Pensie întreţinere. Sentința nr. 632/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 632/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 312/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I-A CIVILĂ
DECIZIE NR. 312/A/2015
Ședința publică din data de 31 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. I.
Judecător D. J.
Grefier R. C.
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de pârâta apelantă N. Z. împotriva sentinței civile nr.632/16.06.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul_ în contradictoriu cu reclamanta intimată C. E. având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care se ia act că mersul dezbaterilor si concluziile parților au fost consemnate in încheierea de ședință din data de 17.03.2015, când din lipsa de timp pentru a delibera a fost amânată pronunțarea pentru termenul de judecată de astăzi, încheierea de amânare a pronunțării făcând parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei D. sub nr._ din 12 mai 2014, reclamanta C. E., în calitate de copil major, a chemat în judecata pe pârâta N. Zîna, solicitând obligarea acesteia la plata contribuției de întreținere.
În motivare s-a arătat că prin sentința civilă nr.1079/8.12.2010 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria D., rămasă definitivă la data de 15.05.2011 prin anularea recursului prin decizia nr.445/17.05.2011 pronunțată de Tribunalul T. s-a stabilit în favoarea sa contribuție de întreținere până la majorat.
S-a menționat că în prezent este elevă la Grupul Școlar Sfântul N. în clasa a XI-a iar la data de 1.02.2014 a împlinit vârsta de 18 ani și i-a fost sistată pensia de întreținere.
Pârâta a depus întâmpinare (f.10-11 și 19-20) prin care a solicitat a se avea în vedere faptul că mai are în întreținere doi minori în vârstă de 12 și respectiv 3 ani, nu are nici un venit nici în țară și nici în Spania, iar starea sănătății sale este precară.
A menționat că nu are posibilitatea să plătească lunar o persoană care poate să se întrețină singură fiind majoră față de cei doi minori pe care îi are din relația actuală și de care trebuie să se ocupe personal întrucât tatăl lor este mai tot timpul plecat la muncă, fiind singurul din familie care realizează venituri. A arătat că salariul acestuia este mic și se descurcă tot mai greu.
Pârâta a considerat că nu i se poate imputa actualului său soț întreținerea fiicei sale rezultată din concubinajul anterior.
A susținut că a fost ajutată financiar de socrul său pentru a putea plăti pensia de întreținere pentru fiica sa majoră, însă acesta fiind în prezent la o vârstă înaintată, are 75 de ani, are la rândul său nevoie de medicamente șți astfel nu o mai poate ajuta.
A solicitat a se avea în vedere că reclamanta este majoră și poate munci pentru a se întreține.
A menționat că nu este reală susținerea reclamantei cum că pensia de întreținere în cuantum de 110 lei lunar a fost sistată la împlinirea vârstei de 18 ani, la data de 1 februarie 2014. A învederat că la data de 20.02.2014 a fost plătită pensia de întreținere cu factura M._ emisă de Posta Română, la data de 25.03.2014 cu factura M._ iar cea pe luna aprilie a fost plătită la data de 15 mai 2014 cu factura nr._. Motivul întârzierii plății pe luna aprilie a fost acela că a cumpărat unele medicamente.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare (f.29) prin care a arătat că nu este de acord cu aspectele învederate de pârâtă în întâmpinare cum că fiind majoră se poate întreține singură. A arătat că soțul pârâtei își întreține familia, pe tatăl lui și a construit și o vilă în . scumpe. Aceasta a dovedit că are bani și câștigă foarte bine.
A arătat că fiind elevă nu se poate întreține cu suma de 110 lei.
La solicitarea instanței Primăria orașului D. a efectuat o anchetă socială la domiciliul reclamantei (f.31) din care a rezultat că la adresa din . locuiește doamna N. Giulbanca împreună cu nepoata C. E., reclamanta în cauză. Aceasta din urmă a fost dată în plasament la bunicii materni N. I. și N. Giulbanca pe toată durata continuării studiilor dar fără a depăși vârsta de 26 de ani, astfel cum rezultă din Hotărârea nr.137/10.04.2014 privind acordarea măsurii de protecție specială pentru C. E. emisă de Consiliul Județean T..
Familia locuiește într-un imobil proprietate personală compus din trei camere, o bucătărie, un hol și baie. Încăperile sunt mobilate corespunzător și întreținute curat.
Prin sentința civilă nr.632/16.06.2014, pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta C. E., în contradictoriu cu pârâta N. Zîna, pentru stabilire contribuție întreținere, sens în care:
A fost obligată pârâta la plata unei contribuții de întreținere în beneficiul reclamantei, născută la data de 1 februarie 1996, în cuantum de 140 lei lunar, cu termen scadent de plată data de 15 a fiecărei luni, începând de la data de 12 mai 2014 și până la finalizarea studiilor dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani sau noi dispoziții.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta este fiica pârâtei, dar a fost dată în plasament bunicilor materni N. I. și N. Giulbana pe toată durata continuării studiilor dar fără a depăși vârsta de 26 de ani, astfel cum rezultă din Hotărârea nr.137/10.04.2014 privind acordarea măsurii de protecție specială pentru C. E. emisă de Consiliul Județean T..
