Contestaţie la executare. Decizia nr. 1152/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1152/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 11-11-2015 în dosarul nr. 1152/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1152/A
Ședința publică din 11.11.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: C. B.
GREFIER: A. T.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului civil declanșat de către apelantul-contestator P. I.-V. contra sentinței civile nr. 2799/4.03.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-debitoare urmărită S. D., cu intimatul-creditor urmăritor B. A.-R., precum și cu intimatul-terț adjudecatar R. C. A., având ca obiect contestație la executare
Dată fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 5.11.2015, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, în baza art. 396 alin. 2 N.C.P.C., a amânat pronunțarea pentru astăzi, 11.11.2015, când
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 28.10.2014, sub nr._ contestatorul P. I.-V., în contradictoriu cu intimații S. D., B. A.-R. și S. M. și Asociații a formulat contestație la executare împotriva executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 442/2014 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești „M. & Asociații", precum și împotriva tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuțional mai sus menționat, a titlului executoriu reprezentat de contract de împrumut cu ipoteca imobiliara autentificat sub nr. 271 din 14martie 2014 de către BIN „R. C." solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea executării silite și a tuturor actelor de executare pornite în dosarul de executare nr. 442/2014 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești „M. & ASOCIAȚII" și restabilirea situației anterioare executării silite. Cu cheltuieli de judecată.
Susținerile contestatorului:
În motivarea acțiunii contestatorul a arătat că în 15.12.2004 a cumpărat de la intimata S. D. suprafața de teren arabil situat în extravilanul localității Beregsău M., înscrisă în titlul de proprietate nr. 5737/29, . totală de 18.300 mp.
Actul notarial prin care a cumpărat acest teren este autentificat sub nr. 4104/15.12.2004 de către BNP „T. D. Elenă" din Timișoara, odată cu semnarea contractului de vânzare-cumpărare intimata S. D. i-a predat contestatorului și Titlul de Proprietate în original astfel că nu mai urma decât să procedeze la intabularea dreptului său de proprietate în Cartea Funciară.
În toată această perioadă contestatorul a achitat impozitele la stat terenul cumpărat și, mai mult, l-a arendat unor societăți de arendare.
După aproximativ 10 ani de zile un vecin din localitate a venit la acesta și i-a comunicat că terenul descris mai sus a fost vândut la licitație, licitație efectuată de către S. M. ȘI ASOCIAȚII din Timișoara.
Cu această ocazie, prin avocat, contestatorul a adresat o cerere acestei societăți în vederea comunicării actelor care au stat la baza efectuării licitației, ocazie cu care societate de executori i-a comunicat următoarele înscrisuri: contract de împrumut cu ipoteca imobiliara, extras de carte funciară aferenta terenului în litigiu.
Astfel, contestatorul a constatat cu stupoare că terenul în litigiu a fost intabulat în cursul anului 2014 lună februarie sub nr._/26.02.2014, iar la data de 14 martie 2014 intimatul B. A.-R., în baza contractului de împrumut cu ipoteca imobiliară a acordat intimatei S. D. prin mandatar S. T. suma de 11.000 euro cu termen de scadență la data de 24.03.2014, prilej cu care a fost notat în cartea funciara nr._ Săcălaz contractul de ipotecă.
Din analiza documentelor rezultă clar faptul că intimata S. D., deși știa că a vândut acest teren contestatorului, a procedat la intabularea în condiții ilegale a terenului în litigiu ulterior punându-l gaj în temeiul contractului de împrumut cu ipoteca reiterat mai sus.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.711 și următoarele din Codul de procedură civilă.
În probațiune au fost anexate cererii următoarele înscrisuri, în copie: cerere din 27.10.2014, certificat de atestare fiscală nr. 1114/27.10.2014, contract de vânzare-cumpărare, contract de împrumut cu ipotecă imobiliară, încheiere nr._/17.03.2014, extras CF nr._ Săcălaz.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 913,85 lei.
La data de 13.11.2014 contestatorul a formulat cerere precizatoare prin care a arătat că solicită și nulitatea absolută a clauzei privind instituirea unei ipoteci imobiliare asupra imobilului înscris în CF nr._ UAT Săcălaz, nr. cadastral_ constând din teren arabil extravilan în suprafață de 18.300 mp, din cadrul înscrisului intitulat”contract de împrumut cu ipotecă imobiliară” autentificat de către BIN R. C.-D. din Timișoara sub nr. 271 din 14.03.2014.
Față de acest aspect, contestatorul a învederat faptul că intimata S. D. prin mandatar S. T., nu mai avea calitatea de proprietar al imobilului constând din teren arabil extravilan în suprafața de 18.300 mp înscris în CF_ UAT Săcălaz nr.cad._, la momentul încheierii contractului de împrumut cu ipoteca imobiliară nr. 271 din 14.03.2014, aceasta neputând garanta cu acest teren restituirea sumei de bani luată cu împrumut conform contractului mai sus enunțat.
Referitor la celelalte clauze ale contractului de împrumut cu garanție imobiliară nr. 271 din 14.03.2014, contestatorul a precizat că este un terț, respectiv nu poate decât să constate așa după cum rezultă din conținutul contractului, că s-a dat respectiv s-a primit o anumită sumă de bani, motiv pentru care a solicitat instanței să dispună anularea executării silite și a tuturor actelor de executare pornite în dosarul de executare nr. 442/2014 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești „M. & ASOCIAȚII", să constate nulitatea absolută a clauzei privind instituirea unei ipoteci imobiliare asupra imobilului înscris în CF_ UAT Săcălaz nr.cad._ constând din teren arabil extravilan în suprafața de 18.300 mp, din cadrul înscrisului intitulat „contract de împrumut cu ipoteca imobiliara" autentificat sub nr. 271 din 14 martie 2014 de către BIN „R. C." din Timișoara.
Susținerile intimaților:
Intimata S. M. și Asociații a formulat întâmpinare invocând, pe cale de excepție, lipsa calității procesuale pasive a S. M. și Asociații iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În motivarea excepției intimata a arătat că executorul judecătoresc nu este parte a dosarului execuțional, el este organul de executare silită care, la cererea creditorului urmăritor și cu încuviințarea instanței de executare, pune în aplicare dispozițiile cu caracter civil cuprinse într-un titlu executoriu.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii se efectuează de către executorii judecătorești dacă legea nu prevede altfel, iar potrivit art. 2 din aceeași lege, executorii judecătorești sunt investiți să îndeplinească un serviciu de interes public.
Așadar, principalul organ de executare cu plenitudinea competentei de executare, în materie civilă, este executorul judecătoresc, considerent pentru care acesta are calitate de participant la executarea silită și nu de subiect al contestației la executare.
