Anulare act. Decizia nr. 485/2013. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 485/2013 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 485/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 485/A
Ședința publică din 20 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: C. B.
GREFIER: A. T.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de apelantul S. V. împotriva sentinței civile nr._/13.12.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații O. A., C. O.-C., M. D., C. E., Ö. A., Ö. L., F. L. și T. I.-M., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că, prin Serviciul Registratură, în data de 10.06.2013, a fost depusă de către Serviciul de Evidență a Persoanelor din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timișoara răspunsul la adresa emisă de instanță la termenul anterior.
Nemaifiind alte cereri de formulat și constatând că, în atare situație, controlul judiciar se privește a fi finalizat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 10.09.2012, sub nr._, reclamantul S. V. a chemat în judecată pârâții O. A., C. O.-C., M. D., C. E., Ö. A., Ö. L., F. L. și T. I.-M. și a solicitat instanței anularea dreptului de domiciliu stabil al pârâților, precum și radierea pârâților de pe listele electorale permanente din Timișoara, ., jud. T..
În motivare reclamantul a arătat că solicită anularea dreptului de domiciliu stabil al pârâților din Timișoara, ., jud. T., care a fost acordat prin declarație de acceptare în spațiu, întrucât acest domiciliu a fost abandonat de către pârâți. Pârâții au încălcat prevederile art. 19 alin. 2 din OG 97/2005, fapt ce se sancționează potrivit art. 43 lit. b) din OG 97/2005.
De asemenea, reclamantul menționează că pârâții au săvârșit infracțiuni și au datorii la bănci, iar corespondența și executările silite sunt comunicate la adresa sa de domiciliu, el neavând cunoștință de nici un prejudiciu și de nici o datorie către Satul Român.
În drept au fost invocate disp. O.G. 97/2005 și art. 97 din Noul Cod Civil.
În probațiune, reclamantul a depus la dosar, în copie: adresa emisă către Primăria Mun. Timișoara la data de 10.08.2012, adresa nr._/20.08.2012 emisă de Consiliul Local al Mun. Timișoara - Direcția de Evidență a Persoanelor - Serviciul de Evidență a Persoanelor, avize poștale, proces-verbal de contravenție, factura Cosmote și notificare de plată din 31.07.2012.
Pârâta O. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că prin Sentința Civilă nr._/14.12.2000 pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr._/2000 s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între ea și reclamant. Prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 08.08.1997, în timpul căsătoriei lor, pârâta a dobândit ca drept comun imobilul din Timișoara, ..
De asemenea, se menționează că s-a dispus sistarea devălmășiei și atribuirea bunului imobil către reclamant, cu obligarea acestuia la plata unei sulte către pârâtă în cuantum de 106.521,5 lei. Deși reclamantul solicită anularea dreptului de domiciliu al pârâtei, împreună cu alte 5 persoane, pe care pârâta nu le cunoaște, susținând că a fost acordat prin declarație de acceptare în spațiu, se precizează că pârâta a avut un drept de coproprietate asupra imobilului în discuție, iar în prezent deține un drept de retenție asupra acestuia, până la momentul plății sultei de 106.521,5 lei.
Față de cele menționate, pârâta consideră că nu se poate anula dreptul său de domiciliu.
În ce privesc afirmațiile reclamantului potrivit cărora toți pârâții ar fi săvârșit infracțiuni și datorii la bănci, pârâta arată că nu sunt adevărate.
La termenul de judecată din 12.12.2012 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei de interes a reclamantului în privința capătului de cerere privind scoaterea pârâților de pe listele electorale permanente și a acordat cuvântul reclamantului pe excepția invocată.
Pârâții C. O.-C., M. D., C. E., Ö. A., Ö. L., F. L. și T. I.-M. nu au formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr._/13.12.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, a fost admisă excepția lipsei de interes a reclamantului în privința capătului de cerere privind scoaterea pârâților de pe listele electorale permanente.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul S. V. în contradictoriu cu pârâții O. A., C. O.-C., M. D., C. E., Ö. A., Ö. L., F. L., T. I.-M. ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Pentru continuarea unei proceduri judiciare înregistrate pe rolul unei instanțe se impun a fi verificate anumite condiții prealabile, reclamantul trebuind să facă dovada, printre altele, că are un interes juridic, recunoscut și ocrotit de lege, născut și actual, personal și direct.
Potrivit dispozițiilor art. 36 din Constituția României dreptul de vot este un drept fundamental al oricărui cetățean român, iar potrivit dispozițiilor art. 25 și 26 din Legea 35/2008 toți cetățenii cu drept de vot vor fi înscriși în listele electorale.
Reclamantul nu poate solicita radierea pârâților de pe listele electorale întrucât nu a justificat niciun interes juridic, personal recunoscut și ocrotit de lege, motiv pentru care instanța a admis excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea acestui capăt de cerere.