Reclamanta deși a împlinit vârsta de 18 ani, fiind născută la data de 1 februarie 1996, frecventează cursurile la zi ale Liceului Tehnologic „Sf.N.” din D., an școlar 2013/2014. Așadar, pârâta are obligația legală de întreținere față de reclamantă reglementată de art.499 alin.3 Cod civil.
Astfel, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.art.499 Cod civil, instanța a admis acțiunea reclamantei și în temeiul art.530, art.532 și art.533 cod civil a stabilit în sarcina pârâtei obligația de plată a unei contribuții de întreținere în cuantum de 140 lei lunar, cu termen scadent de plată data de 15 a fiecărei luni, începând de la data de 12 mai 2014 (data introducerii acțiunii) și până la finalizarea studiilor dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani sau noi dispoziții.
Cuantumul contribuției de întreținere a fost determinat de instanță raportat la venitul minim pe economia națională, în prezent de 850 lei lunar, ținându-se seama de împrejurarea că pârâta nu este angajată și nu realizează venituri, că mai doi copii minori în întreținere, precum și de nevoile efective ale reclamantei și de prevederile art.529 alin.2 din Noul cod civil, potrivit cărora „când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii”.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile nr.632/16.06.2014, pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._, a declarat apel pârâta N. Zîna, apelanta înțelegând să conteste sentința civilă a Judecătoriei D., ca netemeinică si nelegală sub aspectul faptului ca nu a ținut cont de faptul ca pe seama fiicei sale, numita C. E., a fost emisa acordarea măsurii de protecție specială a plasamentului, lucru care duce la neantrenarea răspunderii sale, în ceea ce privește plata de către aceasta a vreunei pensii alimentare.
Apelanta a considerat ca întreținerea reclamantei pe aceasta perioada revine bunicilor materni, cărora le-a fost data in plasament.
De asemenea a înțeles să conteste, faptul că, chiar dacă nu s-ar aplica regula de mai sus, prima instanța avea posibilitatea sa analizeze situația concretă si să o oblige la o sumă mai mică sau chiar eventual în natura.
Astfel, nu s-a sustras niciodată de la calitatea sa de mama, în sensul că de fiecare dată s-a interesat și s-a îngrijit de nevoile fiicei sale. A trimis bani, când situația financiară i-a permis și a trimis bunuri, haine si rechizite, prin pachete și prin diferite persoane fizice.
Apelanta a considerat că instanța trebuia sa aibă in vedere ca o poate obliga până la o cota de 1/2, întrucât mai are doi copii minori în întreținere, în vârstă de 3 ani și 12 ani și în momentul de față nu lucrează și nu beneficiază nici măcar de șomaj.
Apelanta a mai solicitat a se avea în vedere că și tatăl reclamantei a fost obligat la plata acestei pensii de întreținere.
De asemenea a solicitat a se avea în vedere faptul că are probleme de sănătate, în prezent urmând un tratament medical.
Apelanta a solicitat instanței a dispune, fie obligarea sa la plata unei sume mai mici, fie obligarea de a presta aceasta întreținere în natură, prin lucruri de care reclamanta sa beneficieze.
Analizând apelul prin prisma motivelor formulate precum și raportat la prev. art. 466-480 C.pr.civ., instanța îl va respinge ca fiind neîntemeiat având în vedere următoarele considerente:
Reclamanta C. E. deși este majoră, fiind născută la data de 01.02.1996, este în continuarea studiilor, fiind elevă a Liceului Tehnologic „Sfântul N.” din D..
Art.499 alin.3 cod civil, statuează că „părinții sunt obligați să-l întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani”.
Ori cele doua condiții pentru a solicita contribuție de întreținere de la pârâta N. Zîna de către reclamanta C. E. sunt îndeplinite în cauză, reclamanta deși majoră aflându-se in continuarea studiilor si neavând îndeplinită vârsta de 26 de ani.
Prima instanță în mod legal a procedat la stabilirea cuantumului contribuției de întreținere prin raportare la prevederile art.529 alin.2 cod proc.civilă având în vedere apărările pârâtei N. Zîna, în sensul că mai are doi copii minori în întreținere, stabilind o contribuție lunară de întreținere în sarcina sa și în favoarea reclamantei, in cuantum de 150 lei lunar începând cu data introducerii acțiunii 12.05.2014 și până la împlinirea vârstei de 26 ani a reclamantei sau noi dispoziții.
Nici critica adusă de către apelantă cu privire la faptul că minora este beneficiara unei măsuri de protecție specială, respectiv se află în plasament la bunicii materni, nu o exonerează pe mama pârâtă de obligația legală de întreținere stabilită în sarcina sa de prevederile art.499 și următoarele cod civil.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța a respins apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul formulat de pârâta apelantă N. Z. cu domiciliul în Timișoara, ..5, ., . împotriva sentinței civile nr.632/16.06.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul_ în contradictoriu cu reclamanta intimată C. E. cu domiciliul în orașul D., ., județul T..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 31 Martie 2015.
Președinte, A. I. | Judecător, D. J. | |
Grefier, R. C. |
Red.I.A.
Tehn.I.B.
Ex.4- 14.06.2015
Prima instanță - Judecător: L. C. I. - Judecătoria D.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
