Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 4023/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4023/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 159/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.159/A
Ședința publică din 17.02.2015
PREȘEDINTE: D. J.
JUDECĂTOR: A. I.
GREFIER: N. D.
Pe rol fiind pronunțarea apelurilor declarate de reclamantul apelant D. F. și de pârâta apelantă D. D., împotriva sentinței civile nr.4023/13.03.2014, pronunțata de Judecătoria Timișoara, în dosar nr._, având ca obiect îmbogățire fără justă cauză.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura completă.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10.02.2015, când, pentru a se da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea la data de 17.02.2015, iar din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la termenul de azi, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând constată că:
Prin sentința civilă nr.4023, pronunțată de Judecătoria Timișoara, la data de 13.03.2014, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul D. F., în contradictoriu cu pârâta D. D.; a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențional D. D. împotriva reclamantului pârât reconvențional D. F.; s-a constatat că părțile au dobândit cu contribuție comună și egală, în timpul căsătoriei lor, următoarele bunuri: imobilul situat în Timișoara, ., . CF 415.899-C1-U5 Timișoara, nr. top 5754/1, în valoare actuală de circulație de 44.323 lei, bunul mobil autoturism marca Citroen Xsara Picaso, în valoare de 26.860 de lei, bunurile mobile aflate în apartamentul nr.1: un colțar în valoarea de 1200 lei, un mobilier de birou 1000 lei, o bibliotecă, în valoare de 700 lei și un televizor, în valoare de 500 lei, în valoare totală de_ de lei; s-au atribuit bunurile de mai sus, către reclamantul D. F.; a fost obligat reclamantul D. F. să-i plătească pârâtei D. D., o sultă în sumă de 37.291 de lei; a fost obligată pârâta reclamanta reconvenționala D. D. să-i plătească reclamantului pârât reconvențional D. F., suma de 21.750 de lei, contravaloarea dreptului de creanță pentru îmbunătățirile aduse imobilului situat în Timișoara, ., . CF sub nr._-c1-U4; a fost obligată pârâta să-i plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1350 de lei și a fost respinsă în rest acțiunea principală și cererea reconvențională.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, părțile au trăit în concubinaj în perioada 1991-1999, iar din anul 1999 până în anul 2010 au fost căsătoriți. Prin sentința civilă nr.170 din 6 ianuarie 2010 pronunțată de Judecătoria Timișoara, căsătoria acestora a fost desfăcută prin acord.
Înainte de încheierea căsătoriei, pârâta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Timișoara, ., . CF sub nr._-C1-U4. Acesta are calitatea de bun propriu al pârâtei. După cumpărare, atât înainte de căsătoria părților, cât și după căsătoria acestora, având în vedere că imobilul se găsea într-o stare ce necesită îmbunătățiri, cei doi au efectuat o . investiții în imobil. Parte dintre acestea - acoperișul, geamurile, centrala proprie, au fost recunoscute de către pârâta la interogatoriul care i-a fost administrat (la fila 227 dosar fond, în completarea interogatoriului administrat, pârâta a recunoscut că aceste lucrări au fost realizate de părți împreună, din bani comuni), iar restul - parchetul, podelele din bucătărie, instalația de apă și canal și lucrările de zugrăvit, constatate de către expert, sunt lucrări care nu existau la momentul achiziției apartamentului. Din declarațiile ambelor părți, ale martorilor și din constatările expertului s-a reținut că lucrările de îmbunătățiri aduse apartamentului nr.4, lucrări evaluate de către expertul B. I. V., la valoarea de 43.500 de lei, au fost efectuate în comun și în proporție egală de către părți, în perioada concubinajului și apoi, în căsătorie, astfel că reclamantul are un drept de creanță în valoare de 21.750 de lei împotriva pârâtei.
După ce s-au căsătorit, părțile au dobândit cu contribuție comună și egală, următoarele bunuri: imobilul situat în Timișoara, ., . CF_-C1-U5 Timișoara nr. top 5754/1, în valoare actuală de circulație de 44.323 lei, stabilită în lucrarea de specialitate depusă la filele 327-370 dosar fond, de către expertul B. I. V., bunul mobil autoturism marca Citroen Xsara Picaso, în valoare de 26.860 de lei, bunurile mobile aflate în apartamentul nr.1: un colțar în valoarea de 1200 lei, un mobilier de birou 1000 lei, o bibliotecă 700 lei și un televizor, în valoare de 500 lei.
