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele: Pe fondul cauzei instanța a constatat că prin cererea de executare silită depusă la B. J. C. M. la data de 04.06.2013, intimații au solicitat punerea în executare silită a sentinței civile nr. 2656/09.02.2010, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 559/A/2010 pronunțată de Tribunalul T. și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 91/R/2011, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.
Prin încheierea civilă nr. 7763/ex/19.06.2013 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr_/325/2012 s-a admis cererea de încuviințare a executării silite pornite în dosarul execuțional nr. 405/ex/2012 al B. J. C. M. în baza titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 2656/09.02.2010, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ definitivă prin Decizia civilă nr. 559/A/2010 pronunțată de Tribunalul T. și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 91/R/2011, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.
Prin somația emisă la data de 12.07.2013 în dosarul execuțional nr. 405/ex/2013 executorul judecătoresc J. C. M. a somat contestatorul ca în termen de 10 zile de la primirea somației să se conformeze necondiționat dispozitivului titlului executoriu, în sensul de a stabili linia de hotar dintre cele două proprietăți pe aliniamentul 6-2 din din raportul de expertiză efectuat în cauză de către expertul S. I. (plan de situație cu propunere de grănițuire) și să permită reclamanților construirea unui gard între cele două proprietăți pe linia de hotar stabilită prin expertiză și în termende 1 zi să se prezinte la biroul executorului judecatoresc pentru a achita creditorilor sumele de 1240 reprezentând cheltuieli de executare silită cu onorariu avocat, 2728 lei reprezentând onorariu de executor cu TVA inclus, 52,08 lei reprezentand cheltuieli de executare silită, 24, 5 lei taxe postale și 12,5 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar mobil.
Potrivit art 628 Cod pr civilă” 1) Pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, a unei plantații ori a altei lucrări, încredințarea minorului, stabilirea locuinței și vizitarea acestuia sau în luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu”
Instanța a constatat că prin titlurile executorii susmenționate s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile creditorilor și a debitorului pe aliniamentul 6-2 din din raportul de expertiză efectuat în cauză de către expertul S. I. (plan de situație cu propunere de grănițuire. Totodată au fost obligații pârâții să permită reclamanților construirea unui gard între cele două proprietăți pe linia de hotar stabilită prin expertiză.
Așadar obligația care deopotrivă le incumbă părților din dosarul_ este aceea de a respecta linia de hotar stabilită de către instanță, astfel că somarea contestatorului ˝de a stabili linia de hotar dintre cele două proprietăți pe traseul: pe aliniamentul 6-2 din din raportul de expertiză efectuat în cauză de către expertul S. I. (plan de situație cu propunere de grănițuire.) nu-și are suport legal de vreme ce instanța este cea cere a stabilit linia de hotar prin sentință.
Deși din interogatoriul administrat părților rezultă între acestea subzistă un conflict vechi privind hotarul, părțile refuzând să-și vorbească, totuși contestatorii nu au făcut dovada faptului că au încercat anterior demarării executării silite să stabilească efectiv hotarul pe traseul stabilit de instanță prin sentința civilă nr 2656/09.02.2010, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ și că au fost împiedicați de contestatori sau că aceștia ar fi încălcat acest traseu sau că s-ar fi opus ridicării gardului de către intimați pe linia de hotar
Intimații, în temeiul titlurilor executorii puse în executare silită, sunt îndreptățiți să înțărușeze sau să-și construiască gard pe aliniamentul 6-2 din din raportul de expertiză efectuat în cauză de către expertul S. I. (plan de situație cu propunere de grănițuire. Însă nici un text legal nu obligă contestatorii să suporte cheltuielile de efectuare a acestei înțărușări, în condițiile în care aceștia nu împiedică în mod obiectiv intimații la punerea semnelor exterioare de hotar și la ridicarea gardului
