Îmbogatirea fara justa cauza. Decizia nr. 62/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 62/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 62/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 62/2015
Ședința publică din data de 04 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. A.
Judecător C. Ț.
Judecător P. F.
Grefier R. M. ȘOFRONICI
Pe rol se află judecarea recursului formulat de recurenții reclamanți M. Ș. V., M. V. și recurenții pârâți D. A. E., F. (D.) A. N. împotriva Sentinței Civile 8697/26.06.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în Dosar nr._, având ca obiect îmbogățirea fără justa cauza.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate in încheierea de ședință din data de 25.02.2015 parte integranta din prezenta hotărâre și când instanța din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art.260 Cpciv., a amânat pronunțarea cauzei pentru termenul din data de 04.03.2015.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței nr.8697/26.06.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în Dosar nr._, constată următoarele:
Prin sentința nr.8697/26.06.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în Dosar nr._ prima instanță a respins acțiunea formulata de reclamanții M. Ș. V. și M. V. în contradictoriu cu pârâtele D. A. E. și D. A. N..
A admis in parte cererea reconventionala formulata de reclamantii econventionali D. A. E. și D. A. N., in contradictoriu cu pârâtii reconventionali M. Ș. V. și M. V..
A obligat pârâții reconventionali sa plătească reclamanților reconvenționali suma de 12.000 lei reprezentând contravaloarea investiției efectuate cu plantarea pomilor. A respins in rest cererea reconvenționala. Cu cheltuieli de judecata in suma de 5529 lei.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele: Conform extrasului Cf nr.643 Sacalaz reclamantii au fost proprietari asupra imobilului cu nr. top_/a compus din casa cu nr.466 si teren in suprafata de 2877 mp prin cumparare conform Legii 112/1995 si atribuire gratuita teren prin HCL 47/2004.
La data de 07.05.2001 se încheie intre parti promisiunea sinalagmatica de vinzare cumparare autentificata sub nr.1260 la BNP Romanu S. prin care reclamantii-promitenti vinzatori se obliga sa vinda piritelor-promitente cumparatoare casa cu nr. 66 evidentiata in Cf nr.643 Sacalaz, terenul aferent fiind la acea data in proprietatea Statului R..
Prin sentinta civila nr.7605 /20.03.2012 pronuntata in dosar nr._/325/2009 s-a constatat intervenita vinzarea cumpararea imobilului constind in casa cu nr.466 si s-a dispus dezmembrarea terenului cu nr. top_/a in doua loturi de 828 mp asupra caruia s-a dispus intabularea dreptului de folosinta al piritelor si de 2049 mp in proprietatea reclamantilor.
Din interogatoriile reclamantilor se retine faptul ca in anul 2001, in virtutea unei relatii foarte bune cu tatal piritelor, a permis acestuia sa planteze pomi. Livada a fost realizata prin contributia financiara exclusiv a acestuia .
Si martorii audiati in cauza au declarat ca pe terenul in litigiu sint plantati pomi fructiferi, in special pruni, livada fiind infiintata de tatal piritelor.
Cit priveste pretentia reclamantilor de obligare a piritelor la plata sumei de 35.000 lei reprezentind valoarea productiilor de legume si fructe pe care ar fi putut-o realiza pe acest teren, a apreciat ca aceasta este neintemeiata.
Reclamantii au stabilit o valoare estimativa a productiei si nu au justificat in nici un fel suma solicitata. Nu au precizat legumele si fructele la care se refera, cantitatea pe care ar fi putut-o obtine pe acest teren si valoarea acestora astfel incit suma solicitata si care reprezinta prejudiciul pentru lipsa de folosinta sa fie una certa.
