Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 1176/2013. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1176/2013 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 1176/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1176/R
Ședința publică din 21.11.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: C. B.
JUDECĂTOR: D. B.
GREFIER: A. T.
S-a luat în examinare recursul civil declanșat de către recurenta B. R. împotriva sentinței civile nr. 312/26.03.2013 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul B. I., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat F. D., în reprezentarea recurentei, lipsă, avocat S. F., în reprezentarea intimatului, lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta intimatului depune două fotografii color ale imobilului, precum și completare la concluziile scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe cu înscrisuri de administrat sau excepții de invocat și constatând că, în atare situație, controlul judiciar se privește a fi finalizat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul atât asupra excepțiilor nulității recursului pentru nemotivare și a lipsei de interes în promovarea căii de atac, invocate prin concluziile scrise depuse de intimat la data de 16.10.2013, cât și asupra recursului promovat în cauză.
Reprezentantul recurentei solicită respingerea ambelor excepții invocate, iar pe fond, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat. Depune concluzii scrise.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului ca nemotivat, în subsidiar, ca lipsit de interes, iar pe fond, respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Faget la data de 09 mai 2012 sub nr._ reclamanta Bulgarescu R. a chemat in judecata paratul Bulgarescu I., solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa se dispuna granituirea dintre cele doua imobile.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat că paratul doreste sa-si faca un gard pe mezuina dintre cele doua imobile.
Cererea de chemare in judecata nu a fost motivata in drept.
Au fost anexate actiunii extrase CF, taxa judiciara de timbru si timbru judiciar, acte de stare civila certificat de mostenitor.
Paratul Bulgarescu I. a formulat intampinare prin care a aratat ca expertul Zarafan C. s-a deplasat la domiciliile partilor, unde au fost efectuate masuratori pentru cele doua terenuri, expertul constatand ca reclamanta are 317 m in plus fata de extrasul de carte funciara si ca paratul nu a incalcat proprietatea reclamantei.
Mai arata ca nu este de acord cu varianta 2 din expertiza efectuata in cauza, intrucat in aceasta varianta este deposedat de o portiune de teren in latime de 0,45 m si lungime de 33,40 m din pct. B pana la pct. K, teren pe care are canalizarea in spatele casei. Solicita sa i se aprobe efectuarea gardului de la jumatatea lui L-K pana in pct. B, pentru a-i fi protejata proprietatea.
Paratul a invederat si faptul ca pe planul de amplasament de la primaria Ohaba Lunga terenul cu suprafata de 0,45x33,4 m este trecut in proprietatea sa.
Intampinarea nu a fost motivata in drept.
In probatiune s-a solicitat si incuviintat proba cu inscrisuri, proba testimoniala cu martorii T. D., Opritescu C. Bernar I., N. V. s-a efectuat un raport de expertiza tehnica in specialitatea topografie, cadastru de catre expert tehnic judiciar Zarafan C..
La dosar au fost depuse concluzii scrise de catre reclamanta prin care a solicitat admiterea actiunii respectiv stabilirea liniei de hotar intre terenul proprietatea reclamantei si al paratei pe aliniamentul 1-2-K-L-M-N-E-F-G.
Prin sentința civilă nr. 312/26.03.2013 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria F. a admis actiunea civila formulată de reclamanta Bulgarescu R. in contradictoriu cu paratul Bulgarescu I., avand ca obiect granituire.
A stabilit ca linia de hotar dintre imobilul inscris in CF_ Ohaba Lunga (provenita din conversia de pe hartie a CF 658 Ohaba Lunga) si imobilul inscris in CF 659 Ohaba Lunga va fi aliniamentul B-K-L-M-N-E, conform variantei 1 din Plansa nr. 2, anexa la raportul de expertiza efectuat in cauza de expert tehnic judiciar Zarafan C., raport care va face parte integranta din prezenta hotarare; fără a acorda cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit raportului de expertiza efectuat in cauza de expert tehnic judiciar Zarafan C., reclamanta si paratul sunt proprietari ai imobilelor invecinate avand nr. de casa 84 si 85 (reclamanta) si 86-87 (paratul).
Modul actual de folosinta al celor doua imobile este evidentiat in Plansa nr. 1, anexa la raportul de expertiza.
