Cerere necontencioasă. Sentința nr. 03/2015. Tribunalul TIMIŞ

Sentința nr. 03/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 110/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL T.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 110

Ședința din Camera de consiliu din data de 11 Februarie 2015

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE L. D.

Judecător I.-A. D.

Grefier L. M. S.

Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelantul-petent I. I. împotriva sentinței civile nr._/03.11.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._, având ca obiect cerere necontencioasă – restituire taxă judiciară.

La apelul nominal, făcut în Camera de consiliu, s-a constatat lipsa apelantului.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Tribunalul a reținut cererea pentru deliberare și pronunțare.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra apelului civil declarat împotriva sentinței civile nr._/03.11.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara, sub nr._, la data de 29.09.2014, petentul I. I. a solicitat instanței restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei plătită cu chitanța nr. TMXVYM7820691PJ din data de 25.09.2014.

Petentul a arătat că, taxa nu a fost înaintată instanței de judecată și nu există dosar aferent pe rolul vreunei instanțe de judecată.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.45 din OUG nr.80/2013.

Prin sentința civilă nr._/03.11.2014, prima instanță a respins cererea formulată de petentul I. I.,având ca obiect restituire taxă judiciară de timbru.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță, pe baza ansamblului materialului probator existent la dosar, a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.45 alin.1 din OUG nr.80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului în situațiile expres menționate la literele a-j ale acestui text de lege. La aliniatul 4 al aceluiași articol se prevede că cererea de restituire se adresează instanței judecătorești la care s-a introdus acțiunea sau cererea.

Petentul a solicitat restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei plătită cu chitanța nr. TMXVYM7820691PJ din data de 25.09.2014.

A constatat că nu s-a constituit dosar pe rolul Judecătoriei Timișoara și ca urmare nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de textul de lege antementionat.

Față de considerentele expuse anterior, instanța a apreciat ca fiind neîntemeiată cererea de restituire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei plătită cu chitanța nr. TMXVYM7820691PJ din data de 25.09.2014.

Împotriva sentinței civile nr._/03.11.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._, la data de 23.12.2014, petentul a declarat apel, prin care a solicitat instanței schimbarea în tot sentinței apelate, iar pe fond admiterea cererii sale în sensul restituirii sumei plătite cu titlu de taxă judiciară de timbru, pentru următoarele motive: În fapt, la data de 25.09.2014, a plătit la poștă, în contul Primăriei Timișoara, suma de 200 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru, cu chitanța . nr. 7820691PJ. Întrucât în aceeași zi i s-a comunicat că dosarul nu va mai fi pus pe rolul instanței întrucât părțile au stins litigiu pe cale amiabilă s-a adresat Primăriei Timișoara, Direcției Fiscale a Municipiului Timișoara cu solicitarea de a i se restitui suma plătită, care în condițiile art. 45 în OUG 80/2013 constituie „plată nedatorată”. Aceasta a refuzat solicitarea sa întrucât nu poate să plătească sume de bani decât în baza unei sentințe judecătorești.

Pentru acest motiv s-a adresat instanței de judecată cu solicitarea de a se dispune eliberarea sumei plătite care Primărie, care i-a respins cererea întrucât nu există dosar pe rolul instanțelor de judecată.

Prin urmare, s-a adresat din nou Primăriei Timișoara care i-a comunicat că, având în faptul vedere ca instanța a respins cererea sa, nu pot sa-i plătească suma de 200 lei pe care a achitat-o către aceeași primărie.

În condițiile în care primăria nu poate plați fără o sentința iar instanța nu poate dispune plata întrucât nu exista dosar pe rol, apelantul a arătat că nu își poate recupera banii care sunt plătiți din data de 25.09.2014 către Statul R..

Pe cale de consecință, a solicitat instanței de apel să analizeze starea „paradoxală” în care se găsește și să dispună, totuși, prin hotărârea pe care se pronunța ca Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara să-i restituie suma „enormă” pe care o reține în mod nejustificat.

În probațiune a anexat cererii de apel adresa nr. IF2014-_ /19.12.2014 a PMT.

În apel, nu au fost administrate probe noi.

Apelul este nefondat.

Procedând la analiza motivelor de apel, a dispozițiilor legale incidente, ca și a susținerilor părților și a sentinței civile ce face obiectul controlului judiciar pendinte, instanța urmează a respinge apelul formulat în cauză, pentru considerentele ce succed:

Pe calea prezentei cereri cu caracter necontencios, petentul apelant a solicitat restituirea sumei pe care, din proprie inițiativă, a achitat-o în contul bugetului local, cu titlu de taxa judiciară de timbru, fără a proceda însă la utilizarea efectivă a respective taxe pentru destinația cu care a fost achitată, aceea a promovării unei acțiuni judiciare.

Apreciind că o astfel de situație de fapt nu este susceptibilă de încadrare în prevederile cu caracter special ale art. 45 din OUG nr.80/2013 pentru a atrage competenta de soluționare în căderea instanțelor judecătorești, prima instanță a interpretat și aplicat corect legea.

Astfel, din interpretarea logică și literală a textului de lege menționat, se desprinde într-adevăr concluzia potrivit căreia instanțele de judecată sunt competente sa procedeze la restituirea integrală sau parțială a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru numai în situația în care acestea au și fost utilizate pentru introducerea unei acțiuni în instanță, însă, după caz: taxa plătită nu era datorată; s-a plătit mai mult decât cuantumul legal; acțiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziții legale; acțiunea corect timbrată a fost anulată în condițiile art. 200 alin. (3) din codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunțat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; în procesul de divorț, părțile au renunțat la judecată ori s-au împăcat; contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă; instanța de judecată se declară necompetentă, trimițând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicțională, precum și în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competența instanțelor române; probele au fost administrate de către avocați sau consilieri juridici; participantul la proces care a fost recuzat se abține sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă; în alte cauze expres prevăzute de lege.

Situația petentului nu este susceptibilă de încadrare în prima ipoteză prevăzută de legiuitor, întrucât aceasta are în vedere situația în care o acțiune judiciară a fost taxată și, în cadrul litigiului respectiv, s-a stabilit ulterior ca taxa achitată nu era datorată.

Aceeași concluzie reiese și din analiza prevederilor OMF nr._ ce reglementează procedura de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru.

În ipoteza în care petentul nu mai are intenția promovării unei acțiuni judiciare și s-a adresat deja organului fiscal competent pentru restituirea sumei achitate cu acest titlu, iar cererea domniei sale a fost respinsă, domnia sa are posibilitatea supunerii controlului judiciar a respectivei soluții administrative de respingere, pe calea contenciosului administrativ.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale evocate, potrivit art.480 N.C.proc.civ., apelul va fi respins, cu consecința menținerii hotărârii primei instanțe, ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul civil declarat de apelantul-petent I. I., identificat cu CNP_, cu domiciliul în Timișoara, ..3, ., județ T., împotriva sentinței civile nr._/03.11.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._ .

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 Februarie 2015.

Președinte,

L. D.

Judecător,

I.-A. D.

Grefier,

L. M. S.

Red. L.D./Tehnored. L.S. 23.02.2015/3 ex.

Prima instanță – Judecătoria Timișoara: L. R.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere necontencioasă. Sentința nr. 03/2015. Tribunalul TIMIŞ