De asemenea, calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc nu este determinată nici măcar de opozabilitatea hotărârii judecătorești pronunțata cu privire la actul de executare efectuat de către acesta, în măsura în care, actele acestuia sunt supuse controlului instanțelor de judecată și, în calitatea sa de asigurător al unui serviciu de interes public, este obligat să respecte o hotărâre judecătoreasca irevocabilă.
Pe fondul cauzei, a arătat că, la data de 22.04.2014, pe rolul S.C.P.E.J. M. & Asociații a fost depusă și înregistrată cererea de executare silită formulată de creditorul-intimat B. A.-R., împotriva debitoarei-intimate S. D., întemeiată pe titlul executoriu - act notarial denumit „Contract de împrumut cu ipoteca imobiliară” autentificat sub nr. 271/14.03.2014 de BNP R. C. din Timișoara, prin care s-a solicitat recuperarea sumei de 11,000 euro, reprezentând împrumut nerestituit.
Această cerere a fost încuviințata de Judecătoria Timișoara conform încheierii nr. 6838 EX/06.05.2014 - instanța analizând în acest sens condițiile ce trebuie îndeplinite de cererea de executare silită și de titlul executoriu pentru a putea fi pus în executare și apreciindu-le ca îndeplinite.
În cartea funciara prezentată de creditor situația tabulară era clară - debitoarea S. D. apărea ca proprietara a imobilului situat în Săcălaz, județul T., înscris în C.F. nr._ Săcălaz, având nr. cadastral Al Top:_, reprezentând teren extravilan în suprafața măsurata de 18.300 mp, precum și a imobilului situat în Săcălaz, județul T.,înscris în C.F. nr._ Săcălaz, având nr. cadastral Al Top:_, reprezentând teren extravilan în suprafața măsurata de 10.000 mp.
Mai mult, înscrisul ce constituie titlu executoriu în dosar 442 EX/2014 este reprezentat de actul notarial denumit „Contract de împrumut cu ipoteca imobiliara” autentificat sub nr. 271/14.03.2014 de BNP R. C. din Timișoara, care incorporează două acte juridice - contractul de împrumut propriu-zis și contractul de garanție imobiliară, prin care s-a instituit un drept de ipotecă în favoarea creditorului asupra fiecăruia din cele două imobile, garanție care nu se putea constitui dacă (în speța) debitorul garant nu ar fi fost proprietarul bunurilor imobile în cauză.
Prin urmare, executorul judecătoresc nu avea cum să cunoască și nici să presupună că imobilele în cauză ar fi fost vândute chiar și prin înscris autentic unei/unor alte persoane. Împrejurarea că între debitor și alte persoane ar exista anumite convenții având ca obiect imobilele în cauză, îi privește exclusiv pe aceștia și în sarcina lor cade rezolvarea acestei probleme și nu a executorului judecătoresc ce nu a avut cum să cunoască acest aspect.
De altfel, așa cum s-a arătat, asupra imobilelor în cauză s-a instituit și un drept de ipotecă ceea ce a presupus intervenția notarului public ce a autentificat contractul de ipotecă accesoriu al celui de împrumut și încorporat în acesta. Această garanție a fost instituita urmare a situației de drept și tabulare verificată atât de notarul public, cât și de OCPI T.
Atât executorul judecătoresc, cât și notarul public și OCPI T. au verificat actele puse la dispoziție și le-au considerat legale, întrucât nu a rezultat de niciunde existența vreunui drept asupra imobilului în cauza în favoarea altor persoane. Aceasta pentru că nu și-au luat măsuri să conserve/protejeze dreptul pretins și, respectiv să îl facă opozabil terților, prin înscrierea dreptului de proprietate în CF. Sub acest aspect, își găsește aplicabilitatea principiului nemo auditur propriam turpitudinem alleeans, deoarece contestatorul își invoca propria culpă.
În chiar Contractul de împrumut cu ipoteca imobiliara autentificat sub nr. 271/14.03.2014 de BNP R. C. din Timișoara, mandatarul debitoarei-intimate a declarat că imobilele „se afla în circuitul civil, nefiind trecut în proprietatea statului în temeiul vreunui act normativ sau în proprietatea altei persoane fizice sau juridice, în niciun mod”.
Prin urmare, toate actele întocmite de executorul judecătoresc au fost efectuate și întemeiate pe un titlu executoriu valabil și după analiza extraselor de carte funciară.
Față de aceste aspecte, nu există niciun motiv de ilegalitate ce poate fi imputat executorului judecătoresc și, în consecința, nu exista niciun motiv pentru ca acesta să fie obligat la plata unor cheltuieli de judecată în cauze ce privesc aspecte anterioare începerii executării silite, necunoscute și neimputabile executorului judecătoresc.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 și 715 alin. 3 C.proc.civ.
Intimatul B. A.-R. a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației ca fiind neîntemeiată.
În motivare a arătat că, în fapt a fost contactat de numita S. D. pentru a-i acorda acesteia un împrumut în suma de 11.000 Euro pentru o perioadă determinată de 10 zile.
Pentru că era o sumă destul de mare, intimatul i-a cerut acesteia să-i garanteze restituirea împrumutului cu un imobil. Intimata S. D. a fost de acord, și în acest sens l-a mandatat pe numitul S. T. să încheie "contractul de împrumut cu ipoteca imobiliara" autentificat sub nr. 271/14 martie 2014, intimatul B. A.-R. acordându-i astfel împrumutul solicitat
Pentru că debitoarea-intimată nu s-a conformat obligației de restituire a împrumutului, intimatul B. A.-R. a fost obligat să înceapă executarea silită imobiliară împotriva bunului imobil cu care aceasta garantase împrumutul.
La data încheierii contractului de împrumut cu garanție imobiliară, extrasul de carte funciară solicitat de notarul public pentru încheierea actului era liber de sarcini, intimatul necunoscând nici un impediment legal pentru încheierea unui astfel de contract.
Contestatorul nu și-a intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară și nici nu a făcut opozabil vreunui terț acest drept deținut de el.
În calitate de creditor ipotecar intimatul B. A.-R. nu a făcut altceva decât să valorifice prin executare silită bunul imobil oferit de debitoarea-intimată S. D. în schimbul împrumutului pe care i l-a acordat.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
Intimata S. D. nu a formulat întâmpinare pentru a-și exprima poziția procesuală deși au fost legal citată cu această mențiune.
La data de 04.02.2015 contestatorul P. I.-V. a solicitat introducerea în cauză a numitului R. C.-A., adjudecatarul imobilului.