Refuzul contestatorilor de a semna procesul verbal din data de 23.09.2013 întocmit de executorul judecătoresc cu ocazia înțărușării nu echivalează cu refuzul acestora de a pune în executare titlul exectoriu, câtă vreme acestia nu s-au opus înțărușării și nu au formulat obiecțiuni cu privire la modul de trasare a liniei de hotar de către expert, acestia refuzând semnarea procesului verbal fiind vădit deranjați că s-a procedat la executarea silită a titlului executoriu și că au fost puse în sarcina acestora cheltuielile de executare detaliate anterior. Faptul că în plan subiectiv contestatorii nu acceptă modul cum linia de hotar a fost stabilită de către instanță nu echivalează cu un refuz al acestora de a respecta linia de hotar stabilită de instanță, câtă vreme în plan obiectiv nu s-a dovedit că aceștia ar fi manifestat opoziție față de înțărușare și că nu ar fi respectat obligația stabilită de către instanță de a permite intimaților înțărușarea și ridicarea gardului pe linia de hotar
Sentința civilă nr. 2656/09.02.2010, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ definitivă prin Decizia civilă nr. 559/A/2010 pronunțată de Tribunalul T. și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 91/R/2011, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara este susceptibilă de executare silită numai în privința sumelor de bani reprezentând cheltuieli de judecată stabilite prin titlurile executorii, care însă nu au făcut obiectul executării silite, fiind de altfel plătite de contestatori după cum rezultă din cuprinsul materialului probator
Dispoziția instanței de stabilire a liniei de hotar și de obligare a contestatorilor să permită intimaților să construiască gardul pe linia de hotar, nu stabilește vreo obligație de a face propriuzisă sau a da ceva în sarcina contestatorilor această dispoziție dând naștere în fapt la o obligație de a nu face, adică aceea de a nu încălca linia de hotar, respectiv de a nu stânjeni creditorii în construirea gardului sau delimitarea prin semne exterioare a hotarului pe traseul stabilit de către instanță.
În situația în care s-ar fi făcut dovada nesocotirii de către contestatori a liniei de hotar stabilite de către instanță, creditorii ar fi fost îndreptățiți să solicite concursul executorului pentru respectarea hotărârii judecătorești însă în condițiile procedurii speciale prevăzute de Cod de procedură civilă, privind modul de punere în executare silită a obligațiilor de a face și a obligațiilor de a nu face.
Prin urmare atâta timp cât nu se justifică punerea în executare silită a titlurilor executorii în baza cărora s-a înregistrat dosarul execuțional 405/ex/2013, instanța va admite contestația la executare și va dispune anularea executării silite și a tuturor actelor și formelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 405/ex/2013.
Susținerile contestatorilor potrivit cărora intimații le datorează suma de 2200 lei, cu titlu cheltuieli de judecată nu pot fi reținute de către instanța câtă vreme, prin sentința civilă nr 6412/08.03.2012 pronunțată de Judecatoria Timișoara în dosarul_, astfel cum a fost modificată în recurs prin Decizia civilă nr.488/R/18.04.2013 a Tribunalului T., s-a stabilit cu putere de lucru judecat că, cheltuielile de judecată în sumă de 2400 lei stabilite în sarcina intimaților prin Decizia civilă nr. 91/R/2011, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara dosarul nr._, au fost achitate de intimați contestatorilor prin intermediul mandatarului contestatorilor, avocat I. C., efectul pozitiv al lucrului judecat impunându-se în prezenta cauză, fără posibilitatea de a mai fi contrazis,. Așadar, chiar în situația în care, în prezenta cauză, instanța nu ar fi anulat actele de executare silită, totuși nu s-ar fi putut constata diminuarea creanței intimaților,constând în cheltuieli de executare cu suma de 2200 lei ( reprezentând creanța contestatorilor constând în cheltuieli de judecată), ca urmare a incidenței unei compensații legale între aceste creanțe reciproce ale părților, câtă vreme, așa cum am aratat anterior creanța contestatorilor în sumă de 2400 lei a fost stinsă prin plată, cum s-a reținut prin sentința civilă nr 6412/08.03.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul_ .
