Rectificare carte funciară. Sentința nr. 301/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 301/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 301/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I-A CIVILĂ
Sentința civilă nr. 301/2015
Ședința publică din data de12 februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. V.
Grefier R. RUȘEȚIU
Pe rol se află soluționarea cererii formulate de reclamantul B. F. – C. împotriva pârâtei Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara, având ca obiect rectificare de carte funciară.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă pentru reclamantul lipsă, avocat Vasii Kolla C., lipsă fiind și pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța invocă, din oficiu, excepția de necompetență materială.
INSTANȚA
Deliberând asupra excepției de necompetență materială, invocată din oficiu, constată că prin cererea introductivă reclamantul a solicitat radierea din CF_ – C1 – U6 a Ordonanței nr. 119/P/2011, din data de 24 ianuarie 2012, emisă de PÎCCJ – DNA Timișoara, prin care a fost instituit sechestrul asigurator asupra imobilului cu nr. top._/IV.
În susținerea cererii sale reclamantul a arătat faptul că a devenit proprietarul bunului menționat prin cumpărare la licitație publică, în baza actului de adjudecare emis la 14 noiembrie 2013, în dosarul execuțional nr. 34/2013 al. B. F. V. F..
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 908 al. 1, pct. 3 NCC, conform cărora:
„(1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă:
(…)
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea”.
Potrivit art. 908 al. 2 NCC:
„(2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.”
De asemenea, art. 908 al. 4, teza I-a NCC prevede că: „Acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acțiunea de fond, când este cazul.”
Tribunalul reține că atunci când rectificarea are loc pe cale amiabilă sau separat și ulterior admiterii acțiunii de fond, cererea de rectificare are un caracter necontencios.
Totodată, tribunalul reține că reclamantul și-a întemeiat cererea și pe dispozițiile art. 774 NCPC, conform cărora:
„Prin adjudecare, cumpărătorul devine, de la data predării, proprietarul bunului adjudecat, liber de orice sarcini, care se strămută de drept asupra prețului plătit, în afară de cazul în care adjudecatarul ar fi de acord să fie menținute sau vânzarea s-a făcut în condițiile art. 768 alin. (6).”
Interpretând acest text legal, tribunalul reține că, în cazul adjudecării, proprietatea se strămută de drept în favoarea adjudecatarului, fără a fi necesar consimțământul fostului proprietar sau a altei persoane și fără a fi necesară formularea unei acțiuni în instanță.
Și într-o asemenea situație, cererea de rectificare are caracter necontencios.
Ori, în materie de rectificări necontencioase există dispoziții legale speciale, respectiv cele ale Legii 7/1996, dispoziții aplicabile potrivit principiului „specialia generalibus derogant”.
Astfel, art. 28 – 31 din actul normativ menționat reglementează o procedură administrativă, înaintea biroului de carte funciară, urmată de formularea unei plângeri în fața judecătoriei, în caz de nemulțumire.
Cu alte cuvinte, cererea necontencioasă de rectificare de carte funciară este de competența judecătoriei, iar nu a tribunalului, în primă instanță
Faptul că reclamantul a apelat direct la procedura judiciară nu înlătură aplicarea normelor legale de competență materială, care sunt de ordine publică.
Mai mult, potrivit art. 94 lit. e NCPC prevede că:
„ Judecătoriile judecă:
1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
(…)
e) cererile referitoare la (…) alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părți ori instituite pe cale judecătorească”.
Ori, instituirea sechestrului asigurator are ca efect limitarea dreptului de proprietate, mai exact a atributului de dispoziție.
Astfel, art. 163 al. 1 din Codul de procedură penală de la 1968 prevede că:
„Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanța de judecată și constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile și imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii.”
Sintetizând, tribunalul reține că soluționarea prezentei cereri de rectificare a cărții funciare este de competența judecătoriei în primă instanță.
În consecință, tribunalul va admite excepția de necompetență materială, invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.
În temeiul art. 133 pct. 2 și art. 135 al. 1 NCPC tribunalul va constata ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Timișoara și Tribunalul T. și va trimite cauza la Curtea de Apel Timișoara pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență materială, invocată din oficiu și, în consecință:
Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Constată ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Timișoara și Tribunalul T..
Trimite cauza la Curtea de Apel Timișoara pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 februarie 2015.
Președinte, L. V. | ||
Grefier, R. RUȘEȚIU |
| ← Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Decizia nr. 1085/2015. Tribunalul... | Legea 10/2001. Sentința nr. 304/2015. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