La termenul din data de 25.02.2015 prima instanța a admis în principiu cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de contestatorul P. I.-V. și a introdus în cauză pe numitul R. C.-A..
Tot la acest termen de judecată prima instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei S. M. și Asociații,
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 2799/4.03.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei S. M. și Asociații, invocată de aceasta prin întâmpinare.
A fost respinsă acțiunea formulată de contestatorul P. I.-V. împotriva intimatei S. M. și Asociații ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de contestatorul P. I.-V. și persoana chemată în judecată forțat de către acesta, numitul R. C. A. în contradictoriu cu intimații S. D., și B. A.-R..
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a contestatorului R. C.-A..
A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea intimatului B. A.-R. de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut urătoarele::
În 15.12.2004 contestatorul a cumpărat de la intimata S. D. suprafața de teren arabil situat în extravilanul localității Beregsău M., înscrisă în titlul de proprietate nr. 5737/29, . în suprafața totală de 18.300 mp.
Actul notarial prin care a cumpărat acest teren este autentificat sub nr. 4104/15.12.2004 de către BNP „T. D. Elenă" din Timișoara, odată cu semnarea contractului de vânzare-cumpărare intimata S. D..
Deși contestatorul a susținut că vânzătoarea i-a predat Titlul de Proprietate în original acesta nu a făcut dovada susținerilor sale prin depunerea originalului acestui înscris la dosarul cauzei.
În toată această perioadă contestatorul a achitat impozitele la stat, conform certificatului fiscal depus la dosarul cauzei.
Contestatorul nu și-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului în cartea funciară.
Terenul în litigiu a fost intabulat de către intimata vânzătoare S. D. în cursul anului 2014 lună februarie, în cartea funciară aceasta apărând ca proprietara a imobilului situat în Săcălaz, județul T., înscris în C.F. nr._ Săcălaz, având nr. cadastral Al Top:_, reprezentând teren extravilan în suprafața măsurata de 18.300 mp ( f. 12).
În 14.03.2014 intimatul B. A.-R. a împrumut intimatei S. D. suma de 11.000 Euro pentru o perioadă determinată de 10 zile în acest sens, aceasta din urmă, a încheiat prin mandatarul S. T. contractul de împrumut cu ipoteca imobiliara autentificat sub nr. 271/14 martie 2014.
Dreptul de ipotecă al intimatului asupra terenului de mai sus a fost înscris în C.F. nr._ Săcălaz la 24.03.2014.
Ca urmare a nerestituirii sumei împrumutate, la data de 22.04.2014, pe rolul S.C.P.E.J. M. & Asociații a fost depusă și înregistrată cererea de executare silită formulată de creditorul-intimat B. A.-R., împotriva debitoarei-intimate S. D., întemeiată pe titlul executoriu - act notarial denumit „Contract de împrumut cu ipoteca imobiliară” autentificat sub nr. 271/14.03.2014 de BNP R. C. din Timișoara, prin care s-a solicitat recuperarea sumei de 11,000 euro, reprezentând împrumut nerestituit.
Această cerere a fost încuviințata de Judecătoria Timișoara conform încheierii nr. 6838 EX/06.05.2014.
Astfel cum a susținut executorul judecătoresc, la data depunerii cererii de executare silită în cartea funciara prezentată de creditor situația tabulară era următoarea - intimata S. D. apărea ca proprietara a imobilului situat în Săcălaz, județul T., înscris în C.F. nr._ Săcălaz, având nr. cadastral Al Top:_, reprezentând teren extravilan în suprafața măsurata de 18.300 mp, fiind înscris și dreptul de ipotecă al creditorului pentru suma de 11.000 euro.
La 21.05.2014 a fost notată în careta funciară somația din dosarul execuțional nr. 442/ex/2014.
La 23.10.2014 a avut loc vânzarea la licitație a imobilului fiind încheiat procesul verbal de licitație imobiliară în dosarul execuțional nr. 442/EX/2014 terenul fiind adjudecat de contestatorul R. C. A..
La dosar au fost depuse înscrisuri din care rezultă că acesta a consemnat la dispoziția executorului judecătoresc prețul imobilului.
De asemenea, în cartea funciară a imobilului a fost notat procesul verbal de licitație imobiliară în dosarul execuțional nr. 442/EX/2014.
Analizând cu prioritate capătul de cerere având ca obiect nulitatea absolută a clauzei privind instituirea unei ipoteci imobiliare asupra imobilului înscris în CF nr._ UAT Săcălaz, nr. cadastral_ instanța l-a respins aplicând prin similitudine dispozițiile art. 1683 C. civ. potrivit cărora: „dacă, la data încheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se află în proprietatea unui terț, contractul este valabil, iar vânzătorul este obligat să asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul său către cumpărător”.
Instanța a reținut că dacă dispozițiile legale de mai sus sunt aplicabile în materia transferului drepturilor reale acestea sunt valabile și în cazul constituirii unui drept accesoriu de ipotecă imobiliară raportat și la prevederile art. 900-901 C. civ.
Art. 900 C. civ. prevede că: „dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, iar art. 901 are următorul conținut: „sub rezerva unor dispoziții legale contrare, oricine a dobândit cu bună-credință vreun drept real înscris în cartea funciară, în temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului înscris în folosul său, chiar dacă, la cererea adevăratului titular, dreptul autorului său este radiat din cartea funciară.
(2) Terțul dobânditor este considerat de bună-credință numai dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său, sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) nu a fost înregistrată nicio acțiune prin care se contestă cuprinsul cărții funciare;
b) din cuprinsul cărții funciare nu rezultă nicio cauză care să justifice rectificarea acesteia în favoarea altei persoane; și
c) nu a cunoscut, pe altă cale, inexactitatea cuprinsului cărții funciare.
(3) Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile și terțului care a dobândit cu bună-credință un drept de ipotecă în temeiul unui act juridic încheiat cu titularul de carte funciară ori cu succesorul său în drepturi, după caz”.
Instanța a reținut că împrumutătorul intimat B. A.-R. a fost de bună credință la momentul la care și-a intabulat dreptul de ipotecă întemeindu-se pe conținutul cărții funciare unde intimata S. D. apărea ca proprietar al terenului în cuprinsul cărții funciare neexistând alte mențiuni.
În aceste condiții prima instanța a reținut că nu este incident motivul de nulitate constând în existența unei cauze ilicite, singurul care ar fi putut conduce la constatarea nulității absolute a clauzei prin care s-a instituit un drept de ipotecă.
Astfel, potrivit art. 1.238 C. civ.: „cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască”.
În speță nu este îndeplinită condiția caracterului comun al cauzei ilicite.
