Legea 10/2001. Sentința nr. 304/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 304/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 304/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I-a CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINTA CIVILA 304/PI
Ședința publică din 12 februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. V.
GREFIER: R. RUȘEȚIU
Pe rol se află judecarea cauzei civile formulate de reclamantul P. I. in contradictoriu cu parați P. C. T. și . obiect contestație la Legea 10/2001.
La apelul nominal, făcut in ședința publica, lipsesc părțile.
Concluziile si susținerile in fond ale parților au fost luate in ședința publică din 22.01.2015, când instanța, din lipsa de timp pentru deliberare, a dispus amânarea pronunțării cauzei pentru termenele din 29.01.2015, 05.02.2015 si 12.02.2015, aspecte consemnate in încheierile de amânare a pronunțării cauzei ce fac parte integranta din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei, constata următoarele.
Prin sentința civilă nr. 2623 din 27.06.2008, Tribunalul T. a admis acțiunea civilă formulată de către reclamantul-notificator P. I., în contradictoriu cu pârâții . comunei T., a dispus anularea dispoziției cu nr. 135, emisă la 23.10.2007 de către pârâtul - P. comunei T., în calitate de reprezentant legal al unității deținătoare notificate și-n consecință: a dispus restituirea în natură a imobilului identificat topo cu nr. 344-345/2, în CF nr. 3338 – Șipeț în întindere de 3059 m.p., situat administrativ în satul Șipeț, ., constatând că proprietatea retrocedată a fost preluată în patrimoniul Statului, fără titlu valabil, a dispus înscrierea în CF, a dreptului de proprietate asupra imobilului supus retrocedării, în favoarea reclamantului - notificator, cu titlu de restituire în baza Legii nr. 10/2001.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că din actele de stare civilă depuse la dosar, rezultă vocația reclamantului de a accede la beneficiul măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, în condițiile art. 4 alin. 2 din lege, fiind succesorul numitei P. E. proprietara tabulară a imobilului teren în întindere de 3059 m.p., identificat sub nr. top 344-345/2, înscris în CF nr. 3338 Sipet, expropriat de Statul Român în anul 1996.
Referitor la casa situată pe terenul cu nr. top 344-345/2, și cu privire la care pârâții au apreciat că reclamantul nu a făcut dovada proprietății (că, nu a dovedit că autoarea sa P. E. ar fi fost proprietara acesteia), din adresa cu nr. 6288/IV/20.06.1966 emisă de Oficiul Juridic al Sfatului Popular al raionului D., coroborată cu încheierea de intabulare și cu schița de dezmembrare a parcelei nr. top 344-345, rezultă că . cu nr. top 344-345/2 încorpora și o construcție.
S-a concluzionat că de la autoarea reclamantului s-a preluat atât imobilul teren cât și cel construcție – transformat în cămin cultural - din CF 1664 Șipeț, transcrise în favoarea Statului Român în CF nr. 3338 Sipet, cu titlu de expropriere în temeiul Legii cu nr. 187/1945. Astfel, chiar dacă exproprierea era prevăzută de Constituția României din 1948 ca un mod de stingere a proprietății, împrejurarea că aceasta s-a efectuat fără nici-o despăgubire a foștilor proprietari este esențială în constatarea nevalabilității titlului statului, conducând la concluzia că preluarea, în temeiul acestui act normativ, s-a făcut fără titlu valabil, ceea ce atrage aplicarea în speță a prevederilor art. 2 lit. h din Legea nr. 10/2001.
Raportat la dispozițiile art. 24 din Legea nr. 10/2001 și în absența unor probe contrare, prima instanță a dat prevalență principiului restituirii în natură, reglementat în art. 1, 7 și 9 din Lege nr. 10/2001.
Ca urmare tribunalul, în temeiul art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată, a admis acțiunea formulată de reclamant și-n consecință: a dispus anularea dispoziției cu nr. 135, emisă la 23.10.2007 de P. comunei T., în calitate de reprezentant legal al unității deținătoare notificate și a dispus restituirea în natură a imobilului identificat topo cu nr. 344-345/2, în CF nr. 3338 – Șipeț, în întindere de 3059 m.p. situat administrativ în satul Șipeț, ., constatând că proprietatea retrocedată a fost preluată în patrimoniul Statului, fără titlu valabil.
În baza prevederilor Legii cu nr. 7/1996, s-a dispus înscrierea în CF nr. 3338 Șipeț, a dreptului de proprietate asupra imobilului supus retrocedării, în favoarea reclamantului-notificator, cu titlu de restituire în baza Legii nr. 10/2001.
