Fond funciar. Sentința nr. 27/2016. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2016 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 13-01-2016 în dosarul nr. 27/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:010._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I-A CIVILĂ
Sentința civilă nr. 27/PI/2016
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2016
Completul compus din:
Președinte I.-A. D.
Grefier R. C.
Pe rol se află judecarea cererii de revizuire formulat de revizuenții ORASUL RECAS, P. ORASULUI RECAS, C. L. RECAS SI C. L. DE FOND FUNCIAR RECAS împotriva sentinței civile 5512/08.04.2014 pronunțata de Judecătoria Timișoara în dosarul_/325/2013 în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR T., . BUCOVAT și C. L. BUCOVAT.
La apelul nominal făcut in ședința publică se prezintă avocat Pistrila N. pentru revizuenți și avocat T. I. pentru intimații . Bucovat și C. L. Bucovat, lipsind intimata C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor T..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care reprezentantul revizuenților învederează că această cauză ar trebuie să fie judecată în complet de recurs întrucât a fost atacată și decizia 154/24.02.2015 pronunțată de Tribunalul T..
Instanța învederează că, așa cum rezultă din acțiunea formulată, a fost atacată cu revizuire sentința civilă 5512/08.04.2014 pronunțata de Judecătoria Timișoara în dosarul_/325/2013 deci dosarul se judecă în complet format dintr-un singur judecător așa cum s-a hotărât la termenul de judecată din data de 01.201.2015.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în revizuire.
Reprezentantul revizuenților solicită admiterea cererii de revizuire, chiar dacă în cel de-al doilea proces s-a invocat excepția autorității de lucru judecat cu privire la hotărârea pronunțată în primul litigiu, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimaților . Bucovăț și C. L. Bucovăț solicită respingerea cererii de revizuire, nu este îndeplinit nici un motiv dintre cele prevăzute de lege pentru admiterea acesteia, fără cheltuieli de judecată iar cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de reprezentantul revizuenților arată că acesta are contract de asistență permanentă cu părțile pe care le reprezintă în prezenta cauză.
INSTANȚA
Hotărârea a cărei revizuire se solicită
Prin sentința civilă nr. 5512/08.04.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._/325/2013, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților C. L. RECAȘ și C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR RECAȘ si in consecința:
A fost respinsă cererea formulată de reclamanții C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR RECAȘ și C. L. RECAȘ, în contradictoriu pârâții P. C. BUCOVĂȚ, C. L. BUCOVĂȚ, . JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENULUI T. și intervenienta accesorie .>, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activ.
A fost respinsă ca nefondată cererea formulată de reclamanții ORAȘUL RECAȘ și P. ORAȘULUI RECAȘ, în contradictoriu cu paratii P. C. BUCOVĂȚ, C. L. BUCOVĂȚ, . JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENULUI T., și intervenienta accesorie . neîntemeiată.
A fost admisă cererea de interventie accesorie formulata de intervenienta . PRIN PRIMAR, în interesul pârâtelor . JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENULUI T..
Au fost obligați reclamanții la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei .> Considerentele reținute de prima instanță pentru pronunțarea acestei soluții
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin prezenta acțiune, s-a solicitat anularea Hotărârii nr.96/6 din 18.04.2013 emisă de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra Terenurilor T.,
Prin hotărârea nr. 96/6 din 18.04.2013 s-a precizat că se validează cererea comunei Bucovăt nr. 9686/2005, după cum urmează ”Localitatea Bazoșul Nou. Primăria C. Bucovăț, se atribuie suprafața de 115,35 ha teren cu vegetație forestieră, corespunzătoare vechiului trup H. . Anexa 56 poziția 1 Bazoșul Nou. Primăria Recaș se radiază cu întraga suprafață de 121,32 ha teren cu vegetație forestieră, reducându-se suprafașă totală la 302.88 ha corespunzătoare vechiuli trup Armag”
Legislație relevantă
Art.. III*) din Legea 169/1997, cu modificările și completările ulterioare (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate; (iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor; (vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri. (2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun. (2^2) Nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obținute de foștii proprietari pe alte amplasamente dacă la . prezentei legi și-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedați atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991.