S-a apreciat că foștii soți au contribuit în mod egal la dobândirea acestor bunuri pentru că: reclamantul era încadrat cu contract de muncă, în calitate de asistent medical cu studii postliceale, beneficiind de salariu, potrivit cărții de muncă de la filele 68-71 dosar fond, iar pârâta, deși nu era încadrată în muncă, a practicat, începând cu anul 1996, comerțul - mic trafic (așa cum a arătat chiar reclamantul la întrebarea nr.18 care i-a fost adresată la interogatoriu) și, în plus, s-a ocupat de creșterea și educarea copilului reclamantului din altă căsătorie care a locuit stabil și continuu cu părțile.
În ce privește valorile bunurilor de mai sus, ele au fost stabilite în felul următor: pentru bunul imobil comun, valoarea actuală de circulație a fost desprinsă din lucrarea de specialitate a expertului B. I. V.; pentru autoturism, valoarea indicată de către reclamanta reconvențională, adică suma de 8500 de euro, este departe de a reflecta valoarea actuală de circulație a bunului, căci, de la dobândire, din anul 2007, când bunul a fost cumpărat cu suma de 26.860 de lei (factura fiscală de la fila 45 dosar fond), el a fost supus deprecierii. Prima instanță a apreciat ca nedovedită și afirmația pârâtei potrivit căreia aceasta a suportat din bani proprii suma de 6000 de euro, la cumpărarea autoturismului; pentru bunurile mobile din apartamentul bun comun, reclamantul pârât, cu ocazia formulării întâmpinării la cererea reconvențională nu a făcut opoziție asupra existenței bunurilor ori asupra valorii indicate de fosta soție, astfel că ele vor fi incluse în masa de partaj la valorile din cererea reconvențională. În privința autoturismului Renault Laguna, acesta nu a fost inclus în masa bunurilor de împărțit, pentru ca niciuna dintre părți nu a cerut acest lucru.
Urmărind criteriile art.673 indice 9 C.P.Civ., aplicabile în speță, împărțeala se va face ținând seama de actuala folosință a bunurilor și de cererile părților, astfel: reclamantului, cel care locuiește în imobilul apartamentul nr.1 împreună cu fiul său și folosește în prezent și celelalte bunuri imobile îi vor fi atribuite atât bunul imobil situat în Timișoara, ., . CF_-C1-U5 Timișoara nr. Top 5754/1, în valoare actuală de circulație de 44.323 lei, cât și bunurile mobile aflate în acest apartament: un colțar în valoarea de 1200 lei, un mobilier de birou, în valoare de 1000 lei, o bibliotecă, în valoare de 700 lei și un televizor, în valoare de 500 lei și bunul mobil autoturism marca Citroen Xsara Picaso, în valoare de 26.860 de lei, în valoare totală de_ de lei. Pe cale de consecință, sulta egalizatoare pe care o datorează reclamantul pârâtei este în sumă de 37.291 de lei.
Pe de altă parte, pârâta reclamanta reconvențională, a fost obligată să-i plătească reclamantului pârât suma de 21.750 de lei, contravaloarea dreptului de creanță pentru îmbunătățirile aduse de către cel din urmă, imobilului bun propriu al fostei soții.
În temeiul art.276 C.P.Civ., a compensat în parte cheltuielile de judecată ale părților, în sensul că fiecare își va suporta cheltuielile cu onorariul avocațial și cu taxa judiciară de timbru, iar pârâta a fost obligată să-i plătească reclamantului suma de 1350 de lei, jumătate din onorariul expertului.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel, atât reclamantul D. F., cât și pârâta D. D..
Reclamantul apelant D. F., a solicitat în principal trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, iar în subsidiar schimbarea în sensul constatării dreptului de creanță al acestuia, rezultat din contribuția la achiziționarea apartamentului nr.4, înscris în CF nr._-C1-U4 Timișoara și la îmbunătățirile aduse imobilului și obligarea pârâtei la ½ din valoarea imobilului și investițiile aduse acestuia.