De asemenea, nu s-a făcut nici dovada faptului că intimatul B. A.-R. a cunoscut sau trebuia să cunoască faptul că S. D. nu este proprietara terenului.
Operațiunea de constituire a dreptului de ipotecă este anulabila pentru eroare asupra calității vânzătorului însă doar cel care este titularul dreptului de ipotecă ar fi putut cere anularea.
Instanța a respins ca neîntemeiat și capătul de cerere având ca obiect anularea executării silite și a tuturor actelor de executare pornite în dosarul de executare nr. 442/2014 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești „M. & ASOCIAȚII", inclusiv a titlului executoriu și restabilirea situației anterioare executării silite.
Pe lângă argumentele de mai sus în baza cărora instanța a respins capătul de cerere având ca obiect nulitatea absolută a clauzei privind instituirea unei ipoteci imobiliare asupra imobilului înscris în CF nr._ UAT Săcălaz, nr. cadastral_ în speță, în urma finalizării procedurii de vânzare la licitație publică a imobilului, au devenit incidente și dispozițiile art. 774 și 859 alin. 1 C. pr. civ.
Potrivit acestora: „prin adjudecare, cumpărătorul devine, de la data predării, proprietarul bunului adjudecat, liber de orice sarcini, care se strămută de drept asupra prețului plătit… Orice cerere de evicțiune, totală sau parțială, privind imobilul adjudecat este definitiv stinsă”.
Instanța a constatat că prin introducerea prezentei acțiuni contestatorul încearcă să evingă adjudecatarul cu privire la imobilul înscris în CF nr._ UAT Săcălaz or, potrivit dispozițiilor legale drepturile reale se dobândesc fără înscriere în cartea funciară când provin din moștenire, accesiune naturală, vânzare silită, expropriere pentru cauză de utilitate publică, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(2) Cu toate acestea, în cazul vânzării silite, dacă urmărirea imobilului nu a fost în prealabil notată în cartea funciară, drepturile reale astfel dobândite nu vor putea fi opuse terților dobânditori de bună-credință.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1), titularul drepturilor astfel dobândite nu va putea însă dispune de ele prin cartea funciară decât după ce s-a făcut înscrierea de mai sus, orice evicțiune îndreptată împotriva adjudecatarului se stinge definitiv.
Acesta a devenit proprietar al terenului chiar dacă nu și-a înscris dreptul în cartea funciară în condițiile art. 887 C. civ. potrivit căruia: „
Este culpa exclusivă a contestatorului pentru crearea acestei situații în condițiile în care acesta nu a procedat la intabularea dreptului său de proprietate în cartea funciară deși a încheiat contractul de vânzare cumpărare în anul 2004.
Acționând astfel acesta și-a asumat riscul ca respectivul contract să nu fie opozabil altor persoane cu excepția părților.
Pasivitatea sa nu poate conduce la afectarea drepturilor dobândite cu bună credință de alte persoane, în condițiile în care acestea și-au întemeiat acțiunea pe înscrierile din cartea funciară.
Acesta are posibilitatea introducerii unei acțiuni împotriva vânzătorului, întemeiate pe garanția pentru evicțiune, prin care să obțină recuperarea sumei de bani achitate cu titlu de preț.
În temeiul art. 68 C. pr. civ. ca urmare a soluției de respingere a contestației la executare, instanța a respins și cererea de chemare în judecată a contestatorului R. C. A..
În temeiul art. 453 C. pr. civ. a respins ca neîntemeiat și capătul de cerere vând ca obiect obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Raportat la aceleași dispoziții legale, coroborate cu cele ale art. 452 C. pr. civ. prima instanța a respins ca neîntemeiată și solicitarea intimatului B. A.-R. de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată deoarece dovada efectuării lor nu a fost făcută până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului, chitanța de achitare a onorariului de avocat fiind depusă după închiderea acestora.
Contra acestei sentințe, în termen legal, uzând de dreptul conferit de legea procesuală civilă, a declanșat calea de atac a apelului contestatorul P. I. V., solicitând admiterea căii de atac, schimbarea in tot a sentinței apelate, iar pe fondul cauzei admiterea contestației așa cum a fost formulata si precizata, respectiv: anularea executării silite si a tuturor actelor de executare pornite in dosarul de executare nr. 442/2014 al Societatii Civile Profesionale de Executori Judecatoresti „M. & ASOCIATII”; constatarea nulității absolute a clauzei privind instituirea unei ipoteci imobiliare asupra imobilului înscris in CF_ UAT Sacalaz nr.cad._ constand din teren arabil extravilan in suprafata de 18.300 mp, din cadrul inscrisului intitulat „contract de imprumut cu ipoteca imobiliara” autentificat sub nr. 271 din 14 martie 2014 de catre BIN „R. C.” din Timisoara, precum si repunerea partilor in situatia anterioara inceperii executarii silite, in temeiul art. 719 alin. 1 NCPC.
În susținerea căii de atac, după reiterarea situației de fapt, apelantul a învederat că faptul ca nu a procedat la intabularea dreptului său de proprietate in Cartea Funciara nu înseamnă ca vointa celor doua parti contractante semnatare a contractului de vanzare-cumparare nr. 3706/05.11.2004 este nula sau poate fi anulata.
Prin urmare, pe calea contestatiei la executare, reprezinta in opinia apelantului singura sansa de a ramane in proprietatea sa suprafata de teren descrisa in tarlaua 1375 . totala de 18.300 mp, inscrisa in Titlul de Proprietate 5737/29, suprafata dobandita prin act autentic de vanzare-cumparare. Anularea tuturor formelor de executare precum si a titlului executoriu care a stat la baza inceperii executarii, titlu care la randul acestuia a fost obtinut prin „frauda” respectiv un contract de imprumut sume de bani cu ipoteca imobiliara, in sensul ca raportat la varsta „imprumutatei S. D. respectiv 72 ani” aceasta ar fi solicitat un imprumut numitului B. A. R. de 11.000 euro si pe un termen de 10 zile contractul de imprumut fiind facut la notar pe data de 14 martie 2013 iar restituirea banilor sa se faca pana la data de 24 martie 2014. Se observa clar ca in spatele acestei masinatiuni, legale de altfel sunt interese oculte a unei „mafii imobiliare” din zona respectiva de interes. Anularea tuturor actelor de executare si a titlului executoriu in prezentul dosar pentru motivele indicate mai sus, ar reprezenta o prima etapa in estomparea din partea jusititiei a unor astfel de „practici imobiliare”.