Pe fondul cauzei, din adresa nr._/28.09.2012 a Consiliului local T., Serviciului de evidență a persoanelor rezultă că pârâții M. D., C. E. F. L. și T. I. M. nu figurează cu domiciliul în ., astfel că în ceea ce-i privește pe acești pârâți instanța a respins ca neîntemiată acțiunea reclamantului.
În ceea ce-i privește pe pârâții O. A., C. O. C., Gerebenes A. și O. L., s-a confirmat susținerea reclamantului aceștia având domiciliul în Timișoara, ., prin aceeași adresă nr._/28.09.2012 a Consiliului local T., Serviciului de evidență a persoanelor.
Potrivit dispozițiilor art. 87 din codul civil, domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale, este acolo unde acesta declară că își are locuința principală, iar potrivit dispozițiilor art. 88 reședința persoanei fizice este în locul unde își are locuința secundară.
Așadar o persoană fizică poate avea domiciliul stabilit la o adresă, iar reședința la o altă adresă, astfel că împrejurarea că pârâții au domiciliul stabilit în municipiul Timișoara, . jud. T. și în fapt locuiesc la alte adrese nu contravine dispozițiilor legale.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 89 din codul civil, stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii speciale. Legea specială în materie este OUG 97/2005 care prin art. 26 statuează libertatea cetățenilor români de a-și stabili sau schimba, în mod liber, domiciliul ori reședința, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege.
Domiciliul pârâților O. A., C. O. C., Gerebenes A. și O. L. a fost stabilit în imobilul proprietatea reclamantului pe baza declarației acestuia de acceptare în spațiu așa cum însuși reclamantul recunoaște prin cererea de chemare în judecată.
Împrejurarea că reclamantul s-a răzgândit între timp și dorește „anularea” domiciliului pârâților susmenționați nu-și găsește suportul legal întrucât potrivit dispozițiilor art. 35 din OUG 97/2005 pentru ca mențiunea din actul de identitate să fie declarată nulă este necesar ca actul în baza căruia s-a înscris să fie declarat nul în prealabil. Or nulitatea declarației de acceptare în spațiu, ar putea fi declarată de instanță numai pentru motive anterioare sau concomitente încheierii actului, ceea ce în speță nu este cazul întrucât reclamantul nu a indicat niciun motiv de nulitate a declarației de acceptare în spațiu.
Așa cum rezultă din motivația reclamatului inserată în cererea de chemare în judecată, acesta solicită anularea domiciliului pârâților întrucât aceștia nu mai locuiesc în imobil, stare de fapt care așa cum s-a arătat mai sus nu contravine niciunei dispoziții legale, pârâții putând fi pasibili cel mult de sancțiune contravențională pentru nedeclararea reședinței sau a schimbării domiciliului.
Pentru toate aceste considerente, prima instanța a respins cererea reclamantului ca neîntemeiată.
Contra acestei sentințe, în termen legal, uzând de dreptul conferit de legea procesuală civilă, a declanșat calea de atac a recursului (recalificată ulterior ca fiind apel), reclamantul S. V., solicitând admiterea căii de atac, schimbarea hotărârii atacate și admiterea acțiunii.
In susținerea căii de atac se arată că părăsirea domiciliului este un act pur și simplu de abandon pentru neîndeplinirea unor drepturi si obligații față de domiciliul ales, adica intreținerea imobilului. Reclamantul critica sentinta primei instanțe prin prisma informatiei false a pârâtei O. A., primita in spațiul său prin declaratie de acceptare in spațiu, in prezent Curtea de Apel Timisoara a acceptat revizuirea dosarului_ . Pârâta nu a avut niciodată dreptul de proprietar asupra casei reclamantului din ., C. O. fiind sotul fiicei sale.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în limitele devoluțiunii căii de atac, cu observarea particularităților pricinii, tribunalul constată următoarele:
În adevăr, în mod corect a reținut judecătoria că petiționarul-apelant nu legitimează un interes născut, actual și personal (condiție generală esențială și de fond a exercițiului dreptului la acțiune) în a solicita radierea pârâților de pe listele electorale.
Cum real este și că noul cod civil consacră libertatea cetățenilor în a-și stabili și, mai apoi, a-și schimba liber domiciliul, însă în condițiile legii speciale ce se verifică a fi OUG nr. 97/2005.
