Declararea judecătorească a morţii. Sentința nr. 1599/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1599/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 1599/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1599
Ședința publică din data de 27 Mai 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE L. D.
Grefier L. M. S.
Pe rol se află judecarea acțiunii formulate de reclamantele T. E. și N. E. în contradictoriu cu pârâtul N. A. și A. T. A PRIMĂRIEI ORAȘULUI RECAȘ, având ca obiect declararea judecătorească a morții pârâtului.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns reclamantele, prin avocat C. R., și curatorul pârâtului – avocat B. F. M., și s-a constatat lipsa autorității tutelare.
Cu participarea Ministerului Public, care a fost reprezentat de către doamna procuror Brindescu L. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul T..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul, după legitimare și depunerea jurământului, precum și după ce i s-a pus în vedere că, dacă nu va spune adevărul, săvârșește infracțiunea de mărturie mincinoasă, a procedat la audierea martorului B. T., propus de reclamante. Declarația acestuia a fost consemnată, în scris, și atașată la dosarul cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, tribunalul, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra dezbaterilor pe fondul cauzei.
Reclamantele, prin reprezentant, au solicitat instanței să le admită acțiunea în sensul pronunțării unei hotărâri prin care să îl declarare decedat pe pârâtul N. A.. Pe scurt, au arătat că au depus toate diligențele pentru a afla unde se află și dacă mai trăiește; ca și indiciu privind decesul pârâtului, reprezentanta reclamantelor a solicitat instanței să aibă în vedere timpul foarte mare scurs de la data dispariției sale, și anume anul 1994, care în opinia acestora ar fi data decesului.
Curatorul pârâtului a solicitat admiterea acțiunii apreciind că sunt îndeplinite condițiile cerute de prevederile Codului civil raportat la probatoriul administrat.
Reprezentanta Ministerului Public a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, raportat la vârsta pârâtului și la faptul că din probatoriul administrat, și anume proba testimonială, nu rezultă indicii că pârâtul ar fi decedat.
Tribunalul, apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, a declarat închise dezbaterile și a reținut cauza pentru deliberare și pronunțare.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra cauzei civile, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 22.05.2014, sub nr._, reclamantele T. E. și N. E. a solicitat declararea judecătorească a morții pârâtului N. A..
În fapt, reclamantele au arătat sunt fiicele dispărutului – pârâtul N. A.. Acesta este tatăl lor natural care a dispărut din data de 28.06.1986. De atunci și până în prezent nu au mai apărut vesti despre el. Au precizat că în anii 2001 a introdus acțiune civilă privind dispariția tatălui lor. În dosarul nr.2027/C/2001 a fost pronunțat sentința civilă nr.720/PI în ședința publică din 19 octombrie 2001 prin care s-a constatat ca este dispărut. După dispariția tatălui lor, la data de 13 mai 2000, de supărare s-a stins din viață mama acestora. Ambele fiice ale celor doi părinți locuiesc în casa părintească.
Au învederat instanței că intenționează să dezbată succesiunea după părinții lor, acesta fiind motivul pentru care au formulat acțiune pentru obținerea certificatului de deces al pârâtului – tatăl acestora.
În drept, reclamantele și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 49 din Noul Cod de procedură civilă.
În probațiune au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin încheierea civilă nr._/27.08.2014, Judecătoria Timișoara a invocat din oficiu excepția de necompetență materială a judecătoriei și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului T..
La data de13.11.2014, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului T..
A fost încuviințată și administrata proba cu înscrisurile puse la dispoziția instanței și cu martorul B. T. pentru reclamante.
Acțiunea este nefondata.
Procedând la analiza acțiunii de față, a dispozițiilor legale incidente, ca și a susținerilor părților, instanța urmează a respinge acțiunea ca nefondată, pentru considerentele ce succed:
Reclamantele au investit instanța cu o acțiune în declararea judecătorească a decesului pârâtului, argumentând ca tatăl lor a încetat din viață întrucât de la data declarării dispariției nu au mai obținut informații despre acesta, fiind puse astfel în situația de a nu putea dezbate succesiunile succesive ale părinților lor.
Potrivit dispozițiilor art. 49 alin. 1 Noul cod civil „În cazul în care o persoană este dispărută și există indicii că a încetat din viață, aceasta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puțin 2 ani de la data primirii ultimelor informații sau indicii din care rezultă că era în viață.”
Din ansamblul probatoriului administrat reiese că pârâtul este declarat dispărut și au trecut minim 2 ani de la data primirii ultimelor informații sau indicii din care rezultă că era în viață, insa nu reiese îndeplinirea tuturor condițiilor cumulative prevăzute de lege spre aceasta finalitate, nefiind dovedita existenta indiciilor că paratul a încetat din viață, în condițiile în care martorul ascultat în cauză nu a făcut referiri la împrejurări din care să se poată deduce că pârâtul ar fi încetat din viață, declarând exclusiv faptul ca nu l-a cunoscut niciodată pe pârât, neștiind nimic despre aceasta persoana, în afara celor declarate de membrii familiei.
Tribunalul apreciază că nu este suficient să se demonstreze că nu se știe nimic despre o persoană pentru a fi declarată moartă, întrucât textul de lege solicita în mod expres dovada unor indicii certe că ar fi încetat din viață (situații de fapt care probează acest eveniment natural).
În aceste circumstanțe, nu este admisibila pronunțarea unei hotărâri în sensul arătat în baza unei prezumții simple de deces dedusa din absenta informațiilor cu privire la parat (prezumție ce în speță ar fi de altfel înlăturată de aceea dedusa din faptul că la data analizei acesta ar avea o vârstă de 73 de ani, anul nașterii acestuia fiind 1942), întrucât nu aceasta este ipoteza avuta în vedere de legiuitor la reglementarea procedurii speciale, de strictă interpretare și aplicare, a declarării de moarte.
În orice caz, discuția este una pur teoretica, fiind evident ca art.49 și urm. din Noul Cod de procedură civilă nu permit declararea morții unei persoane în temeiul unor prezumții, fiind necesară probarea unor împrejurări neîndoielnice cu privire la intervenția decesului.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale evocate, acțiunea va fi respinsa ca nefondată.
În temeiul art.453 din Noul Cod de procedură civilă, se va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantele T. E., având CNP_, cu domiciliul în oraș Recaș, .. 63, jud. T., și N. E., având CNP_, ambele cu domiciliul procedural ales la sediul cabinetului individual de avocat C. R. din Timișoara, . nr. 11, ., în contradictoriu cu pârâtul N. A. reprezentat prin curator – avocat B. F. M. și A. T. A PRIMĂRIEI ORAȘULUI RECAȘ, cu sediul în oraș Recaș, Calea Timișoarei nr. 86, jud. T..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune în mod obligatoriu la Tribunalul T..
Pronunțată în ședința publică din data de 27 Mai 2015.
Președinte, L. D. | ||
Grefier, L. M. S. |
Red. L.D./Tehnored. L.S. 09.06.2015/7 ex.
| ← Declararea judecătorească a morţii. Sentința nr. 1116/2015.... | Acţiune în constatare. Hotărâre din 27-05-2015, Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