Prima instanța si-a motivat respingerea contestatiei invocand prevederile ART. 900-901 N.C.Civil prezumandu-se buna credinta a tertului -dobanditor, or, atat vreme cat contestatorul a procedat la contestarea titlului prin care tertul-dobanditor a devenit proprietar, in conditiile ART. 714 pct. [4] din N.C.P.Civila respectiv „daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa in tot cursul executarii silite, dar nu mai tarziu de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului” considera ca legiuitorul tocmai de aceea a lasat acest termen de 15 zile pana cand tertul dobanditor va putea deveni proprietar tabular, astfel ca in opinia sa considera ca prevederile pct. [5] ale aceluiași articol de lege nu îi sunt aplicabile astfel cum prima instanța a reținut in motivarea sentinței apelate.
Termenul de 15 zile in opinia sa este de fapt un termen sub rezerva caruia dobanditorul dreptului de proprietate in cazul de față adjudecatarul licitatiei va trebui sa astepte trecerea acestui termen si abia apoi sa poata fi intabulat in cartea funciara. Or, in cazul de față asa dupa cum si prima instanta a retinut in considerentele sentintei apelate „la 23.10.2014 a avut loc vanzarea la licitatie a imobilului fiind incheiat procesul-verbal de licitatie imobiliara in dosarul executional nr. 442/EX/2014 terenul fiind adjudecat de contestatorul R. C. A.” se poate observa ca suntem inlauntrul termenului de 15 zile respectiv, contestatia sa fiind depusa la data de 28 octombrie 2014 adica la 5 zile de la adjudecarea licitatiei. Prin urmare considera ca buna credinta prezumata de prima instanta in favoarea adjudecatarului nu poate fi retinuta in prezenta cauza.
In susținerile sale de admisibilitate ale apelului vin si prevederile legii 71/2011 de punere in aplicare a Codului civil prin ART. 79 „În cazul în care, pentru prima dată, s-au înscris în cartea funciară, fără cauză legitimă, drepturi reale potrivit art. 581 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, terții dobânditori cu titlu oneros ai vreunui drept real imobiliar, întemeindu-se, cu bună-credință, pe cuprinsul cărții funciare, nu se pot prevala contra adevăraților proprietari, străini de cartea funciară, de dispozițiile art. 901 din Codul civil sau ale art. 31 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după caz, cât timp nu s-a împlinit termenul de uzucapiune tabulară prevăzut de Codul civil sau dacă în acest termen s-a înscris o acțiune prin care se contestă cuprinsul cărții funciare.
(2) Dispozițiile prezentului articol nu sunt aplicabile și înscrierilor efectuate înainte de . Codului civil. În acest caz, sunt aplicabile dispozițiile de drept comun privitoare la uzucapiune, în vigoare la data intrării în posesia imobilului”.
Astfel ca, dupa cum se poate observa numita S. D. s-a intabulat pentru prima data in cartera funciara UAT_ Sacalaz la data de 26 februarie 2014 prin lucrarea cu nr._, asadar prima instanta trebuia sa aibe in vedere aceste prevederi legale la momentul dezbaterii fondului, cu atat mai mult cu cat nici termenul de uzucapine tabulara de 10 ani nu este implinit de la momentul primei inscriseri in cartea funciara.
Pentru toate aceste considerente apelantul solicită admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei apelate, iar pe fondul cauzei admiterea contestatiei asa cum a fost formulata si precizata, respectiv: anularea executarii silite si a tuturor actelor de executare pornite in dosarul de executare nr. 442/2014 al Societatii Civile Profesionale de Executori Judecatoresti „M. & ASOCIATII”; constatarea nulitatii absolute a clauzei privind instituirea unei ipoteci imobiliare asupra imobilului inscris in CF_ UAT Sacalaz nr.cad._ constand din teren arabil extravilan in suprafata de 18.300 mp, din cadrul inscrisului intitulat „contract de imprumut cu ipoteca imobiliara” autentificat sub nr. 271 din 14 martie 2014 de catre BIN „R. C.” din Timisoara, ., nr. 6, ., precum si repunerea partilor in situatia anterioara inceperii executarii silite, in temeiul ART. 719 alin. [1] NCPC.
In drept, apelantul a invocat disp. art. 466 si urm. NCPP.
Intimatul R. C. A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
În motivare, a învederat că prin procesul-verbal de constatare nr. 442/28.10.2014, comunicat intimatului de executorul judecătoresc, a luat cunoștință că numitul P. I.-V. a depus la Judecătoria Timișoara o contestație la executare prin care solicită anularea actelor de executare silită și, de fapt, își revendică dreptul de proprietate asupra unuia din imobilele adjudecate de intimat, anume imobilul situat în Săcălaz, județul T., înscris în CF nr._ Săcălaz, având număr cadastral A1 top._, reprezentând teren extravilan în suprafață măsurată de 18.300 mp.
În motivarea cererii sale, printre alte aspecte, contestatorul apelant arată că a devenit proprietar al acestui teren încă din 2004 și afirmă că a luat cunoștință despre situația juridică a terenului cu stupoare.
Aceeași stupoare o trăiește și intimatul, sesizând că o persoană poate sta în pasivitate mai bine de 10 ani de zile pentru a-și întabula un eventual drept de proprietate în cartea funciară. Pasivitatea unei persoane și modul în care înțelege să-și gestioneze problemele juridice nu îl deranjează și nu îl priveșete, însă atâta timp cât această atitudine afectează atâtea persoane, în lanț, atunci intimatul are calitatea, dreptul și interesul de a solicita respingerea cererii de apel și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, deoarece în ipoteza admiterii contestației la executare formulată de P. I.-V., primul prejudiciat este intimatul, care de bună-credință, s-a înscris la o licitație publică și a cumpărat un imobil pentru are a achitat și prețul integral, imobil despre care în procesul-verbal de licitație s-a făcut mențiune că îi aparținea debitoarei, nu contestatorului-apelant.
În continuare, intimatul consideră că cel care trebuie să suporte consecințele acestei pasivități nu este el - adjudecatar de bună-credință - ci contestatorul-apelant (care, mai departe, are la dispoziție pârghiile legale pentru a se îndrepta împotriva persoanei vinovate de crearea acestei situații). Aceasta deoarece scopul instituirii obligativității întabulării în cartea funciară este tocmai opozabilitatea față de terți, scop neatins în speță datorită pasivității îndelungate a contestatorului-apelant.