Art. 6 din Legea 1/2000 (1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din aceeași lege.
Art. 25 Reconstituirea dreptului de proprietate și punerea în posesie a titularilor, în cazul terenurilor forestiere, precum și eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale și, respectiv, comisiile județene, în condițiile și cu procedura stabilite de Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, de Legea nr. 169/1997, de Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001*(abrogat), cu modificările și completările ulterioare, și conform prezentei legi.
Art. 29 (4) Comunele, orașele și municipiile, care au deținut în proprietate terenuri cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri, fânețe și pășuni împădurite, redobândesc, la cerere, proprietatea acestora, în limitele probate cu actele care atestă suprafețele solicitate în condițiile art. 9 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesule pasive a reclamanților C. Locală de Fond Funciar Recaș și C. L. Recaș invocată de pârâta C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenului T. prin întâmpinare, instanța a admis-o, prin raportare la prevederile art. III alin 2 din Lege 169/1997 dat fiind faptul că, C. Locală de Fond Funciar Recaș și C. L. Recaș nu se regăsesc în lista enumerativa a persoanelor care pot invoca nulitatea hotărârii CJFF T. ce face obiectul prezentului dosar și nu justifică un interes legitim. Atribuțiile comisiei locale sunt expres reglementate de art. 5 din HG 890/2005 și constă în identificarea terenurilor atribuite ilegal și sesizarea primarului care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute de art. III din Legea 169/1997. În ceea ce privește C. L. aceste este un organ cu rol deliberativ fără atribuții în această materie.
În analiza cererii instanța a verificat existența sau inexistența dreptului, respectiv îndreptățirea pârâtei . precum și modalitatea de soluționare a cererii de către pârâta C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenului T..
Reclamanții au solicitat anularea hotărârii Comisiei Județene prin care s-a dispus atribuirea către . de 115,35 ha teren cu vegetație forestieră, corespunzătoare vechiului trup H., corelativ cu reducerea suprafeței respective din suprafața atribuită orașului Recaș.
În ceea ce privește îndreptățirea C. Bucovăț la atribuirea suprafeței de pădure în litigiu, analizând probele administrate, instanța a reținut, pe fond, că din înscrisurile depuse la dosar, respectiv Amenajamentul C. Bazoș și Hotărârea Tribunalului Timișoara, nr.206/1934, și Hotărârea nr.4284/1934 (f.54-59) rezultă că pădurea TRUP H. în suprafață de 118,720 HA (respectiv 206 jug.516 st.p) a aparținut fostei comune Bazos fiind atribuită acesteia prin împroprietărire în urma reformei agrare din anul 1921 înfăptuite după Primul Război Mondial, aspect necontestat de părți. Este de altfel de notorietate faptul că pădurea din partea de vest unde se află situată vatra satului Bazoșu Nou și Parcul Dendrologic de la Bazoș au aparținut contelui L. Ambrozi, fost ambasador al Imperiului Austro-Ungar în SUA care a fost expropriat, fiind considerat „absenteist”, după Primul Război Mondial, pădurea prin expropriere trecând în proprietatea comunei Bazos, care cuprindea două așezări, Bazăș și Bazoșul Nou.
Prin reorganizarea administrativă, in baza Legii 2/16.12.1968, . si Bazos ( adică Bazosu Vechi) a intrat în circumscripția teritorială a comunei Recas iar Bazosul Nou a trecut la ..61-63).
Prin Legea 374/2007 (f.62 ) se înființează . este arondat satul Bazoșul Nou.
Operațiunile de predare primire a patrimoniului de la . . făcut conform Protocolului de predare - primire de la fila 65 din dosar prin care se atestă că pădurea în litigiu cu nr. cadastral PD 1727 în suprafață de 115, 35 ha a fost predată comunei Bucovăț, ca parte a patrimoniului satului arondat Bazosu Nou.