Asadar reclamantii nu au facut dovada ca ar fi obtinut aceasta suma daca ar fi fost in posesia terenului si s-ar fi ocupat de cultivarea acestuia, cunoscut fiind faptul ca productia de fructe si legume in special depinde de factorii climaterici si modalitatea in care plantele ori pomii sint ingrijiti. Or, reclamantii insisi au declarat cu ocazia interogatoriului ca doar iarna locuiesc la Timisoara, restul timpului si-l petrec la Bradeanu in jud. Buzau.
In ceea ce priveste daunele morale, acestea sint justificate de reclamanti prin faptul ca s-au îmbolnăvit grav din pricina stresului la care i-au supus piritele din anul 2004.
Avind in vedere probele administrate in cauza nu se poate stabili un raport de cauzalitate intre fapta piritelor de a nu preda terenul si bolile de care sufera reclamantii. In aceasta situatie a apreciat ca nu sint indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale.
Referitor la obligarea piritelor de a lasa in deplina proprietate si posesie teren a apreciat ca aceasta cerere a ramas fara obiect, reclamantii insisi, in precizarea de la fila 125, au aratat ca au primit cheia si sint in posesia gradinii lor.
F. de cele aratate instanta a respins actiunea formulata de reclamanti.
In ceea ce priveste cererea reconventionala a apreciat ca aceasta este intemeiata doar in parte.
Prin precizarea depusa la termenul din 29.05.2014 reclamantii reconventionali au stabilit cuantumul pretentiilor la suma de 64.000 lei reprezentind 12.000 lei valoarea investitiilor efectuate si 52.000 lei valoarea intretinerii plantatiei.
In ceea ce priveste investitia efectuata pe terenul in cauza aceasta este certa, piritii reconventionali recunoscind ei insisi ca livada a fost realizata de tatal reclamantelor reconventionale cu acordul lor.
Referitor la valoarea acesteia, expertul numit in cauza P. P. a stabilit costurile pentru realizarea livezii la suma de 12.000 lei.
Avind in vedere si dispozitiile art 494 alin 3 cod civil vechi potrivit carora «daca proprietarul voieste a pastra pentru dinsul acele plantatii, cladiri, el este dator a plati valoarea materialelor si pretul muncii…» instanta va admite aceasta cerere si va obliga piritii reconventionali sa plateasca reclamantelor reconventionale suma de 12.000 lei reprezentind costurile pentru realizarea livezii.
Referitor la valoarea lucrarilor de intretinere in suma de 52.000 lei a apreciat ca aceasta nu este una certa.
. a fost determinata in cadrul raportului de expertiza, expertul stabilind valoarea lucrarilor ce trebuia sa fie realizate in mod obisnuit la o livada. Tot expertul a aratat ca din 2000 si pina in prezent au disparut 30 de pomi ceea ce denota ca nu au fost asigurate in integralitate toate cerintele tehnologice de-a lungul anilor de la plantare. La momentul prezentei sale la fata locului pomii nu erau curatati iar impresia generala era de plantatie nu prea bine intretinuta.
Avind in vedere aceasta situatie dar si faptul ca reclamantii reconventionali nu au prezentati dovezi din care se rezulte ca au facut aceste cheltuieli cu intretinerea livezii a apreciat ca cererea acestora este neintemeiata si a fost respinsa ca atare.
In ceea ce priveste constatarea dreptului de superficie al reclamantelor reconventionale trebuie facute unele precizari.
Potrivit prevederilor art. 492 Cod civil, orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește din contra.
Din formularea textului de lege rezultă că se instituie o prezumție relativă legală, ce constă în dreptul de proprietate, a proprietarului terenului, asupra construcțiilor ori altor edificate atașate de sol, prezumție care însă poate fi răsturnată prin proba contrară din moment ce legea vorbește "până ce se dovedește din contra".
Proba contrară poate să tindă la dovedirea unui drept de superficie, ca o excepție de la regula înscrisă în art. 492 Cod civil, drept real ce constă în dreptul de proprietate al superficiarului asupra construcției, plantatiei realizate pe terenul proprietatea altei persoane și asupra căruia superficiarul dobândește un drept de folosință.