De altfel, așa cum rezultă din procesul-verbal de licitație - dosarul 442/EX/2014 a fost înregistrat pe rolul biroului executorului judecătoresc urmare a unui împrumut constatat prin actul notarial intitulat “Contract de împrumut cu ipotecă imobiliară” autentificat sub nr. 271/14.03.2014 de BNP R. C. - Timișoara. Acest act cuprindede fapt două acte juridice - contractul de împrumut propriu-zis și contractul de garanție imobiliară prin care s-a instituit un drept de ipotecă în favoarea creditorului asupra fiecăruia dintre cele două imobile. Această garanție, anume ipoteca, nu s-ar fi putut constitui dacă debitorul nu ar fi fost proprietarul terenului respectiv. Acest act a fost întocmit de un notar public, apoi procesul-verbal de licitație a fost întocmit de un executor judecătoresc. Fiecare dintre aceștia a verificat situația terenurilor și nu ar fi putut întocmi niciun act dacă de undeva ar fi reieșit că proprietar este o altă persoană decât debitorul garant ipotecar.
În concluzie, intimatul este un adjudecatar de bună-credință care s-a prezentat la o licitație publică, a îndeplinit toate condițiile în vederea participării la licitație publică, a fost declarat câștigător, deci adjudecatar, pentru ca, mai apoi, să vină o altă persoană care pretinde că este proprietar al unui bun, invocând acte de proprietate ținute la “păstrare” 10 ani, în condițiile în care pentru a-și face opozabil eventualul drept de proprietate, trebuia să și-l întabuleze în cartea funciară. Nu a făcut-o, iar culpa îi aparține în exclusivitate, ceea ce face contestatorul-apelant este să-și invoce culpa. Ori există un principuiu general aplicabil, conform căruia nimeni nu își poate invoca propria culpă în apărarea sa.
Pentru toate motivele invocate, intimatul solicită respingerea în mod definitiv a contestației la executare.
În drept, intimatul a invocat disp. art. 471 alin. 5 C.proc.civ.
Conform art. 223 alin. 3 C.proc.civ., solicită judecarea în lipsă.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, cu observarea exactă și riguroasă a celor două cauze ale demersului judiciar pendent (causa petendi și causa debendi, chemate să înlesnească judecătorului decelarea interesului litigios alegat și justa determinare a limitelor raportului procesual); cum și a exigențelor art. 2365, 2367 1246, 1247 1250 1253-1255 din noul cod civil în corelație cu art. 79 din legea cu nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului cod civil, și a art. 714 pct. 4. 723 și 724 apartenente noii legi procedurale civile (în al căror perimetru legislativ particularitățile disputei procesuale, decelabile, prin raportare la finalitatea spre care se tinde, impun a fi cantonată cercetarea judecătorească și implicit, controlul judiciar), și, nu în ultimul rând, a probatoriului suplimentar administrat în calea de atac, reproșurile aduse primei instanțe, pentru considerațiile ce succed, se verifică a fi întemeiate.
Așa cum rezultă din expunerea rezumativă a actelor și lucrărilor dosarului, contestatorul-apelant, prevalându-se de calitatea sa de proprietar extratabular al imobilului înscris în CF_ UAT Săcălaz, nr. cad._ constând în teren arabil extravilan în întindere cantitativă de 18.300m.p. - dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4104/15.12.2004 de către BNP „T. D. Elenă" din Timișoara a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a contractului de împrumut autentificat sub nr. 271/14.03.3014 de către BIN „R. C.” din Timișoara încheiat între intimatul-creditor B. A.-R. în calitate de împrumutător și intimata-debitoare S. D. în calitate de împrumutată, în limita clauzei vizând instituirea unei ipoteci imobiliare de către S. D. în calitate de constitutor asupra imobilului înscris în CF_ UAT Săcălaz, nr. cad._ constând în teren arabil extravilan în întindere cantitativă de 18.300m.p. în favoarea lui B. A.-R., cu consecința anulării tuturor formelor de executare silită și a restabilirii situației anterioare declanșării executării silite.
Rezultă așadar că, la epoca constituirii dreptului de ipotecă imobiliară, în vederea garantării împrumutului contractat, intimata S. D. nu mai avea calitatea de proprietară a terenului identificat supra, intabularea în cartea funciară efectuându-se în temeiul titlului de proprietate nr. 5737/29 (și în care, în adevăr, figura ca proprietară a imobilului vândut ulterior contestatorului prin act autentic).
Ceea ce atrăgea inexorabil incidența în speță a prevederilor art. 2365 din noul cod civil și care spune că „Ipoteca convențională poate fi constituită numai de titularul dreptului ce urmează a fi ipotecat și care are capacitatea de a dispune de acesta.”. Condiția ca ipoteca să fie constituită numai de titularul dreptului obiect al garanției este justificată de posibilitatea înstrăinării bunului (ceea ce în speță, s-a și întâmplat prin vânzarea imobilului ipotecat în cadrul executării silite a contractului de împrumut). per a contrario, cei ce nu sunt titulari ai dreptului, nu îl pot ipoteca; în situația în care o fac totuși (cazul de față), se pune problema ipotecării bunului altuia. Prima instanță a extins prin analogie dispozițiile din materia vânzării bunului altuia, fără a observa însă că, în absența unui text expres care să permită ipotecarea bunului altuia, acest mecanism nu poate fi utilizat doar pe baza unei simple analogii cu teoria vânzării bunului altuia, concluzie ce se deduce și din interpretarea gramaticală a formulei redacționale a art. 2365 ce utilizează adverbul „numai”, delimitându-se astfel în mod clar sfera persoanelor ce pot constitui ipoteci. În favoarea acestei teze pledează nu numai argumente de ordin doctrinar și jurisprudențial (a se vedea Fl. A Baias și alții, Noul cod civil, ed. 2, p. 2468 și urm., V. T., Noul cod civil adnotat cu doctrina și jurisprudență, vol. II, p. 1126, P. P., Jurisprudență civilă comentată a ÎCCJ și a altor instanțe judecătorești, p. 194) dar și regulile de carte funciară care, prin art. 893 lit. b, spunând că „Înscrierea unui drept real se poate efectua numai împotriva aceluia care, înainte de a fi fost înscris, și-a grevat ( ipotecat - s.n.) dreptul, dacă amândouă înscrierile se cer deodată.” impun, în cadrul excepției de la principiul relativității înscrierilor de cartea funciară, ca în situația în care se grevează (ipotechează) un imobil, dreptul de ipotecă să se înscrie în același timp cu cel al constitutorului debitor.
Or, în speță, debitoarea-intimată S. D. și-a înscris în cartea funciară dreptul de proprietate asupra imobilului litigios fără cauză legitimă (prin fraudă), de vreme ce înstrăinase anterior dreptul de proprietate asupra aceluiași imobil contestatorului-apelant, după care a procedat la ipotecarea lui în favoarea terțului-creditor-intimat B. A.-R.. Ceea ce exclude incidența principiului publicității materiale în favoarea celui din urmă, nefiind întrunite condițiile cumulative cerute de regula de drept în discuție. Și aceasta întrucât în cartea funciară s-a produs numai o singură grevare, iar publicitatea materială presupune, prin ipoteză, cel puțin două operațiuni juridice înscrise în cartea funciară.