În temeiul art. 453 cod de procedură civilă instanța a obligat intimații la plata cheltuielilor de judecată parțiale în sumă de 561,5 lei din care 400 lei reprezentând onorariu avocat iar 161,2 lei contravaloare copii dosar execuțional. În ceea ce privește taxa judiciară de timbru aferentă contestației la executare, aceasta nu va fi pusă în sarcina intimaților, contestatorii având posibilitatea să solicite restituirea acesteia după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, potrivit art 45 alin 1 lit f din OUG 80/2013
Împotriva sentinței civile nr.6058/15.04.2014 pronunțata de Judecatoria Timișoara, in dos. nr._, a declarat apel I. A. ȘI I. I. la data de 31.07.2014 prin care au solicitat: admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și respingerea ca nefondată a contestației la executare, cu obligarea intimaților contestatori R. V. și C. M. la plata cheltuielilor de judecată în ambele instanțe.
Se apreciază că hotărârea apelată este netemeinică și nelegală, prima instanță a reținut în mod greșit că obligația contestatorilor intimați nu este una de a face, propriu zisă, ci de fapt o obligație de a nu face, adică de a nu încălca linia de hotar, respectiv de a nu stânjeni pe apelanții pârâți în construirea gardului sau delimitarea prin semne exterioare a hotarului pe traseul stabilit de către instanță prin hotărârea de grănițuire ce constituie titlul executoriu.
În dispozitivul sentinței civile de grănițuire nr. 2656/2010 rămasă definitivă și irevocabilă s-a stabilit în sarcina intimaților contestatori R. V. și C. M. obligația de a permite apelanților pârâți ridicarea gardului despărțitor stabilit prin expertiza ce face parte integrantă din titlu executoriu pe aliniamentul 6-2.
Acest aliniament, ce constituie potrivit titlului executoriu linia de hotar dintre proprietățile pe care urmează ca apelanții pârâți să ridice gardul, se află pe terenul ocupat de intimații contestatori R. V. și C. M..
Așadar, pentru ca titlul executoriu să se pună în aplicare este necesar ca întâi intimații contestatori să le permită accesul pe terenul ocupat de aceștia, pentru a se ridica de către aceștia gardul despărțitor.
Prin sentința civilă nr. 2656/2010 s-a dispus obligarea contestatorilor intimați de a le permite ridicarea gardului, adică s-a dispus, raportat la starea de fapt, obligarea lor de a le permite accesul pe terenul ocupat de ei pentru a putea ridica gardul despărțitor pe aliniamentul 6-2 stabilit de instanță. Acest aspect nu a fost avut în vedere de prima instanță.
Obligația a face, stabilită prin titlul executoriu în sarcina contestatorilor intimați nu este una formală, pasivă de a nu stânjeni construirea gardului cum greșit a reținut prima instanță, ci este una reală și efectivă de a permite accesul pentru construirea gardului.
Prima instanță în mod greșit a reținut că apelanții pârâți nu au făcut dovada faptului că, anterior demarării executării silite, au încercat să stabilească efectiv hotarul pe traseul stabilit de instanță prin sentința civilă nr. 2656/09.02.2010, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ și nici că au fost împiedicați de contestatori sau că aceștia ar fi încălcat acest traseu sau că "s-ar fi opus ridicării gardului de către intimați pe linia de hotar ".
Sentința civilă nr. 2656/2010 a rămas definitivă și irevocabilă în februarie 2011, iar executarea silită a fost pornită de apelanții pârâți în dosarul execuțional nr. 405/ex/2013 al B. J. C. M. din Timișoara la 04.06.2013, respectiv doi ani de zile mai târziu -după trecerea unui termen rezonabil în care contestatorii intimați ar fi putut să-și execute de bună-voie obligația ce le incumbă, dacă nu s-ar fi opus ridicării gradului pe linia de hotar stabilită de instanță.
Din probatoriul administrat în fața primei instanțe rezultă, așa cum s-a și reținut dealtfel în sentința apelată, că între părți există o stare conflictuală privind hotarul.