Partile nu contesta aliniamentul dintre punctele K-L-M-N-E. Astfel, atat cu ocazia concluziilor orale in fata instanteide fond, cat si prin concluziile scrise, reclamanta a solicitat stabilirea liniei de hotar pe acest aliniament. Pe de alta parte, prin notele scrise depuse la fila 52 dosar fond, paratul Bulgarescu I. a invederat ca nu este de acord sa i se ia teren din partea dinspre drum si sa i se dea in capatul gradinii din terenul reclamantei (referindu-se astfel la varianta 2 de granituire - plansa 2 din raportul de expertiza - in care linia de hotar era stabilita pe aliniamentul 1-2-3-4-5), necontestand deci linia de hotar pe aliniamentul K-L-M-N-E. In acelasi sens au fost si declaratiile martorilor T. D. si O. C., care au aratat ca portiunea situata intre punctele L-M-N-E-F-G a fost folosita dintotdeauna de reclamanta.
Divergente intre parti exista insa in ceea ce priveste linia de hotar in partea dinspre . intre punctele 1 si 2, iar paratul intre punctele B si K.
Instanta de fond a apreciat ca linia de hotar dintre proprietatile partilor trebuie sa treaca prin punctele B si K, pentru urmatoarele motive:
Din fisa de posesie (fila 54 dosar fond) rezulta ca linia de hotar nu este lipita de imobilul paratului, ci intre imobil si granita dintre cele doua proprietati este o distanta de 0,5 m (0,45 m in raportul de expertiza).
Astfel cum rezulta din fotografiile depuse de parti la dosarul cauzei, stalpul portii reclamantei nu este lipit de casa paratului, ci este situat la o distanta de 0,45 m de aceasta.
Casa nr. 86, proprietatea paratului Bulgarescu I., are acoperisul inclinat inspre terenul reclamantei, acoperisul trecand dincolo de zidul casei. Astfel, apa de pe casa paratului se scurge pe portiunea de teren de langa casa. Potrivit art. 615 din vechiul Cod civil, in vigoare la momentul edificarii constructiei, „Tot proprietarul este dator a-si face streasina casei sale astfel incat apele din ploi sa se scurga pe terenul sau, sau pe ulite, iar nu pe locul vecinului sau.” Avand in vedere ca aceasta casa este intabulata in cartea funciara (apreciindu-se deci la momentul intabularii ca a fost edificata in mod legal), rezulta ca terenul situat sub acoperisul paratului se afla in proprietatea acestuia si nu in proprietatea reclamantei. Daca zidul casei paratului dinspre reclamanta ar fi fost edificat exact pe linia de hotar (pe aliniamentul 1-2, cum sustine reclamanta), acoperisul ar fi trebuit sa aiba forma de calcan.
Nu in ultimul rand, stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul B-K-L-M-N-E, conform variantei 1 din plansa nr. 2 - anexa la raportul de expertiza efectuat de expert tehnic judiciar Zarafan C., asigura ambelor parti folosirea unei suprafete mai mari decat cea inscrisa in cartea funciara, reclamanta folosind 5784 mp (fata de 5467 mp), iar paratul 3610 mp (fata de 3489 mp).
Avand in vedere aceste considerente, in baza art. 560 din noul cod civil instanta de fond a admis actiunea reclamantului si a stabilit ca linia de hotar dintre imobilul inscris in CF_ Ohaba Lunga (provenita din conversia de pe hartie a CF 658 Ohaba Lunga) si imobilul inscris in CF 659 Ohaba Lunga va fi aliniamentul B-K-L-M-N-E, conform variantei 1 din Plansa nr. 2, anexa la raportul de expertiza efectuat in cauza de expert tehnic judiciar Zarafan C., raport care face parte integranta din prezenta hotarare.
Contra acestei sentințe, în termen legal, uzând de dreptul conferit de legea procesuală civilă, a declanșat calea de atac a recursului reclamanta Bulgarescu R., solicitând admiterea căii de atac, schimbarea hotărârii atacate în ce privește aliniamentul liniei de hotar dintre cele două imobile în sensul că înțelege să solicite stabilirea linie de hotar între terenul proprietatea sa și al pârâtului pe aliniamentul 1-2-K-L-M-N-E.
În susținerea căii de atac, recurenta arată că așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză este evident că imobilul pârâților este construit pe linia de hotar dintre cele două vecinătăți, condiție în care picătura de strașină cade pe terenul învecinat.