Împotriva sentinței civile nr. 2623 din 27.06.2008, pronunțate de Tribunalul T. în dosarul nr._, în termen legal au declarat apel pârâta . și Comisia de Aplicare Legii nr. 10/2001 T., criticând hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admitere apelului, schimbarea în tot a hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea apelului s-a susținut că prin notificarea depusă în anul 2001, reclamantul P. I. a solicitat acordarea de despăgubiri în echivalent bănesc pentru imobilul preluat de Statul Român și că în mod nelegal ulterior a solicitat restituirea în natură a construcției și terenului înscrise în CF 3338 T..
A susținut că din probele dosarului rezultă că întreaga construcție, reprezentând cămin cultural, a fost reabilitată, investindu-se sume importante de bani, că notificatorul nu a depus nici un înscris din care să rezulte că acest imobil îi aparține de drept, că .. 334 – 345/1 - casa cu 3059 m.p. teren - s-a notat în favoarea fostului proprietar Stenghel E., căsătorită P., iar .. 344 – 345/2 reprezentând teren s-a transcris în CF 3338 nou, în favoarea Statului Român, acesta fiind terenul expropriat și pe care se află edificat căminul cultural.
Prin decizia civila 253/2008 Curtea de Apel Timișoara a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta . respins apelul Comisiei de Aplicare a Legii nr. 10/2001, ca fiind declarat de o persoană fără calitate procesuală.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, Curtea de Apel Timișoara a reținut următoarele.
Așa cum rezultă din actele dosarului procesul s-a purtat la prima instanță între reclamantul contestator P. I. și pârâții . comunei T., obiectul cauzei constituindu-l anularea dispoziției de respingere a notificării nr. 135/23.10.2001 emisa de P. comunei T. și restituirea in natura a imobilului înscris in CF nr.3338 Sipet, nr. top 344-345/2 ce a aparținut antecesoarei petentului, P. E..
La prima instanță Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 10/2001 T. nu a fost împrocesată.
Ca urmare, atâta vreme cât această parte nu a figurat în proces la judecarea în primă instanță, nu poate exercita calea de atac a apelului căci, subiect al apelului poate fi doar acela care, personal sau legal reprezentat, a fost parte în proces.
Referitor la apelul declarat de . că acest apel este nefondat.
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță reclamantul P. I. a dovedit cu actele de stare civilă calitatea de persoană îndreptățită la beneficiile Legii nr. 10/2001, în calitate de succesor al defunctei P. E., fostă proprietară a imobilului teren, în întindere de 3059 m.p., identificat sub nr. top 344-345/2, înscris în CF nr. 3338 Sipet, teren expropriat de Statul Român în anul 1996.
Cu adresa nr. 6288/IV/20.04.1966 emisă de Sfatul Popular al Raionului D. și încheierea de intabulare întocmită de notariatul de Stat D. s-a dovedit existența casei aflată pe nr. top. 344 – 345/2, context în care susținerea apelantei potrivit căreia doar terenul ar fi fost expropriat, nu și construcția, a fost înlăturată.
O altă critică adusă hotărârii se referă la faptul că restituirea în natură a construcției nu se poate dispune, deoarece această construcție a fost reabilitată de către Consiliul Local T., investindu-se importante sume de bani.
Critica este netemeinică, întrucât Legea nr. 10/2001 instituie în cuprinsul art. 1 al. 1 și art. 7 regula restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv și numai subsecvent, dacă această măsură nu este posibilă, reperarea se poate efectua prin echivalent.
În speța de față măsura restituirii în natură a imobilului preluat abuziv este posibilă dat fiind faptul că acest imobil este liber, adică nu a fost înstrăinat, iar investițiile pe care reprezentanta pârâtei a susținut că le-ar fi făcut au fost demarate după depunerea notificării, mai precis după anul 2007, fapt ce rezultă din autorizația de construire nr. 8 din 18.06.2008.
Față de faptul că exproprierea s-a efectuat fără acordarea de despăgubiri foștilor proprietari ai imobilului, adică fără titlu legal, se constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile cuprinse în art. 2 lit. h din Legea nr. 10/2001 și raportat și la dispozițiile art. 24 din aceeași lege, Curtea stabilește că în mod corect prima instanță a dat prioritate restituirii în natură a imobilului, conform art. 1,7 și 9 din Legea nr. 10/2001.