Din înscrisul depus la dosarul primei instanțe reprezentând Procesul-verbal din 23.09.2013 întocmit de executorul judecătoresc, rezultă refuzul contestatorilor intimați de a semna înțărușarea liniei de hotar efectuată prin executor de către expertul care a întocmit expertiza ce constituie parte integrantă din titlul executoriu, cu toate că nu au avut obiectiuni de făcut.
Fără putință de tăgadă, rezultă că intimații contestatori au convingerea că gardul despărțitor trebuie realizat numai pe vechiul amplasament.
Prima instanță a reținut că "în plan subiectiv contestatorii nu acceptă modul cum linia de hotar a fost stabilită de către instanță".
Apelanții pârâți au făcut dovada că intimații contestatori au manifestat opoziție față de înțărușare, că au împiedicat în mod obiectiv punerea semnelor exterioare de hotar și ridicarea gardului și că nu au respectat obligația stabilită de instanță de a ne permite înțărușarea și ridicarea gardului pe linia de hotar, pentru că din interogatoriile administrate lor rezultă că ei doreau ridicarea gardului pe vechiul amplasament, deci nu pe un amplasament aflat pe terenul ocupat de ei.
Ori aliniamentul 6-2 stabilit de instanță se află pe terenul ocupat de contestatorii intimați motiv pentru care aceștia nu le-au permis accesul pentru ridicarea gardului despărțitor.
Adresarea către executorului judecătoresc pentru punerea în executare silită a obligației "a face" ce incumbă contestatorilor intimați și ce face obiectul dosarului execuțional nr. 405/ex/2013 al B. J. C. M. a dus ca în sfârșit apelanții pârâți să poată în prezența contestatorilor intimați, pătrunde pe terenul ocupat de aceștia pentru a înțărușa în fapt linia de hotar stabilită prin titlul executoriu pe care să ridice apoi gardul despărțitor.
s-a timbrat cererea de apel cu 50 lei taxă judiciară de timbru.
S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Au formulat întâmpinare intimații reclamanți C. M. și R. V., prin care au solicitat respingerea ca neîntemeiat și nefondat a apelului declarat de apelanții pârâți.
Consideră că apelanții nu au atacat încheierile de amânare a pronunțări și care fac parte din sentința civilă nr. 6058 pronunțată la 15.04.2014 de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, aceste încheieri de pronunțare din data de: 21.01.2014 - complet C16U, 18.02.2014 - complet C16C, 18.03.2014 -complet C16C, 01.04.2014 - complet C16C. Practic Tribunalul nu este sesizat cu calea de atac devolutivă împotriva încheierilor de amânare a pronunțării, astfel s-a invocat excepția de inadmisibilitate a unui apel declarat parțial.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea ca fiind netemeinice și nelegale a motivelor de apel și menținerea soluției primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
Cele două motive de apel îndreptate exclusiv împotriva sentinței civile nr. 6058 pronunțată la 15.04.2014 de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, nu fac decât să răstălmăcească cu rea credință cele constatate de instanța de fond. Intimații reclamanți au făcut trimiteri la probele privind răspunsurile apelanților I. A. și I. I. la interpelările luate și susținute în fața primei instanțe etc.
În probațiune: procesul verbal încheiat de domnul executor J. C. M. la amplasamentul aflat în litigiu în care s-a menționat faptul că intimații reclamanți sunt deacord cu ridicarea gardului stabilit în expertiza topografică; precum și probele solicitate în prima instanță dar neadministrate, inclusiv expertiză.
Se mai contestă măsura prin care li s-au reținut sumele de bani din pensie, fără să fie înștiințați.
Analizând excepția inadmisibilității apelului prin neatacarea în mod separat a încheierii de amânare de pronunțare Tribunalul reține că aceasta nu este întemeiată . Astfel potrivit art.425 Noul cod procedură civilă hotărârea judecătorească va cuprinde în partea introductivă în cazul în care dezbaterile au fost consemnate într-o încheiere de ședință doar anumite elemente care să identifice instanța în constituirea sa legală și părțile.