În ce privește raportul de expertiză efectuat în cauză, contestat de ambele părți, recurenta apreciază că nu a fost obiectiv în propunerile de variante întrucât în ambele situații este deposedat de terenul aflat în posesia și folosința familiei sale încă din timpul antecesorilor săi, în cazul variantei nr.1 de suprafață de aproximativ 16 mp (între peretele construcției pârâtului și alin,. B-K) iar în varianta nr. 2 fiind în situația de a fi deposedați de aproximativ 240 mp aflați în perimetrul L-3-M-N-E-4, atribuirea suprafeței pârâtului nefiind justificată și fără bază legală, arată recurenta .
Mai arată recurenta că instanța de fond a reținut în mod corect și obiectiv aliniamentul grănițuirii între punctele K-L-M-N-E ca fiind identic cu folosința actuală însă în ce privește aliniamentul de la stradă (B-K sau 1-2) nu a soluționat pe baza declarațiilor martorilor audiați. Așa cum rezultă și din declarațiile acestora, linia de hotar aflată pe aliniamentul K-L a fost modificat de către pârât fără acceptul recurentei, aspect relata și de martori și împotriva căreia recurenta a depus plângere la momentul respectiv.
Cu privire la presupusa fișă de posesie invocată de instanța de fond recurenta apreciază că aceasta nu este edificatoare și atrage după sine o stare de incertitudine în condiție în care nu este o lucrare și nu este întocmită de o persoană autorizată în acest sens.
Recurenta apreciază nejustificată intenția expertului de a propune linie de grănițuire conform sau aproximativ cu suprafețele înscrise în cartea funciară în condițiile în care înscrierile în cartea funciară nu garantează suprafața (art. 33 din DL nr. 115/1938), în operațiunea de delimitare a imobilelor limitrofe nefiind definitorii și hotărâtoare suprafețele de teren ocupate de părți sau suprafețele înscrise în cartea funciară.
Mai arată recurenta că toată acumularea de apă de ploaie de pe acoperișul pârâtului se scurge pe terenul acesteia îngreunându-i accesul la/și folosința spațiului respectiv. În condițiile în care este stabilită linia de hotar pe aliniamentul B-K ne aflăm în situația de a conferi un element de legalitate unui abuz săvârșit de pârât.
Mai arată recurenta că limita de hotar pe aliniamentul K-L a fost modificat de pârât în anul 2007 și fără acordul reclamantei, prin construirea unui gard de sârmă în locul unui gard de împletitură de nuiele și mutarea cu aproximativ un metru în interiorul parcelei recurentei.
Recurenta apreciază că expertiza efectuată în cauză a fost întocmită fără a respecta în totalitate linia de folosință fapt ce a determinata instanța de fond să pronunțe o soluție care să nu corespundă realității faptice din teren, deși instanța nu este obligată să respecte variantele propuse de expert în cazul în care din analiza altor probe rezultă contrariul.
În drept au fost invocate disp. art. 483 și urm. C.proc.civ., art. 488 alin 1 pct. 8 C.proc.civ.
Paratul Bulgarescu I. nu a depus întâmpinare însă prin concluzii scrise a invocat excepția nulității recursului, excepția lipsei de interes în promovarea căii de atac de către recurentă iar pe fond solicită respingerea recursului; cu cheltuieli de judecată.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma motivelor de recurs formulate, cu observarea particularităților pricinii, tribunalul constată următoarele:
Deliberând cu precădere asupra excepțiilor invocate pe calea actului procedural al întâmpinării, din perspectiva prevederilor art. 137 alin. 1 c. proc. civ. instanța le va respinge pentru considerentele ce urmează.
În adevăr, recurenta nu a încadrat criticile sale într-unul din cazurile expres prevăzute de art. 304 c. proc. civ. cu toate cestea instanța de recurs le poate subsuma motivului reglementat de pct. 9 al textului de lege antemenționat recurenta criticând în esență greșita interpretare și aplicare a legii la situația de fapt astfel cum aceasta a rezultat din probatoriul administrat. Abstracție făcând de faptul că, fiind suprimată calea de atac a apelului, în speță sunt incidente și dispozițiile art. 304 ind. 1 c. proc. civ. ce conferă căii de atac a recursului exercitată în aceste condiții un caracter semidevolutiv, conferind instanței de control judiciar posibilitatea examinării cauzei sub toate aspectele.