De altă parte, terții nu se pot prevala nici de dispozițiile art. 901 din codul civil, așa cum nejudicios a reținut prima instanță, opunându-se dispozițiile art. 79 alin. (1) din legea de punere în aplicare a noului cod civil (invocate și de apelant) și care spun că „În cazul în care, pentru prima dată, s-au înscris în cartea funciară, fără cauză legitimă, drepturi reale potrivit art. 581 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, terții dobânditori cu titlu oneros ai vreunui drept real imobiliar, întemeindu-se, cu bună-credință, pe cuprinsul cărții funciare, nu se pot prevala contra adevăraților proprietari, străini de cartea funciară, de dispozițiile art. 901 din Codul civil sau ale art. 31 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după caz, cât timp nu s-a împlinit termenul de uzucapiune tabulară prevăzut de Codul civil sau dacă în acest termen s-a înscris o acțiune prin care se contestă cuprinsul cărții funciare.”.
Așa stând lucrurile se detașează cu puterea evidenței concluzia că debitoarea-intimată S. D., nemaifiind proprietara imobilului constând în teren arabil extravilan în întindere cantitativă de 18.300m.p., nu îndeplinea condiția cerută de imperativul art. 2365 apartenent noului cod civil, pentru a putea constitui o ipotecă asupra acestuia, sub sancțiunea nulității absolute a actului juridic încheiat cu nesocotirea normei legale. Altfel spus, deși contractul de împrumut rămâne valabil încheiat, nefiind de altfel contestat de către apelant, clauza vizând instituirea unei ipoteci imobiliare de către S. D. în calitate de constitutor asupra imobilului înscris în CF_ UAT Săcălaz, nr. cad._ constând în teren arabil extravilan în întindere cantitativă de 18.300m.p. în favoarea lui B. A.-R. este lovită de nulitate absolută. Știut fiind că nulitatea absolută este acea sancțiune ce lipsește actul juridic de efecte juridice contrare legii (în speță contractul de ipotecă imobiliară convențională, fiind încheiat de un neproprietar în calitate de constituor, încalcă prevederile deja constant evocatului art. 2365 din noul cod civil).
Cum buna-credință invocată atât de creditorul ipotecar cât și de terțul adjudecatar și întemeiată pe regulile de carte funciară nu poate fi reținută în raporturile cu proprietarul extratabular (sau verus dominus) străin de cartea funciară (și care în speță se verifică a fi contestatorul-apelant), pentru considerațiile ce preced, rămâne de verificat dacă în speță își găsește incidența principiul „error communis facit ius” și care ar înlătura regula „Quod nullum est, nullum producit efectum”.
Cea din întâi instituție juridică a primit consacrare legislativă (în art. 7 din Legea cu nr. 119/1996, în art. 45 apartenent legii cu nr. 10/2001) și, cel mai recent, în art. 17 din noul cod civil (și care spune că „(1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însuși. Cu toate acestea, când cineva, împărtășind o credință comună și invincibilă, a considerat că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate juridică, instanța judecătorească, ținând seama de împrejurări, va putea hotărî că actul încheiat în această stare va produce, față de cel aflat în eroare, aceleași efecte ca și când ar fi valabil, afară de cazul în care desființarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu. Eroarea comună și invincibilă nu se prezumă. Dispozițiile prezentului articol nu sunt aplicabile în materie de carte funciară și nici în alte materii în care legea reglementează un sistem de publicitate.”) pentru rațiuni de protejare a siguranței circuitului civil și a încrederii publice în actele juridice de dobândire a proprietății încheiate în condiții de eroare publică asupra calității de proprietar a înstrăinătorului.
În atare situație, pentru ca o aparență să fie creatoare de drept se cer a fi întrunite cumulativ, următoarele condiții:
a) să existe o eroare comună și invincibilă, care trebuie apreciată în abstract, în sensul că se impun a se face toate verificările, formalitățile apte a confirma existența dreptului autorului, pe care prudența umană le poate prefigura. Și aceasta pentru că o situație contrară dreptului nu poate fi menținută decât dacă securitatea circuitului civil o cere; or ea nu este amenințată de aplicarea strictă a regulii de drept, decât în situația în care violarea ei - a regulii - este necesară și inevitabilă. Rezultă așadar că nu orice aparență (în speță pretinsa calitate de proprietar a constitutorului ipotecii convenționale asupra bunului grevat) poate constitui elementul obiectiv al erorii comune, ci numai una susceptibilă de a induce credința greșită în ea, a unei persoane care a luat toate măsurile de prevedere necesare (spre exemplificare, a cumpărat un bun imobil de la o persoană căreia i s-a recunoscut dreptul de proprietate printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, desființată ulterior, într-o cale extraordinară de atac).
b) subdobânditorii să fie de bună-credință. Se impune nu numai că aceștia să fi crezut în realitatea falsă a situației aparente, dar și ca această credință să fie scuzabilă, lipsită de orice culpă, această cerință nefiind îndeplinită atunci când, necunoscând efectiv această realitate falsă, erau prezumați a o cunoaște. În speță însă, așa cum s-a dovedit prin probatoriul administrat în apel, intimatul adjudecatar R. C. A. era consătean cu contestatorul-apelant, deținând terenuri arabile în imediata vecinătate a imobilului litigios folosit o perioadă de contestator și familia sa, și, mai apoi dat în arendă (așa cum rezultă din contractul de arendă înregistrat la Primăria comunei Săcălaz sub nr. 211/13.11.2009, ce se coroborează cu declarația martorului audiat, și, nu în ultimul rând cu chitanțele ce atestă plata impozitului pe teren de către contestator)
c) actul juridic încheiat de proprietarul aparent cu terțul achizitor (în speță - creditor) să fie cu titlu oneros (singura condiție ce se verifică).
Acestea fiind spuse, se conturează îndeajuns de legitimă și concluzia că, nulitatea absolută a clauzei vizând instituirea unei ipoteci imobiliare de către S. D. în calitate de constitutor asupra imobilului înscris în CF_ UAT Săcălaz, nr. cad._ constând în teren arabil extravilan în întindere cantitativă de 18.300 m.p. în favoarea lui B. A.-R. atrage inexorabil incidența principiilor ce guvernează efectele nulității - nemo plus juris ad allium transfere potest quam ipse habet”, resoluto jure dantis resoltivur jus accipientis” și „restitutio in integrum”, cu consecința anulării tuturor formelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 442/2014 S. M. și Asociații, prin care s-a valorificat ipoteca imobiliară convențională, inclusiv a procesului-verbal de licitație imobiliară dresat la data de 23.10.2014 în favoarea terțului adjudecatar R. C. A..