Tribunalul reține că în cazul amânării de pronunțare încheierea de amânare a pronunțării este indisolubil legată de hotărârea judecătorească astfel că prin declanșarea căii de atac a apelului împotriva hotărârii judecătorești acesta cuprinde și încheierea de amânare a pronunțării.
Analizând pe fond apelul prin prisma motivelor invocate Tribunalul apreciază că aceasta este nefondat.
Astfel Tribunalul reține prezentul litigiu are ca obiect contestație la executare formulată de către contestatorii intimați împotriva actelor de executare efectuate în cadrul dosarului execuțional nr.nr.405/ex/2013 al B. J. C. M..
Titlul executoriu pus în executare de către intimați îl reprezintă sentința civilă nr.2656/09.02.2010 a Judecătoriei Timșioara pronunțată în dosarul nr._ rămasă definitivă prin decizia civilă nr.559/A/02.07.2010 a Tribunalului T. și irevocabilă prin decizia civilă nr.91/R/15.02.2011 a Curții de Apel Timișoara.
În dispozitivul acestei sentințe s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților în litigiu pe aliniamentul 6-2 prevăzut în raportul de expertiză altul decât cel existent iar pârâții contestatori apelanți au fost obligați să permită reclamanților intimați construirea unui gard pe acest aliniament.
Din cuprinsul dosarului execuțional Tribunalul reține că intimații au solicitat demararea procedurii executării silite pentru executarea sentinței civile ce constituie titlu executoriu.
Tribunalul reține că în mod corect prima instanță analizând cuprinsul titlului executoriu a conchis că acesta impune pentru contestatorii intimați respectarea unei obligații de a nu face, respectiv aceea de a nu stânjeni ridicarea de către intimații apelanți a unui gard despărțitor între cele două proprietăți pe aliniamentul stabilit pe calea expertizei tehnice judiciare care face parte din cuprinsul hotărârii judecătorești ce se execută.
Astfel intimaților apelanți le incumbă obligația de a face dovada împrejurării că contestatorii intimați i-au stânjenit în mod efectiv prin acte materiale de opoziție în executarea sentinței civile antemenționate.
Tribunalul reține că în mod corect prima instanță a apreciat că asemenea acte materiale de opoziție efectivă și deci de încălcare a obligației de a nu face nu au fost efectuate de către contestatorii intimați coroborat cu împrejurarea că anterior demarării procedurii executării silite intimații apelanți nu au efectuat acte de punere în executare efectivă a sentinței civile ce constituie titlu executoriu .
Pentru aceste considerente Tribunalul reține că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică sub acest aspect.
Conchizând Tribunalul în temeiul art.480 alin. 1 Noul cod procedură civilă va respinge apelul declarat în cauză de către intimații apelanți ca nefondat.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată instanța reține că ele au fost solicitate de către contestatorii intimați în apel astfel că în temeiul art.453 Noul cod procedură civilă, intimații apelanți fiind în culpă procesuală prin respingerea apelului declarat de către aceștia în cauză vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată către contestatorii intimați în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu avocat în apel potrivit chitanței nr.19 din 15.12.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția inadmisibilității apelului.
Respinge apelul declarat în cauză de către apelanții intimați I. A. ȘI I. I., ambii cu domiciliul în Timișoara . Zăbulică nr. 16, . jud T. în contradictoriu cu contestatorii intimați R. V. și C. M., ambii cu domiciliul în Beregsău M., ., nr. 203, jud T. împotriva sentinței civile nr.6058/15.04.2014 a Judecătoriei Timișoara ca nefondat.
Obligă apelanții intimați la plata către contestatorii intimați a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. R. Ț. C.
GREFIER,
ȘOFORNICI R. M.
Red. R.A. 22 Aprilie 2015
Tehnored. R.Ș.16 Aprilie 2015
Prima inst. jud: R. I. R.
Red 2 ex, .>
| ← Partaj judiciar. Hotărâre din 15-04-2015, Tribunalul TIMIŞ | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