Pentru constituirea dreptului de superficie se cere deci, în primul rând dovedirea dreptului de proprietate asupra construcției, plantatiei iar în al doilea rind, fie existența unei dispoziții legale, fie o convenție încheiată între superficiar și proprietarul terenului, deoarece dreptul de superficie ia naștere în puterea legii, ori prin convenția părților care nu pot fi decât cei doi proprietari ai construcției, plantatiei și terenului și are ca obiect constituirea superficiei.
In situatia de fata nu este îndeplinită cea de a doua condiție pentru constituirea superficiei întrucât nu există o dispoziție legală aplicabilă în speță pe de o parte, iar pe de altă parte nu există vreo convenție cu proprietarul terenului.
La data realizarii plantatie in anul 2001 proprietar asupra terenului era Statul R. si nu s-a facut dovada realizarii vreunei conventii cu acesta, iar din anul 2004 de cind piritii reconventionali au dobindit acest drept si-au manifestat in mod constant intentia de a intra in posesia proprietatii lor. Reclamanta reconventionala D. A. a recunoscut cu ocazia interogatoriului ca in perioada anilor 2004-2012 a avut discutii cu piritii reconventionali legate de cumpararea terenului dar nu s-au inteles asupra pretului. În consecință nu sunt îndeplinite cerințele constituirii dreptului de superficie astfel ca instanta a respins aceasta cerere.
In baza art. 274 cod proc civila vechi a obligat pârâții reconventionali sa plateasca reclamantelor reconventionale cheltuieli de judecata in suma de reprezentând 3.348 lei onorariu de avocat, 1350 lei onorariu de expert si suma de 831 lei, taxa de timbru aferenta sumei de 12.000 lei admisa cu titlu de pretentii.
Împotriva sentinței civile nr.8697/26.06.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în Dosar nr._, au declarat recurs, recurenții D. A. E. si F. (născută D.) A. N., prin care au solicitat admiterea recursului, modificarea in parte a sentinței civile nr. 8697/26 iunie 2014 și, pe cale de consecința, admiterea in totalitate a cererilor reconvenționale subsidiare, in sensul obligării pârâților reconvenționali la plata sumei de 64.000 ron constând in sporul de valoare al terenului si investițiile efectuate ( respectiv 12.000 RON investiția efectuata si 52.000 lei contravaloarea întreținerii); obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecata efectuate, atât în fata primei instanței, cât și în fata instanței de recurs.
În motivarea cererii se arată că instanța de fond in mod corect a respins cererea de chemare in judecată formulata si precizată de către reclamanții M., cererea fiind nefondată si nedovedită.
In privința cererii reconventionale astfel cum a fost formulată și ulterior precizată, Judecătoria Timișoara respingând capătul de cerere principal referitor la constatarea existentei dreptului de superficie asupra plantațiilor existente pe terenul înscris în CF nr.643 Săcălaz a admis în parte cererea recurenților reconventionali subsidiara în sensul că a obligat pârâții la plata sumei de 12.000 lei reprezentând contravaloarea investiției efectuate cu plantarea pomilor.
A respins obligarea pârâților la plata si a sumei de 52.000 lei, reprezentând valoarea lucrărilor de întreținere a grădinii, apreciind că aceasta "nu este una certă".
Consideră că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală sub aspectul respingerii cererii de obligare a pârâților si la plata sumei de 52.000 lei.
Instanța de fond, a reținut in mod corect faptul că începând cu anul 2001, în virtutea unei relații foarte apropiate cu tatăl acestora, pârâții reconventionali intimații M. au permis acestuia să planteze pomi fructiferi, livada fiind realizată prin contribuția exclusivă a tatălui acestora - aspect recunoscut si confirmat de către intimații M. cu ocazia interogatoriului, precum si de către martorii audiați în cauză.