Cum nici excepția lipsei de interes, motivat de împrejurarea că reclamantei-recurente, prin cea dintâi variantă propusă de expert, i se asigură o suprafață mai mare decât cea tabulară, spre deosebire de cea de-a o doua, care îi asigură numai suprafața tabulară nu poate fi primită. Și aceasta pentru că obiectul pretențiilor litigioase deduse judecății îl constituie grănițuirea celor două proprietăți limitrofe și, implicit lăsarea în deplină proprietate și posesie reclamantei suprafața dintre punctele 1-B-2K, neavând relevanță din această perspectivă întinderea cantitativă a celor două terenuri (grănițuirea presupunând reconstituirea vechii linii de hotar, iar revendicarea o deposedare abuzivă), iar nu o acțiune în rectificare de carte funciară prin punerea de acord a situației de fapt cu cea tabulară (prin majorarea întinderii cantitative a terenului deținut în proprietate).
Pe fondul cauzei, tribunalul reține că reclamanta-recurentă este nemulțumită de stabilirea liniei de hotar numai în ceea ce privește aliniamentul B-K propus de expert, grănițuirea celor două fonduri învecinate nefiind contestată în celelalte puncte ( K-L-M-N-F-G), solicitând a se da eficiență celei de-a doua variante propuse de expert, și care stabilește aliniamentul 1-2. Tribunalul mai observă că, deși contestă raportul de expertiză sub acest aspect (cum a făcut și în fața instanței de fond), nu solicită încuviințarea efectuării unei noi lucrări de specialitate, având o poziție oscilantă și contradictorie în acest sens (cu toate că a beneficiat de serviciile unui apărător ales).
Context în care, respectând cu rigoare principiul disponibilității, instanța de control judiciar, va analiza modalitatea în care judecătoria a stabilit linia de hotar între cele două proprietăți prin raportare la probatoriul administrat și va conchide că soluția la care s-a oprit se privește a fi judicioasă susținută de elemente probatorii convingătoare.
Analizând cu precădere temeinicia revendicării de către reclamantă a porțiunii de teren disputate, tribunalul reamintește că acțiunea în revendicare este mijlocul procesual prin care proprietarul deposedat de bunul-proprietatea sa solicită retrocedarea acestuia de la posesorul - neproprietar. Or, în speță, nu s-a dovedit, în urma probatoriului administrat, că pârâtul-intimat ar ocupa în mod abuziv porțiunea situată între punctele 1-B-2-K, declarațiile martorilor propuși de reclamantă necoroborându-se cu celelalte probe din dosar.
De altă parte, în sprijinul stabilirii liniei de hotar pe amplasamentul B-K și nu 1-2 (cum dorește reclamanta-recurentă), tribunalul, operând cu prezumții simple îngăduite judecătorului în temeiul art. 1203 apartenent Codului civil de la 1864, conchide că aceasta a fost și convenția între proprietarii fondurilor limitrofe; de vreme ce potrivit susținerilor pârâtului-intimat (necontestate de către reclamanta-recurentă, în spațiul în discuție (lat de aproximativ 0,5 m) dintre cele două construcții se află și canalizarea ce deservește imobilul celui dintâi, și la a cărei introducere nu s-a opus. Abstracție făcând că apele de pe acoperișul pârâtului intimat se scurg pe aceiași fâșie de teren disputată și care se constituie, așa cum cu temei a reținut și judecătoria, într-un element de natură să confirme că linia de hotar a fost corect stabilită.
De aceea, tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 1 c. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declanșat contra sentinței pendinte recurată pe care o va păstra ca fiind legală și temeinică.
În baza art. 274 în corelație cu art. 298 și art. 316 - toate apartenente legii procedurale civile, va obliga recurenta la plata către intimatul B. I. a sumei de 950 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial achitat cu chitanța nr. 284/8.10.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declanșat de către recurenta-reclamantă B. R. împotriva sentinței civile nr. 312/26.03.2013 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât B. I..
Obligă recurenta la plata către intimat a sumei de 950 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.11.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. A. C. B. D. B.
Grefier,
A. T.
Red. A.A.
Tehnored. E.M.K.
Ex. 2/19.12.2013
Prima instanță: jud. S. O.-Ș.
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 698/2014. Tribunalul TIMIŞ | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2311/2014.... → |
|---|