Din expertiza efectuată în dosarul_/325/2010 de expertul topograf A. C., necontestată de părți, rezultă că . PD 1727 în suprafață de 115,35 ha reprezintă pădurea TRUP H. și este situată teritorial în circumscripția C. Bucovăț, pe raza satului Bazoșu Nou.
Corpul funciar cu nr. cadastral PD 1727 se suprapune cu următoarele numere top 1453-1456/a/38/2; 1476-1477/a/71 pădure in Ornita S = 51,02 ha, nr.top 1453-1456/a/38/2; 1476-1477/a/72 pădure in Ornita S - 32,67 ha, nr. top 1453-1456/a/38/2; 1476-1477/a/73 pădure in Ornita S. =0,32 ha, nr top 1453-1456/a/38/2: 1476-1477/a/81 pădure in Ornita S = 0,95 ha și 1453-1456/a/38/2; 1476-1477/a/83 pădure in Ornita S =29,82 la care se adaugă alte 2 nr top- top_/b//34 .—- 2,340 ha și nr top 1173-1174/b/l/50--- 1,600 ha aferente Parcului Dendrologic Bazoș.
Așadar, din coroborarea datelor cuprinse în documentele justificative menționate anterior cu situația de fapt actuală, adică din analiza tuturor componentelor amplasamentului bunului, respectiv dacă acesta corespunde fostei situări a locului, hotarelor, cu posibilitatea punerii în acord a datelor scriptice cu cele din teren rezultă îndreptățirea comunei Bucovăț, pe seama satului aparținător Bazoșul Nou, la reconstituire dreptului de proprietate asupra pădurii Trup H..
Prin dispozițiile art. 26 din Decretul lege 115/1938 se prevede, ca excepție de la efectul constitutiv al înscrierii în carte funciară, dobândirea terenurilor cu titlu de expropriere, fiind astfel lipsită de relevanță o eventuală lipsa a înscrierii în CF 557 Bazos a dreptului de proprietate dobândit prin expropriere de fosta comună Bazoș.
Instanța nu a reținut motivul de nulitate invocat de reclamanți decurgând din faptul că prin hotărârea nr. 96/6 din 18.04.2013 s-a precizat că se validează cererea comunei Bucovăt nr.9686/2005, iar în motivele hotărârii s-a arătat că această cerere este formulata de către Primăria Remetea M., de unde ar rezulta că a fost admisă o cerere a unei instituții pe care aceasta nu a formulat-o în condițiile în care în urma reorganizării administrativ teritoriale și arondării satului Bazoșul Nou la . urmă a preluat de la . patrimoniul aferent satului Bazoșu Nou, cu active, și pasiv, și s-a subrogat de drept în locul comunei Remetea M. în ceea ce privește drepturile și obligațiile satului arondat Bazoșu Nou, fiind astfel perfect legală, sub aceste aspect, validarea cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței cu vegetație forestieră trup H., în favoarea comunei Bucovăț.
Instanța a observat că reclamantul, deși în dosarul_ (f.41-42) prin întâmpinare a susținut că prin hot. 63/12/5.12.2002 a CJFF s-a diminuat cu 121.32 ha suprafața atribuită orașului Recaș și că această suprafață a fost atribuită comunei Remetea M. pentru satul Bazoșul Nou, subliniind că demersul comunei Bucovăț în dosarul_ apare ca fiind lipsit de interes, deoarece . drept de proprietate asupra pădurii pe care de fapt și de drept îl are, totuși în prezentul dosar reclamantul solicită anularea HOT 96/6 din 18.04.2014, fără dovedi că, . la restituirea acestei suprafețe de vegetație forestieră și fără a invoca o îndreptățire proprie a orașului Recaș la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestei de pădure denumită H..