Mai mult, pârâta apelantă nu a dovedit faptul că în prezent această clădire are destinația de cămin cultural, că este necesară desfășurării unor activități de interes public, context în care instanța nu poate aplica dispozițiile cuprinse în art. 16 din Legea nr. 10/2001.
Față de cele ce preced s-a constatat ca nefondat apelul declarat de pârâta . motiv pentru care, în temeiul art. 296 cod procedură civilă, a fost respins.
Împotriva deciziei civile 253/2008, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, a formulat recurs . rolul Înaltei Curți de Casație si justiție la data de 29.01.2009.
In motivare a arătat ca imobilul in litigiu a fost preluat prin expropriere de Statul roman in anul 1966, in temeiul Legii 187/1945.
In continuare, arata ca retrocedând in natura intimatului întregul imobil înscris in CF 3338 Sipet, instanța de fond si cea de apel au pronunțat hotărâri pe de o parte netemeinice si pe de alta parte nelegale.
De asemenea, arata ca instanța a eșuat in a încadra optim din punct de vedere juridic starea de fapt a spetei, in aceea descrisă de ipoteza normei juridice cuprinse in art. 11 al. 4 sau 3 al Legii 10/2001.
In final, arata ca nelegalitatea deciziei atacate este determinată de pronunțarea unui dispozitiv, care contravine preceptelor normei cuprinse in art. 11 al. 4 sau 3 al Legii 10/2001, modificata si republicată.
Prin întimpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat si menținerea ca temeinica si legala a deciziei 253/2008 pronunțata de Curtea de Apel Timișoara.
Prin decizia civila 9598/2009 Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul formulat de . in parte decizia, a admis apelul formulat de . sentința civila 2623/2008 a Tribunalului T. si a trimis cauza la aceiași instanța, menținând celelalte dispoziții ale deciziei.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, Înalta Curte de Casație si Justiție a reținut ca din probele administrate nu rezulta cu certitudine daca construcția a fost preluata a fost demolată sau înglobată in construcția actuală, pentru care s-a obținut autorizație de extindere si modernizare la data de 18.06.2008.
A constatat ca corecta stabilire a stării de fapt este imperios necesară, pentru a se putea determina daca mai exista construcția expropriată si daca este posibila restituirea acesteia in natura, sau daca se impune acordarea masurilor reparatorii prin echivalent. De asemenea se va stabili daca exista teren liber in accepțiunea data de Legea 10/2001, sau daca se verifica susținerea recurentei, potrivit carie a scopul obiectivului socio cultural edificat - Căminul Cultural Sipet nu poate fi atins decât daca aceasta construcție dispune in jurul său de întreaga suprafața de teren ce i-a fost inițial afectată, dată fiind natura manifestărilor cultural artistice desfășurate de comunitate, situație in care s-ar impune stabilirea masurilor reparatorii tot in echivalent.
La Tribunalul T. cauza a fost înregistrata la data de 08.06.2010.
La data de 11.02.2011 a fost depusă a dosar expertiza topografica efectuata de expertul A. C..
La termenul de judecata din 26.09.2013 reprezentanta reclamantului a solicitat acordarea unui termen in vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă.
Prin încheierea din 15.11.2013 a fost suspendata judecarea prezentei cauze in baza art. 62 din Legea 192/2006 pana la soluționarea procedurii de mediere.
La data de 22.01.2015 instanța a repus cauza pe rol, ca urmare a realizării procedurii medierii.
Analizând dosarul cauzei, tribunalul reține următoarele.
Prin DC 9598/2009, pronunțată în recurs în primul ciclu procesual, ÎCCJ a trimis cauza spre rejudecare doar pentru a se verifica dacă există teren liber, ce poate fi restituit în natură și dacă imobilul casă, existent pe terenul cu nr. top. 344 – 345/2 la momentul preluării în anul 1966, a fost demolată, ori a fost înglobată în Căminul cultural.
Cu alte cuvinte, instanța de recurs a menținut hotărârile instanțelor de fond cu privire la preluarea abuzivă a imobilului – casă și teren, înscris în CF 3338 Șipet, nr. top. 344 – 345/2 și la calitatea reclamantului de persoană îndreptățită la restituirea acestui imobil, în calitate de moștenitor a proprietarului tabular, respectiv mama sa, P. E..
Prin urmare, tribunalul reține că aceste două aspecte au intrat în autoritatea lucrului judecat și nu le va mai analiza.