Urmare a faptului că nu s-a constatat existenta unui drept de superficie asupra plantației existente pe terenul proprietatea intimaților, prin investițiile efectuate de acestea in mod evident s-a mărit patrimoniul intimaților pârâți reconventionali, iar patrimoniul acestora s-a micșorat ca efect al investițiilor efectuate.
Se mai arată că din probatoriul administrat in cauză, sporul de valoare al terenului este de 64.000 RON, respectiv 12.000 RON investiția efectuata si 52.000 RON contravaloarea intretinerii.
Soluția instanței de fond referitoare la respingerea cererii de obligare a intimaților si la plata sumei de 52.000 ron, reprezentând valoarea lucrărilor de intretinere este nefondata.
Astfel, in cauza s-a efectuat un Raport de Expertiza tehnică specialiatea agricultura.
Expertul numit in cauză a constatat având în vedere literatura de specialitate și raportat la constatările de la fata locului că la suprafața de 2049 mp "investiția pe această suprafață se ridică la 12.000 lei iar întreținerea anuală a costat 4000 lei/an, adică 52.000 de lei total pe 14 ani."
Desi Instanța de fond a agreat concluzia expertului referitoare la valoarea investiției in cuantum de 12.000 lei, a înlăturat concluzia expertului referitoare la valoarea întreținerii livezii in cuantum de 52.000 lei.
În acest context, a apreciat că instanța de fond in mod neîntemeiat a respins concluziile expertizei sub acest aspect, cu atât mai mult cu cât aceasta expertiza nu a fost contestată de către partea adversă si, mai mult, aceștia nu au solicitat efectuarea unei contraexpertize, deși avea această posibilitate prevăzută de Codul de procedură civilă.
Instanța de fond pentru a ajunge la concluzia respingerii parțiale a acestui petit, a reținut doar că în cadrul expertizei se menționează dispariția a 30 de pomi in decursul a 14 ani, fără a avea in vedere că asa cum a arătat expertul, aceștia au dispărut din "varii motive", respectiv din motive naturale.
Nu in ultimul rând, instanța de fond la soluționarea cauzei trebuia sa aibă în vedere întregul material probator administrat in cauză, respectiv declarațiile martorilor, precum si interogatoriul intimaților coroborat cu concluziile expertizei, material probator care evidențiază fără putință de tăgadă faptul că subsemnatele am efectuat lucrări de întreținere timp de 14 ani a acestei livezi, a căror valoare se ridică la suma de 52.000 lei.
In drept, principiul îmbogățirii fără justă cauză, art.304 indice 1 C.pr.civ.
Cererea a fost timbrată cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 1073 RON conform chitanței . SPJ/10.10.2014
Au formulat recurs și recurenții-reclamanți M. Ș. V. si M. V., prin care au solicitat anularea sentinței, admiterea,ca urmare, a plății datorata de parate pentru folosirea in mod abuziv a terenului proprietate personala a recurenților-reclamanți de 2877 mp(intravilan)din anul 2oo4, luna aprilie,ziua 29, teren atribuit de către Consiliul Sacalaz, prin HCL nr.47 din 29 aprilie 2oo4.
In același timp paratele nu le-au permis . lor (a se vedea CF si HCL nr.47) pierzând posibilitate de a dispune de teren (de a-l vinde)pierzând in anii 2oo7-2oo8 suma de 14o.ooo lei.
Recurenții reclamanți au solicitat recurenților pârâți 35.ooo lei pentru lipsa de folosința a terenului, a posibilității vânzării fructelor din livada, a altor produse agricole și 20.000 E, pentru ca au pierdut 140,000 lei, prin nedispunerea de teren,conform art.555 Cod civil, cât și cheltuielile de judecata, in cuantum de 3.595 lei.
Au mai solicitat respingerea cererilor reconventionale introduse ca tardiv, (prima la data de 15 decembrie 2011, iar prima zi de înfățișare a fost 24.11,2011, a doua Cerere reconventionala subsidiara cererii reconventionale a fost depusa in ședința de judecata din 29 mai 2014, adică la 5 ani de la prima zi de înfățișare.)