Din cuprinsul hotărârii_ a CJFF T. rezultă că suprafața de vegetație forestieră de 421,6 ha atribuită comunei Recaș prin Hot. CJFF T. 63/7 din 04.02.2002, a fost diminuată cu suprafața de 121 ha care a fost apoi înscrisă pe anexa 56 poz.1 a localității Bazoșu Nou, . însă ca transferul respectiv să aibă la bază un act de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței respective de pădure de 121 ha în favoarea comunei Remetea M. pentru satul Bazoșu Nou, context în care instanța nu poate reține că, comunei Remetea M., .-ar fi fost restituită suprafața de pădure de 121 ha în baza hotărârii_ .
Pentru a justifica interesul în promovarea acțiunii în nulitatea absolută, reclamantul trebuia să facă dovada prejudiciului creat prin hotărârea atacată, fie prin atingerea adusă dreptului său de proprietate, fie a interesului legitim atacat sau a speranței legitime, în accepțiunea art. 1 Protocol 1. și că reconstituirea s-a făcut în favoarea pârâtei . era îndreptățită la reconstituire.
Or, cum s-a mai arătat anterior, reclamanții nu au contestat faptul că pădurea Trup H., în litigiu, a aparținut comunei Bazoș-așezarea Bazoșul Nou fiind atribuită acestei comune ca urmare a exproprierii fostul proprietar și că a rămas în patrimoniul satului Bazoșu Nou în urma tuturor reorganizărilor teritorial-administrative prin care a trecut satul Bazoșu Nou, și, deși sunt beneficiarii hotărârii 63/7/04.02.0002 a CJFF T., nu susțin că au un drept propriu asupra acestei păduri, invocând motive de anulare de ordin pur formal.
Dreptul reclamantului la reconstituire stabilit potrivit Hotărârii nr.63/7 din 04.02.2002 emisa de C. Județeană de fond funciar, nu poate fi analizat în prezenta cauză, pentru simplul motiv că nu face obiectul acțiunii, instanța fiind ținută să se pronunțe în limitele în care a fost investită, nefiind învestită cu acțiune care să permită verificare comparativă a celor două hotărâri de reconstituire a dreptului de proprietate.
Prin urmare, discuțiile în legătură cu dreptul reclamantului la reconstituire sunt relevante strict în limitele necesare clarificării problemei calității procesuale, care, față de obiectul acțiunii, se confundă în speță cu interesul legitim.
Astfel, interesul legitim în cauză trebuie privit din perspectiva faptului că nulitatea invocată este o nulitate absolută instituită de legiuitor cu scopul de a ocroti un interes public, general, interes care, în speță, este acela de a înlătura din sfera juridică a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri.
Evident că persoana care solicita constatarea nulității absolute trebuie să justifice și un interes personal și direct, legitim, născut și actual.
În acest sens, ICCJ-Completul competent să judece recursul în interesul legii, în considerentele Deciziei nr. 15 din 17 octombrie 2011, care pot fi reținute și în cauză, mutandis mutatis, a arătat că „stabilind că nulitatea actelor la care se referă alin. (1) poate fi invocată "și de alte persoane care justifică un interes legitim", art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, nu face altceva decât să transpună, într-un caz particular, acela al actelor emise cu încălcarea prevederilor legii fondului funciar, regula de drept comun potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, respectiv fie de părțile actului juridic și avânzii-cauză ai părților, fie de terți, care se pretind prejudiciați prin actul atacat, fie de organele expres prevăzute de lege. Pe planul dreptului procesual, regula enunțată justifică legitimare procesuală activă în acțiunile în constatarea nulității absolute întemeiate pe dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, în privința oricărei persoane care justifică un interes legitim, indiferent dacă aceasta a fost sau nu parte în procedura legii speciale a fondului funciar în care au fost emise actele atacate.”
In speță, în condițiile în care prin Hotărârea nr.63/7 din 04.02.2002 emisa de C. Județeană de fond funciar, s-a validat comunei Recaș, pentru localitatea .BAZOSU-VECHI pe anexa 56, poz.1 suprafața totala de 421,600 vegetație forestiera ha (care cuprinde și pădurea H.) este fără îndoiala legitim, personal si direct, născut și actual interesul reclamanților.