Sub aspectul cererii reconvenționale, reclamantul apelant a solicitat stabilirea contribuției egale a părților la dobândirea bunurilor comune, precizând că bunurile comune în plus față de cele reținute de prima instanță, sunt: apartamentul nr.1 din imobil - evaluat de expert; autoturism Renault Laguna; autoturism Citroen Picasso - neevaluat; credit BCR - în valoare de 9.000 lei; credit Europe Bank - în valoare de 38.110 lei; mobilă de sufragerie - în valoare de 2.000 lei; colțar - în valoare de 1.900 lei; televizor - în valoare de 700 lei; ladă frigorifică - în valoare de 1.000 lei; bibliotecă - în valoare de 800 lei; aer condiționat - în valoare de 1.000 lei; dulap baie - în valoare de 150 lei; cabină duș - în valoare de 700 lei; boiler - în valoare de 350 lei; mașină de spălat - în valoare de 1.000 lei; combină frigorifică - în valoare de 1.200 lei; mobilă bucătărie - în valoare de 3.500 lei; cuptor microunde - în valoare de 190 lei; televizor dormitor - în valoare de 190 lei; mobilă dormitor - în valoare de 1.000 lei.
A susținut reclamantul apelant că prima instanță a analizat doar cererea reconvențională și aceasta doar într-o manieră superficială și greșită, că nu s-a pronunțat sub aspectul cererii principale privind constatarea dreptului de creanță, întinderea acestuia și obligarea pârâtei la plata acestei sume, nici în dispozitivul hotărârii, nici în cuprinsul acesteia nu se face trimitere la cererea reclamantului.
Se mai susține că, prima instanță nu a inclus în masa partajabilă toate bunurile dobândite de părți sub durata căsătoriei și nici în pasivul bunurilor comune, contractele de credit încheiate și achitate de reclamant, banii utilizați pentru achiziționarea bunurilor comune.
Reclamantul apelant mai arată că, parte din bunurile comune incluse în lotul reclamantului, nu mai există în patrimoniul părților, că valoarea autoturismului Citroen Picasso la suma de 26.860 lei, a fost stabilită fără a se face o evaluare a acestuia.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9 C.P.Civ..
Pârâta D. D., prin întâmpinare a solicitat respingerea apelului reclamantului, susținând că critica adusă primei instanțe, cum că nu a reținut corect bunurile comune, este de fapt o precizare de acțiune formulată pentru prima dată în calea de atac, că se solicită în plus următoarele bunuri: apartamentul nr.1 - evaluat de expert; autoturism Renault Laguna; autoturism Citroen Picasso - neevaluat; credit BCR - în valoare de 9.000 lei; credit Europe Bank - în valoare de 38.110 lei; mobilă de sufragerie - în valoare de 2.000 lei; televizor - în valoare de 700 lei; ladă frigorifică - în valoare de 1.000 lei; bibliotecă - în valoare de 800 lei; aer condiționat - în valoare de 1.000 lei; dulap de haine - în valoare de 150 lei; cabină de duș - în valoare de 700 lei; mașină de spălat - în valoare de 1.000 lei; combină frigorifică - în valoare de 1.200 lei; mobilă bucătărie - în valoare de 3.500 lei; cuptor cu microunde - în valoare de 190 lei; televizor dormitor - în valoare de 500 lei; mobilă dormitor - în valoare de 1.000 lei.
Pârâta precizează prin întâmpinare că a avut venituri tot timpul cât a locuit cu reclamantul, că s-a ocupat de treburile casnice, de creșterea și educarea copilului rezultat din prima căsătorie a reclamantului, că aceasta a avut venituri care nu îi ajungeau nici pentru cheltuielile proprii.
Pârâta apelantă D. D., a solicitat schimbarea în parte a hotărârii, în sensul admiterii în parte a cererii principale și în totalitate a cererii reconvenționale.