Întrucât contestatorul-apelant a solicitat și restabilirea situației anterioare exercitării silite, tribunalul va face aplicarea art. 723 alin. 1 c. proc. civ. (potrivit căruia „În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.”) și care se cere a fi pus în corelație cu art. 724 alin. 1ce spune că „În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării. În cazul în care bunul supus executării silite este un bun imobil, instanța va dispune asupra efectuării operațiunilor de carte funciară necesare, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință, potrivit regulilor de carte funciară.”, și, pe cale de consecință, va dispune restabilirea situației anterioară declanșării executării silite, prin radierea din partea a III - a cărții funciare nr._ UAT Săcălaz, nr. cad._, de sub poziția C1 a dreptului de ipotecă legală instituit în favoarea creditorului B. A.-R. în limita sumei de 11.000 de euro, precum și a actelor de executare silită constând în somația de plată nr. 442/19.05.2014 pentru suma de 11.000 de euro și 6.621,22 lei reprezentând valoarea creanței și cheltuieli de executare silită emisă de S. M. & ASOCIAȚII în dosar execuțional nr. 442/2014 și în procesul-verbal de licitație imobiliară nr. 442/23.10.2014 emis de S. M. & ASOCIAȚII de sub pozițiile C2 și C3 din aceeași carte funciară, partea a III-a.
De aceea reluând recapitulativ cele expuse, tribunalul, în temeiul art. 480 alin. 1 c. proc. civ. va admite calea de atac pendinte declanșată și va schimba în tot sentința apelată în sensul că va admite contestația la executare astfel cum a fost inițiată și ulterior precizată de contestatorul P. I.-V. în contradictoriu cu debitoare urmărită S. D., CNP_, cu domiciliul în .. 87, județul T., cu creditorul urmăritor B. A.-R. și cu terțul adjudecatar R. C. A..
Va constata nulitatea absolută parțială a contractului de împrumut autentificat sub nr. 271/14.03.3014 de către BIN „R. C.” din Timișoara de încheiat între B. A.-R. în calitate de împrumutător și S. D. în calitate de împrumutată, în limita clauzei vizând instituirea unei ipoteci imobiliare de către S. D. în calitate de constitutor asupra imobilului înscris în CF_ UAT Săcălaz, nr. cad._ constând în teren arabil extravilan în întindere cantitativă de 18.300m.p. în favoarea lui B. A.-R. și, pe cale de consecință:
Va dispune anularea tuturor formelor de executare efectuate de S. M. & ASOCIAȚII în dosar execuțional nr. 442/2014, inclusiv a procesului-verbal de licitație imobiliară dresat la data de 23.10.2014 în favoarea terțului adjudecatar R. C. A..
Va dispune restabilirea situației anterioară declanșării executării silite, prin radierea din partea a III-a cărții funciare nr._ UAT Săcălaz, nr. cad._, de sub poziția C1 a dreptului de ipotecă legală instituit în favoarea creditorului B. A.-R. în limita sumei de 11.000 de euro, precum și a actelor de executare silită constând în somația de plată nr. 442/19.05.2014 pentru suma de 11.000 de euro și 6.621,22 lei reprezentând valoarea creanței și cheltuieli de executare silită emisă de S. M. & ASOCIAȚII în dosar execuțional nr. 442/2014 și în procesul-verbal de licitație imobiliară nr. 442/23.10.2014 emis de S. M. & ASOCIAȚII de sub pozițiile C2 și C3 din aceeași carte funciară, partea a III-a.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declanșat de către apelantul-contestator P. I.-V., CNP_, cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat R. C., în Timișoara, .-9, județul T., contra sentinței civile nr. 2799/4.03.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-debitoare urmărită S. D., CNP_, cu domiciliul în comuna Săcălaz, .. 87, județul T., cu intimatul-creditor urmăritor B. A.-R., CNP_, cu domiciliul procedural ales la avocat Vasii-Kolla C., în Timișoara, . Timișoara, nr. 3, ., precum și cu intimatul-terț adjudecatar R. C. A., CNP_, cu domiciliul în comuna Săcălaz, .. 442, județul T..
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că admite contestația la executare astfel cum a fost inițiată și ulterior precizată de contestatorul P. I.-V. în contradictoriu cu debitoare urmărită S. D., CNP_, cu domiciliul în com. Săcălaz, .. 87, județul T., cu creditorul urmăritor B. A.-R. și cu terțul adjudecatar R. C. A..
Constată nulitatea absolută parțială a contractului de împrumut autentificat sub nr. 271/14.03.3014 de către BIN „R. C.” din Timișoara de încheiat între B. A.-R. în calitate de împrumutător și S. D. în calitate de împrumutată, în limita clauzei vizând instituirea unei ipoteci imobiliare de către S. D. în calitate de constitutor asupra imobilului înscris în CF_ UAT Săcălaz, nr. cad._ constând în teren arabil extravilan în întindere cantitativă de 18.300m.p. în favoarea lui B. A.-R. și, pe cale de consecință:
Dispune anularea tuturor formelor de executare efectuate de S. M. & ASOCIAȚII în dosar execuțional nr. 442/2014, inclusiv a procesului-verbal de licitație imobiliară dresat la data de 23.10.2014 în favoarea terțului adjudecatar R. C. A..
Dispune restabilirea situației anterioară declanșării executării silite, prin radierea din partea a III - a cărții funciare nr._ UAT Săcălaz, nr. cad._, de sub poziția C1 a dreptului de ipotecă legală instituit în favoarea creditorului B. A.-R. în limita sumei de 11.000 de euro, precum și a actelor de executare silită constând în somația de plată nr. 442/19.05.2014 pentru suma de 11.000 de euro și 6.621,22 lei reprezentând valoarea creanței și cheltuieli de executare silită emisă de S. M. & ASOCIAȚII în dosar execuțional nr. 442/2014 și în procesul-verbal de licitație imobiliară nr. 442/23.10.2014 emis de S. M. & ASOCIAȚII de sub pozițiile C2 și C3 din aceeași carte funciară, partea a III-a.
Obligă intimații în solidar la plata către apelant a sumei de 456,92 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă exercitării căii de atac a apelului.
Definitivă.
Pronunțată azi, 11.11.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, Pentru Judecător C. B., A. A. delegată din 15.12.2015 la C.A.T.,
semnează președinte complet,
A. A.
Grefier,
A. T.
Red. A.A.
Tehnored. A.T.
Ex. 7/16.12.2015
Prima instanță: jud. M. C.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 1100/2015.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 8954/2015. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