Cu privire la modalitatea de despăgubire a reclamantului, tribunalul reține că, potrivit art. 11 al. 1 – 4 din Legea 10/2001:
„(1) Imobilele expropriate și ale căror construcții edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în natură persoanelor îndreptățite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispozițiilor legale. Dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiționată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare.
(2) În cazul în care construcțiile expropriate au fost demolate parțial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natură cu construcțiile rămase, iar pentru construcțiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiționată de rambursarea diferenței dintre valoarea despăgubirii primite și valoarea construcțiilor demolate așa cum a fost calculată în documentația de stabilire a despăgubirilor, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare.
(3) În cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. Dispozițiile art. 10 alin. (3), (4), (5) și (6) se vor aplica în mod corespunzător.
(4) În cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.”
Din expertiza topografică efectuată în cauză rezultă că există o porțiune de teren liberă în sensul prevederilor Legii 10/2001, în suprafață de 2035 mp.
Această porțiune de teren poate fi restituită în natură, fiind delimitată de punctele 4 – 1 – 2 – 9 – 8 – 7, așa cum rezultă din expertiza topografică efectuată în cauză, expertiză ce va face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Tribunalul va înlătura propunerea expertului de mutare a liniei 4 – 1 pe aliniamentul 6 – 5, întrucât acest lucru ar însemna încălcarea proprietății asupra terenului învecinat, cu nr. top. 344 – 345/1, lucru ce nu a fost solicitat, după cum nici proprietarii acestei parcele nu au fost chemați în judecată în prezenta cauză.
Cu privire la casa preluată de Statul român prin exproprierea din anul 1966, tribunalul reține că pârâții au susținut că aceasta ar fi fost înglobată în noul Cămin cultural, fără a dovedi, însă, aceste susțineri.
Dimpotrivă, din cele două expertize în construcții efectuate în cauză, tribunalul reține că vechea casă a fost demolată, experții neputând identifica urme ale acesteia, iar Căminul cultural existent pe teren este o construcție nouă.
Chiar dacă vechea casă ar fi încorporată în Căminul cultural, întrucât nu mai poate fi identificată, acest cămin reprezentând o construcție nouă, restituirea nu se mai poate dispune în natură, ci doar prin echivalent.
În consecință, tribunalul va admite în parte acțiunea, în sensul că va anula dispoziția primarului nr. 135/23.10.2007 și va obliga pârâții să restituie reclamantului, în natură, porțiunea de teren liberă din imobilul înscris în CF 3338 Șipet, nr. top. 344 – 345/2, în suprafață de 2035 mp, delimitată de punctele 4 – 1 – 2 – 9 – 8 – 7, așa cum rezultă din expertiza topografică efectuată în cauză, expertiză ce va face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Tribunalul va obliga pârâții să propună acordarea către reclamant a unor măsuri compensatorii pentru vechea casă existentă pe același teren, în prezent demolată, dar și pentru porțiunea de teren aferentă Căminului cultural, delimitată în aceiași expertiză topografică prin punctele 7 – 8 – 9 – 3, în condițiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Tribunalul va respinge cererea reclamantului de restituire în natură a casei demolate și a terenului aferent Căminului cultural.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul P. I., domiciliat in Gataia, ., județul T., împotriva pârâților P. comunei T. și . sediul in T., ., județul T., având ca obiect contestație la Legea 10/2001, sens în care.
Anulează dispoziția primarului nr. 135/23.10.2007 și, în consecință:
Obligă pârâții să restituie reclamantului, în natură, porțiunea de teren liberă din imobilul înscris în CF 3338 Șipet, nr. top. 344 – 345/2, în suprafață de 2035 mp, delimitată de punctele 4 – 1 – 2 – 9 – 8 – 7, așa cum rezultă din expertiza topografică efectuată în cauză, expertiză ce va face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Obligă pârâții să propună acordarea către reclamant a unor măsuri compensatorii pentru vechea casă existentă pe același teren, în prezent demolată, dar și pentru porțiunea de teren aferentă Căminului cultural, delimitată în aceiași expertiză topografică prin punctele 7 – 8 – 9 – 3, în condițiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Respinge cererea reclamantului de restituire în natură a casei demolate și a terenului aferent Căminului cultural.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 februarie 2015.
P.
L. V.
GREFIER
R. RUȘEȚIU
Red. LV
Tehnored.RR
| ← Rectificare carte funciară. Sentința nr. 301/2015. Tribunalul... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 2014/2015.... → |
|---|