În cauză nu sunt incidente nici unul dintre motivele de nulitate prevăzute la art. III din legea 169/1997, instanța apreciind că reclamantul nu a făcut dovada că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea normelor imperative prevăzute de lege, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată cererea formulată, îndreptățirea pârâtei . satului Bazoșu Nou la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței forestiere în litigiu fiind pe deplin dovedită.
Pe de altă parte, nu s-a probat efectuarea unui transfer de terenuri, cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scop ilicit, pentru a deveni incident pct. g din art. III Legea 169/1997.
Totodată a fost admisă cererea de intervenție accesorie formulata de intervenienta . Prin Primar, în interesul pârâtelor . Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenului T..
Au fost obligați reclamanții la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei . avocat.
Cererea de revizuire
Împotriva sentinței civile nr.5512/08.04.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._/325/2013, au formulat cerere de revizuire revizuenții Orașul Recaș, P. Orașului Recaș, C. L. Recaș și C. Locală de Fond Funciar Recaș, înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub dosar nr._, solicitând anularea sentinței civile nr.5512 din 08.04.2014 a Judecătoriei Timișoara, pronunțata în dosarul nr._/325/2013, definitivă decizia nr.154 din 24.02.2015 a Tribunalului T., pronunțată în dosarul nr._/325/2013, iar în urma rejudecării să se dispună admiterea plângerii și anularea Hotărârii nr. 96/6 din 18.04.2013 emisă de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor T..
Temeiul de drept al cererii de revizuire este art. 509 alin.1, pct.8 din N. c.pr. civ.
În motivarea cererii, intimații au arătat că, P. comunei Bucovăt, C. L. Bucovăț si . o plângere, care a făcut obiectul dosarului nr._ al Jud. Timișoara si au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a Hotărârii nr.63/7 din 04.04.2002 si a Hotărârii 63/12 din 05.12.2002, privind suprafața de 118,72 ha teren cu vegetație forestieră situată administrativ pe raza satului Bazosu Nou.
Prin sentința civilă nr._ din 10.04.2012 a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de către P. comunei Bucovăt, C. L. Bucovăt si . Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului T., Instituția Prefectului T., Primăria Recas, C. locală de Fond Funciar Recas si intervenientul accesoriu . prin primar.
Împotriva sentinței, P. comunei Bucovăt, C. L. Bucovăt si . recurs, iar la Tribunalul T. cauza a fost suspendată pentru a se încerca rezolvarea litigiului pe cale amiabilă.
Pe perioada suspendării, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor T. a emis Hotărârea nr.96/6 din 18.04.2013, prin care a stabilit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 121,32 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea comunei Bucovăt, iar Primăria Recas a fost radiată cu această suprafață, reducându-se suprafața totală de la 421,60 ha la 302,88 ha, dar nu au fost anulate, parțial. Hotărârea nr.63/7 din 04.04.2002 si Hotărârea nr.63/12 din 05.12.2012 cu privire la suprafața de 121,32 ha teren cu vegetație forestieră.
După repunerea pe rol, prin decizia nr.1155/19.11.2013 a Tribunalului T. a fost respins recursul Primăriei Bucovăt.
Astfel, în prezent, Primăria Recas are două titluri de proprietate valabile, respectiv cele două Hotărâri nr.63/7 si 63/12, care cuprind suprafața de 121.32 ha, revendicate de Primăria Bucovăt, iar C. Județeană a mai emis un titlu si anume Hotărârea 96/6 care cuprinde aceeași suprafața de teren de 121,32 ha. care este înscrisă si în cele două hotărâri, ceea ce este nelegal, motiv pentru care se impune anularea ultimei Hotărâri 96/6, pentru că nu pot exista mai multe titluri pe aceeași suprafață.
Ori, s-a solicitat a se observa că această hotărâre a Comisiei Județene este contrară sentinței civile nr._ din 10.04.2012 a Judecătoriei Timișoara, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului.