Au mai solicitat să se constate că instanța de fond(Judecătoria Timisoara) apoi Tribunalul T., a suspendat cauza, apoi a menținut-o, în mod cu totul greșit, eronat considerând ca aceasta cauza ar avea legătura cu pricina din Dosarul_/325/2009.
In acest mod 2 ani de zile Dosarul_ a rămas in nelucrare, fiind astfel păgubiți de a se folosi de terenul proprietate personala.
Recurenții reclamanți consideră că pârâtele sunt vinovate, pentru că au înființat livada pe terenul statului, in anul 2000, iar din anul 2004 de când recurenții relcamanți sunt proprietari ai întregului teren(2877 mp,intravilan) acestea folosesc abuziv terenul.
Din raportul de expertiza agricola, rezulta ca paratele nu au prezentat acestuia, la locul expertizei nici un act doveditor cu privire la procurarea pomilor fructiferi(puiet),in anul 2ooo, manopera plătită la plantarea lor, procurarea de insectofungicide, alte soluții contra dăunătorilor, lucrările efectuate pe plantație etc. Nici la dosarul cauzei paratele nu au prezentat astfel de acte.
D. consecința,sumele avansate de expert, de parate, sunt iluzorii, ar putea sa însemne lucrări care ar fi trebuit sa fie efectuate.
Recurentele pârâte D. A. E. si F. (născută D.) A. N. au formulat întâmpinare la recursul promovat de către M. Ș. V. si M. V. solicitând respingerea recursului ca total nefondat.
Au apreciat că recursul promovat de către M. este nemotivat in ceea ce privește respingerea cererii principale, aceștia neformulând nici o critica referitoare la respingerea cererii de chemare in judecata, sens in care au solicitat anularea recursului ca nemotivat.
Instanța de fond, a analizat in mod corect probatoriul administrat in cauza a concluzionat în sensul că cererea de chemare in judecata formulata de către M. Ș. si M. V. nefondata. In virtutea unei relații de prietenie si având acordul reclamanților, tatăl recurentelor pârâte a plantat pomi fructiferi pe terenul proprietatea reclamanților recurenți M.
Pe de alta parte, nu au făcut nici o proba ca ar fi obținut suma de 35.000 lei reprezentând valoarea producțiilor de legume si fructe pe care ar fi putut-o realiza pe teren.
Nici în privința daunelor morale solicitate, reclamanții recurenți M. nu au dovedit cele susținute.
Cu privire la motivele de recurs referitoare la admiterea cererii reconventionale privind obligarea reclamanților pârâți reconventionali M. la plata sumei reprezentând contravaloarea investiției efectuate cu plantarea pomilor si aceste motive de recurs sunt nefondate, cererea de precizare a cuantumului pretențiilor prin intermediul căreia au solicitat obligarea pârâților M. Ș. si M. V. la plata sumei de 64.000 RON constând in sporul de valoare al terenului si investițiile efectuate, (respectiv 12.000 RON investiția efectuata si 52.000 lei contravaloarea întreținerii) conform raportului de expertiză efectuat de către dl. Expert tehnic judiciar inginer P. P. - au efectutat-o in termen legal in temeiul art.132 aliniat 2 pct.2 C.pr.civ. si de asemenea, au timbrat corespunzător.
Instanța de fond, a reținut in mod corect faptul că începând cu anul 2001, în virtutea unei relații foarte apropiate cu tatăl acestora, pârâții reconventionali intimații M. au permis acestuia să planteze pomi fructiferi, livada fiind realizată prin contribuția exclusivă a tatălui acestora - aspect recunoscut si confirmat de către intimații M. cu ocazia interogatoriului, precum si de către martorii audiați în cauză.