De altă parte, art. 89 din noul cod civil, mai spune și că „Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupa sau se muta . a facut-o cu intentia de a avea acolo locuinta principala. Dovada intenției rezulta din declarațiile persoanei facute la organele administrative competente sa opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar in lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt”. Or, în speță, dată fiind și starea de pasivitate a pârâților O. A., C. O. C., Gerebenes A. și O. L. (ce nu au înțeles să conteste susținerile petentului în sensul că ar locui în continuare în imobilul acestuia, unde și-au stabilit anterior domiciliul), este evidentă intenția lor de a-și schimba domiciliul actual. Cu toate acestea, nu au înțeles să se conformeze exigențelor art. 19 alin. 1 lit. c și alin. 2 - apartenent OUG nr. 97/2005 în corelație cu art. 60 apartenent HG nr. 1375/2006 (privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a ordonanței) în sensul de a se prezenta la autoritatea competentă - Serviciul public comunitar județean de evidență a persoanelor și de a solicita eliberarea unor noi acte de identitate urmare a schimbării adresei de domiciliu.
În ceea ce o privește pe intimata-pârâtă O. A., împrejurarea că aceasta este beneficiara unei sulte stabilite printr-o hotărâre judecătorească nu are nici-o legătură cu schimbarea domiciliului acesteia, în condițiile în care nu mai locuiește în imobilul în discuție.
Așa stând lucrurile, tribunalul conchide, contrar opiniei primei instanțe, că, deși legea specială nu prevede o procedură simetric opusă în ceea ce privește schimbarea domiciliului ca urmare a voinței găzduitorului (în sensul de a da o declarație din care să rezulte intenția găzduitorului de a nu mai fi de acord cu stabilirea domiciliului unor terțe persoane în locuința sa), aceasta nu înseamnă că petiționarului nu îi poate fi recunoscut jurisdicțional nici un mijloc de constrângere a pârâților ce nu mai locuiesc la domiciliul declarat, să procedeze potrivit dispozițiilor legale supra anunțate și să și-l schimbe. În alți termeni, pasivitatea pârâților-intimați și nerespectarea dispozițiilor legale (mai precis a art. 19 alin. 2 din OUG nr. 97/2005 ce îi obligau ca în termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-j) - printre care se numără și cea a schimbării domiciliului - sa solicite serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor eliberarea unei noi carti de identitate, prezentând documentele prevăzute la art. 14 alin. (3), (4) sau (5), nu se poate răsfrânge asupra găzduitorului - în persoana petiționarului-apelant, și a-i îngrădi finalmente însuși exercitarea tuturor atributelor dreptului de proprietate asupra locuinței sale.
De aceea, reluând recapitulativ cele expuse, tribunalul, în temeiul art. 296 c. proc. civ. va admite calea de atac promovată în cauză și va schimba sentința apelată în sensul că va admite în parte demersul judiciar inițiat de reclamant în contradictoriu cu pârâții O. A., Ö. L. și Ö. A..
Pe cale de consecință va obliga pârâții O. A., Ö. L. și Gerebenes A. să se conformeze exigențelor art. 19 alin. 1 lit. c și alin. 2 - apartenent OUG nr. 97/2005 în corelație cu art. 60 apartenent HG nr. 1375/2006 și să se prezinte la Serviciul public comunitar județean de evidență a persoanelor și să solicite celui din urmă eliberarea unor noi acte de identitate urmare a schimbării adresei de domiciliu.
Va păstra în rest dispozițiile sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declanșat de către apelantul-reclamant S. V., cu domiciliul în Timișoara, ., județul T., împotriva sentinței civile nr._/13.12.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații O. A., cu domiciliul în Timișoara, ., județul T. și cu domiciliul procedural ales în Timișoara, .. 9, județul T., C. O.-C., cu domiciliul în Timișoara, ., județul T., M. D., cu domiciliul în Timișoara, ., ., C. E., cu domiciliul în ., .. 34, județul T., Gerebenes A., cu domiciliul în Timișoara, ., județul T., Ö. L., cu domiciliul în Timișoara, ., județul T., F. L., cu domiciliul în Timișoara, .. 6, județul T. și T. I.-M., cu domiciliul în comuna G., ., județul T..
Schimbă sentința apelată în sensul că admite în parte demersul judiciar inițiat de reclamant în contradictoriu cu pârâții O. A., Ö. L. și Ö. A..
Obligă pârâții O. A., Ö. L. și Gerebenes A. să se conformeze exigențelor art. 19 alin. 1 lit. c și alin. 2 - apartenent OUG nr. 97/2005 în corelație cu art. 60 apartenent HG nr. 1375/2006 și a se prezenta la Serviciul public comunitar județean de evidență a persoanelor și a solicita celui din urmă eliberarea unor noi acte de identitate urmare a schimbării adresei de domiciliu.
Păstrează în rest dispozițiile sentinței atacate.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.06.2013.
Președinte, Pentru judecător C. B.,
A. A. aflată în concediu de odihnă,
semnează Președintele instanței,
E. S.
Grefier,
A. T.
Red. A.A.
Tehnored. A.T.
Ex. 12/24.07.2013
Prima instanță: Judecător Ș. R.
| ← Servitute. Decizia nr. 821/2012. Tribunalul TIMIŞ | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 425/2013.... → |
|---|