Împotriva hotărârii nr. 96/6 din 18.04.2013 a Comisiei județene, s-a formulat plângere la Judecătoria Timișoara si s-a solicitat anularea acestei hotărâri cu motivarea că Judecătoria Timișoara s-a pronunțat definitiv si irevocabil prin sentința civilă nr._ din 10.04.2012 cu privire la legalitatea hotărârilor Comisiei județene prin care ne-a fost atribuit terenul cu vegetație forestieră.
Prin sentința civilă nr.5512 din 08.04.2014 a Judecătoriei Timișoara, a fost respinsă plângerea, iar prin decizia nr.154 din 24.02.2015 a Tribunalului T. a fost respins si apelul.
Astfel, în prezent există sentința civilă nr._/10.04.2012. a Judecătoriei Timișoara, irevocabilă prin decizia nr.1155/19.11.2013 a Tribunalului T., prin care a fost respinsă plângerea Primăriei Bucovăt, privind reducerea suprafeței de pădure atribuite Primăriei Recas, deci s-a stabilit definitiv că, titlurile respectiv hotărârile Comisiei județene prin care s-a atribuit pădurea, sunt legale.
Prin sentința nr.5512 din 08.04.2014 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin decizia nr.154 din 24.02.2015 a Tribunalului T., a fost respinsă plângerea si s-a recunoscut legalitatea hotărârii 96/6 din 18.04.2013 a Comisiei județene, care încalcă sentința civilă nr._/10.04.2012 a Judecătoriei Timișoara, irevocabilă prin decizia nr.1155/19.11.2013 a Tribunalului T..
Față de considerentele expuse, s-a solicitat să se constate că sentința civilă nr.5512/08.04.2014, a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin decizia nr.154/24.02.2015 este potrivnică cu sentința civilă nr._/10.04.2012 a Judecătoriei Timișoara, irevocabilă prin decizia 1155/19.11.213 a Tribunalului T., deoarece se încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
S-a solicitat acvirarea dosarele nr._ a Judecătoriei Timișoara, în care s-a pronunțat prima hotărâre si dosarul nr._/325/2013 a Judecătoriei Timișoara, în care s-a pronunțat hotărârea potrivnică.
Prin decizia civilă nr.158/22.04.2015, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._ s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenții Orașul Recaș, P. Orașului Recaș, C. L. Recaș și C. Locală de Fond Funciar Recaș, în favoarea Tribunalului T..
Urmare a declinării, pe rolul Tribunalului T., cererea a fost înregistrată sub dosar nr._ .
Întâmpinarea
Intimații P. C. Bucovăț, . L. al comunei Bucovăț, în temeiul art.205 și urm. din C.Proc.Civ., au formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de revizuire împotriva sentinței civile nr.5512/08.04.2014, pronunțata de Judecătoria Timișoara, secția II-a Civila, ca fiind pur formala si nefondata si, pe cale de consecința, menținerea hotărârii instanței de fond si a deciziei nr. 154/A/2015 a Tribunalului T., ca fiind corecta, justa, riguros motivata, după administrarea si analizarea unui probatoriu complex si a dispozițiilor legale in vigoare, cu cheltuieli de judecată.
In prezenta cauza, nu sunt îndeplinite niciunul din motivele prevăzute de art. 509 NCPC pentru a putea fi admisibila o cerere de revizuire in aceasta cauza.
Revizuenții și-au întemeiat cererea pe prevederile art. 509 alin 1 pct. 8 NCPC care prevede următoarele: "... exista hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
Nu exista niciun fel de hotărâre potrivnici si nici autoritate de lucru judecat in prezenta cauza întrucât hotărârea despre care vorbesc revizuenții, cea din dosar nr._, se refera la o alta hotărâre de validare, iar prezenta cauza are ca obiect Hotărârea nr._ emisa de CJFF T. iar cea care face obiectul dosarului_ se refera la Hotărârea_ .
In hotărârile judecătorești la care fac referire revizuenții, obiectul era cu totul altul, anularea unor Hotărâri ale CJFF T. si obligarea CJFF de a ne soluționa cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra pădurii H..