Cu privire la cererea reclamantului, pârâta apelantă a susținut că nu îi trebuie să îi plătească acestuia nici o sumă de bani, ci dimpotrivă acesta trebuie să o despăgubească pentru bunurile comune, întrucât deși părțile au locuit în perioada 1999 - 2010 în apartamentul nr.4, proprietatea pârâtei, aceasta a avut tot timpul venituri și s-a ocupat de creșterea și educarea fiului reclamantului dintr-o căsătorie anterioară, această contribuție fiind evaluată la suma de 180.000 lei - 750 lei/lunar.
Se arată că apartamentului proprietatea pârâtei, era în bună stare la data mutării, nu a necesitat lucrări de reparații sau renovare, singurele lucrări fiind la spațiile comune aferente întregului imobil și anume, reparația acoperișului și montarea unei centrale termice care să asigure încălzirea a 3 apartamente, susținând că apartamentul nr.4 a fost dotat pentru încălzire cu o centrală termică pe gaze naturale, investiție realizată în 2012, la doi ani după divorț și că lucrările de igienizare și cele necesare și obligatorii, au fost realizate exclusiv pe cheltuiala pârâtei.
A mai criticat pârâta apelantă, hotărârea primei instanțe și în privința contribuției părților la achiziționarea bunurilor comune, susținând că aceasta a fost în cotă de 75% a pârâtei și 25% a reclamantului, că pentru autoturismul Citroen a achitat 6.000 Euro dintr-un credit restituit doar de aceasta și că toate bunurile din apartamentul cumpărat în anul 2006, au rămas în posesia reclamantului și a fiului său.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.7, 9 și art-304 ind.1 C.P.Civ..
Reclamantul D. F., prin întâmpinare a solicitat respingerea apelului pârâtei, susținând că aceasta este formal, fără a respecta cerințele legale și fără trimitere la motivare sau la vreo dispoziție a hotărârii.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul a constatat că apelurile sunt fondate, pentru motivele ce vor fi expuse.
Motivul de apel prin care reclamantul apelant a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, se constată a fi întemeiat, întrucât acesta prin cererea formulată și ulterior precizată, a solicitat constatarea dreptului său de creanță constând din contribuția sa la dobândirea apartamentului nr.4, proprietatea pârâtei (avans și rate) și la realizarea îmbunătățirilor aduse imobilului și pe cale de consecință, obligarea pârâtei la plata acestui drept.
Atât din considerentele, cât și din dispozitivul hotărârii atacate, rezultă că prima instanță a soluționat doar cererea privind contravaloarea îmbunătățirilor aduse la imobilul proprietatea exclusivă a pârâtei, fără a se pronunța asupra petitului având ca obiect pretenția reclamantului de a fi despăgubit pentru contribuția sa la plat5a prețului imobilului, constând din avans și rate.
Prin urmare, solicitarea reclamantului apelant de a fi trimisă cauza spre rejudecare aceleași instanțe, se constată a fi întemeiată, raportat la împrejurarea că, nu au fost soluționate toate capetele de cerere formulate de acesta, fiind incidente dispozițiile art.297 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă.
În privința apelului pârâtei, se constată că, deși aceasta nu a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, unul din motivele de apel privește contribuția sa la creșterea și educarea fiului reclamantului dintr-o căsătorie anterioară, cerere asupra căreia, de asemenea nu s-a pronunțat prima instanță și care atrage aceeași măsură prevăzută de art.297 alin.1 C.P.Civ..
Raportat la cele ce preced, apelurile se constată a fi fondate, și-n baza dispozițiilor art.297 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă, urmează a fi admise și pe cale de consecință, va fi anulată hotărârea atacată și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de reclamantul apelant D. F., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat A. Gârboveanu, cu sediul în Timișoara, ., . și de pârâta apelantă D. D., cu domiciliul în Timișoara, ., ., împotriva sentinței civile nr.4023/13.03.2014, pronunțata de Judecătoria Timișoara, în dosar nr._ .
Anulează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 24.02.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. J. A. I.
GREFIER
N. D.
Red.D.J.
Tehnored.N.D.
Ex.4
Data:16.03.2015
Primă instanță - jud.D. P.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine.... → |
|---|