Urmare a faptului că nu s-a constatat existența unui drept de superficie asupra plantației existente pe terenul proprietatea intimaților, prin investițiile efectuate de acestea in mod evident s-a mărit patrimoniul intimaților pârâți reconventionali, iar patrimoniul acestora s-a micșorat ca efect al investițiilor efectuate.
Analizând recursul declarat în cauză raportat la înscrisurile și actele depuse la dosar precum și la motivele invocate de către recurenții reclamanți prin motivele de recurs Tribunalul reține că recursul este nefondat.
Tribunalul reține raportat la dispozițiile art.304 indice 1 Cod procedură civilă că având în vedere împrejurarea că sentința civilă recurată nu poate fi atacată cu apel, Tribunalul este ținut a analiza cauza sub toate aspectele nefiind ținut de motivele de casare prevăzute în mod expres și limitativ de art.304 Cod procedură civilă .
Analizând recursul recurenților reclamanți Tribunalul constată că prin sentința civilă recurată nr.8697/26.06.2014 a Judecătoriei Timișoara a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de către recurenții reclamanți în contradictoriu cu pârâtele recurente prin care reclamanții au solicitat obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea recoltei ce s-ar fi putut obține în grădina casei cu nr.66,., . în CF 643 Săcălaz, nr.top._, pe ultimii trei ani înaintea introducerii acțiunii, valoarea despăgubirilor solicitate fiind de 35.000 lei
Pentru a hotărî astfel în mod corect prima instanța a reținut că reclamanții recurenți nu și-au probat cererea de chemare în judecată.
În lipsa unor probe concludente care să ducă cu certitudine la evaluarea prejudiciului pe care reclamanții recurenți l-ar fi suferit din lipsa de folosință a suprafeței de teren în litigiu simpla solicitare a reclamanților recurenți rămâne una estimativă și incertă.
Astfel Tribunalul observă că reclamanții recurenți nu au locuit în localitatea în care se află în litigiu decât trei ierni în decursul a 13 ani de zile, folosința terenului fiind dată tatălui pârâtelor recurente de către reclamanții recurenți încă din anul 2001.
De asemenea instanța reține că în mod corect prima instanță a apreciat că nu se pot acorda despăgubiri pentru lipsa de folosință în condițiile în care reclamanții recurenți nu au făcut dovada că ar fi folosit acel teren, că l-ar fi cultivat cu legume sau fructe și în condițiile în care nu se poate specula cu privire la toate aceste aspecte și la cele legate de producția pe care ar fi obținut-o în urma cultivării acestui teren .
În ceea ce privește solicitarea reclamanților recurenți de obligare a pârâtelor recurente la plata de daune morale datorită stresului provocat începând cu anul 2004 și până în prezent, stres care a dus la deteriorarea stării de sănătate a reclamanților recurenți,Tribunalul reține că prima instanță în mod corect prin sentința civilă recurată a observat că nu s-a făcut dovada de către reclamanții recurenți a unei legături de cauzalitate între starea lor de sănătate precară și comportamentul pârâtelor recurente.
Pentru aceste considerente Tribunalul urmează a respinge susținerile recurenților reclamanți și în consecință în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul reclamanților recurenți ca nefondat.
Analizând recursul declarat în cauză de către pârâtele recurente raportat la înscrisurile și actele depuse la dosar precum și la motivele invocate de către acestea prin motivele de recurs Tribunalul reține că recursul acestora este nefondat.
Tribunalul reține raportat la dispozițiile art.304 indice 1 Cod procedură civilă că având în vedere împrejurarea că sentința civilă recurată nu poate fi atacată cu apel, Tribunalul este ținut a analiza cauza sub toate aspectele nefiind ținut de motivele de casare prevăzute în mod expres și limitativ de art.304 Cod procedură civilă .
De asemenea Tribunalul reține că în ceea ce privește pârâtele recurente prin sentința civilă recurată acestora le-a fost recunoscut dreptul la restituirea sumei de 12.000 lei cu titlu de contravaloare investiției efectuate în plantarea pomilor ,acest aspect tranșat de către prima instanță intrând în putere de lucru judecat .