Intimații au solicitat instanței a se observa ca aceasta cerere de revizuire si din motivarea ei, rezulta faptul ca este pur formala fără a atinge problemele esențiale, de fond, cu referire la întregul probatoriu administrat, care confirma corectitudinea CJFF T., in emiterea Hotărârii_ .
În opinia intimaților, în speța nu sunt incidente nici unul dintre motivele de revizuire prevăzute de art. 509 NCPC, motiv pentru care s-a solicitat respingerea cererii revizuenților si menținerea ca fiind temeinice si legale hotărârile instanței de fond si a celei de apel.
S-a solicitat si judecarea in lipsa conform art. 411 al. 2. C. pr. civ.
Analizând cererea de revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. din 2010, tribunalul constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Revizuirea este o cale de atac extraordinară, admisibilă doar în condițiile și cazurile strict delimitate de lege.
Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. din 2010, aplicabil în prezentul dosar:
„1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
8. există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri”.
Pentru a fi aplicabile dispozițiile legale citate mai sus este necesar ca cele două hotărâri judecătorești să conțină elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat, rațiunea existenței acestui caz de revizuire găsindu-se în necesitatea de a se înlătura existența unor situații în care instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.
Posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este condiționată de împrejurarea ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat prima hotărâre sau, chiar dacă a fost invocată, instanța să fi omis a se pronunța asupra obiecțiunilor în legătură cu existența acelei hotărâri, în sensul de a nu fi soluționat excepția puterii de lucru judecat.
Dacă s-ar admite interpretarea contrară și s-ar considera că cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă în orice situație, ar însemna să se nesocotească puterea lucrului judecat rezultând din cea de-a doua hotărâre, ceea ce ar fi împotriva finalității urmărite de lege. Așadar, în cazul în care cea de-a doua instanță a soluționat excepția puterii de lucru judecat respingând-o, desființarea celei de-a doua hotărâri nu se mai poate face pe calea revizuirii prevăzute de art. 509 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. din 2010.
Instanța constată că revizuenții au declarat apel împotriva hotărârii a cărei revizuire se solicită în prezenta cauză și în cadrul soluționării apelului au invocat excepția puterii de lucru judecat a hotărârii pronunțate în cadrul primului litigiu. Această excepție a fost analizată de instanța de apel și respinsă prin decizia nr. 154/24.02.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._/325/2013.
În aceste condiții, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. din 2010 nu este admisibilă, întrucât prin admiterea unei asemenea cereri de revizuire s-ar încălca autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești definitive, în speță decizia nr. 154/24.02.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._/325/2013 cu privire la soluționarea acestei excepții.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 508 C. proc. civ. din 2010, instanța urmează să respingă cererea de revizuire ca neîntemeiată.
Cheltuieli de judecată
În temeiul art. 451 și 452 C. proc. civ. din 2010 instanța va respinge cererea revizuenților privind plata cheltuielilor de judecată întrucât cererea lor a fost respinsă și va lua act de faptul că intimații nu au solicitat plata unor cheltuieli de judecată în cadrul acestui demers judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de revizuire a sentinței civile nr. 5512/08.04.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._/325/2013 formulată de revizuenții ORAȘUL RECAȘ, P. ORAȘULUI RECAȘ, C. L. RECAȘ și C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR RECAȘ, toți cu sediul procedural ales la Cabinet Avocat P. N. în Timișoara, .. 23, ., în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR T., cu sediul în Timișoara, ., jud. T., . BUCOVĂȚ, C. L. BUCOVĂȚ, toți cu sediul în comuna Bucovăț, ., jud. T..
Fără cheltuieli de judecată.
Ce drept de recurs, care se va depune la Tribunalul T., în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 Ianuarie 2016.
Președinte, I.-A. D. | ||
Grefier, R. C. |
Red. D.I.A. 22.01.2016/ Tehn.B.I./C.R./Ex.10-
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 129/2016. Tribunalul TIMIŞ | Reexaminare anulare cerere. Decizia nr. 2/2016. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