Tribunalul observă de asemenea că prin motivele de recurs depuse la dosarul cauzei de către pârâtele recurente au criticat soluția primei instanțe de admitere în parte a cererii reconvenționale doar în ceea ce privește obligarea reclamanților recurenți la plata sumei de 52.000 lei cu titlu de contravaloare întreținere teren neatacând soluția de respingere a cererii de instituire a unui drept de superficie ,cerere care de altfel a intrat și ea în putere de lucru judecat prin neatacare în mod expres.
În fine analizând cererea de recurs a pârâtelor recurente în limitele cu care a fost investit,Tribunalul reține că prima instanță prin sentința civilă recurată în mod corect a reținut că nu se impune acordarea pârâtelor recurente cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea întreținerii plantației suma de 52.000 lei.
Contrar susținerilor pârâtelor recurente Tribunalul reține că deși în cuprinsul raportului de expertiză se apreciază că suma de 52.000 lei ar fi contravaloarea întreținerii plantației pe o perioadă de 13 ani de zile în același cuprins al raportului de expertiză se reține de către expert că producția poate varia în funcție de timp ,climă,zona joasă mlăștinoasă unde a fost făcută plantarea, secetă și de alte cauze care țin de modul de efectuare a lucrărilor de întreținere și de combatere a bolilor și dăunătorilor.
Tribunalul reține că prin raportul de expertiză s-a arătat că din numărul de 131 pomi plantați în cursul anului 2000 din varii motive au dispărut un număr de 30 de pomi în decurs de 14 ani ceea ce denotă că întreținerea și combaterea plantației împotriva dăunătorilor și a bolilor nu a fost asigurată în integralitate .
Tot în cuprinsul raportului de expertiză se arată că la momentul constatărilor de către expert plantația nu era prea bine întreținută .
Toate aceste constatări lipsite de alte probe care să dovedească contrariu au dus prima instanță la concluzia legală și temeinică că solicitarea pârâtelor recurente de obligare a reclamanților recurenți la plata sumei de 52.000 lei cu titlu de contravaloare întreținere plantație nu este întemeiată.
Pentru aceste considerente Tribunalul urmează a respinge susținerile pârâtelor recurente și în consecință în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul pârâtelor recurente ca nefondat.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată în recurs Tribunalul reține că raportat la soluția pronunțată de respingere a ambelor recursuri fiecare dintre părți își va suporta propriile cheltuieli de judecată fără ca partea adversă să fie obligată la acoperirea acestora .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul civil formulat de către recurenții reclamanți M. Ș. V. și M. V., ambii cu domiciliul în Timișoara, .. 138, ., jud. T., în contradictoriu cu pârâtele D. A. E. și D. A. N., cu domiciliul procedural ales la SCA C. și Asociații în Timișoara, . Timișoara, nr. 5, . împotriva sentinței civile nr. 8697/26.06.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, ca nefondat.
Respinge recursul civil formulat de către pârâtele recurente D. A. E. și D. A. N., cu domiciliul procedural ales la SCA C. și Asociații în Timișoara, . Timișoara, nr. 5, ., jud. T. în contradictoriu cu recurenții reclamanți M. Ș. V. și M. V., ambii cu domiciliul în Timișoara, .. 138, ., jud. T., împotriva sentinței civile nr. 8697/26.06.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, ca nefondat.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 04.03.2015.
Președinte, R. A. | Judecător, C. Ț. | Judecător, P. F. |
Grefier, R. M. ȘOFRONICI |
Red:A.R.12Martie 2015
TehnoredȘ. 13 Martie 2015
Primă instanță: D. Ș.
SM 1 ex / .>
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 511/2015. Tribunalul TIMIŞ | Pretenţii. Sentința nr. 442/2015. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
