Rectificare carte funciară. Decizia nr. 950/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 950/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 950/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 950/A
Ședința publică din 01.10.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: C. B.
GREFIER: A. T.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului civil formulat de apelantul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de DGRFP Timișoara împotriva sentinței civile nr. 1878/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații T. I., T. A., U. ., C. M. și A. C. A., având ca obiect rectificare carte funciară.
Dată fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 24.09.2015, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, în baza art. 396 alin. 2 N.C.P.C., a amânat pronunțarea pentru astăzi, 01.10.2015, când
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 03.07.2014 și completată ulterior, reclamanții T. I. și T. A. au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții U.A.T. ., C. M., A. C. A. și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, rectificarea cărții funciare nr._ Cenad, provenită din conversia CF 380 Cenadul Vechi, nr. topografic 310-311 în sensul modificării numărului de conscriere din 164 în 1809 și prin modificarea suprafeței parcelei cu nr. top. 310-311 de la suprafața de 539 mp. cât este înscris acum, la suprafața reală de 2084 mp.
În motivare petenții arată că sunt proprietarii imobilului înscris în cartea funciară nr._ Cenad din anul 2012, cu titlu de drept dobândit prin cumpărare. În anul 2014 au solicitat unui specialist efectuarea documentației necesare pentru obținerea autorizației de construcții a unei case noi pe acest teren, iar în momentul în care specialistul a făcut măsurătorile, a rezultat că suprafața terenului este de aproximativ 2200 mp, mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară
Petenții mai arată că au formulat anterior o acțiune în rectificarea cărții funciare, acțiune ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Sannicolau M.. În cadrul procesului a fost efectuată o expertiză topografică de către domnul expert A. C., iar din concluziile raportului rezultă că rectificarea suprafeței de la 539 mp la 2084 mp, nu aduce atingere drepturilor proprietarilor vecini.
Prima instanță a dispus rectificarea suprafeței prin sentința civilă nr. 978/03.09.2013, însă în calea de atac a apelului promovat de Ministerul Finanțelor Publice, ca reprezentant al Statului R., Tribunalul T. a respins acțiunea motivat de faptul că trebuiau chemați în judecată proprietarii construcțiilor învecinate.
În drept reclamanții au invocat dispozițiile art. 36 pct. 4 din Legii nr.7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, art. 907 și urmat. Cod civil.
La dosar petenți au depus în copie conformă cu originalul extras CF_ Cenad, extras CF_ Cenad, extras CF_ Cenad, extras CF_ Cenad, raport de expertiză, sentința civilă nr. 978/03.09.2013, decizia civilă nr. 278/A din 03.04.2014, adeverința nr. 1284/05.04.2013 a Primăriei Cenad, cărțile de identitate și în original delegație avocațială și taxa judiciară de 50 lei.
Pârâții U.A.T. ., C. M., A. C. A. nu au depus întâmpinare.
Pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat cu privire la lipsa calității procesual pasive.
În probațiune, reclamanții au depus la dosar raport de expertiză întocmit de către domnul expert tehnic judiciar A. C., în dosarul nr._, al Judecătoriei Sânnicolau M..
Instanța a comunicat tuturor pârâților acest raport, cu mențiunea de a preciza dacă înțeleg să-l conteste.
Pârâții nu s-au prezentat și nu au contestat acest raport.
Instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse de părți și a solicitat domnului expert să avizeze raportul, procesul verbal de avizare emis de către OCPI T., fiind atașat la dosar.
Prin sentința civilă nr. 1878/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M. în dosarul nr._, a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive, invocate de pârâtul S. român prin Ministerul Finanțelor Publice.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții T. I. și T. A. în contradictoriu cu pârâții U.A.T. . una și aceiași cu Koroni R., C. M., fostă K., A. C. A., și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect rectificare carte funciară.
S-a constatat că suprafața reală a terenului evidențiat în cf_ Cenad, provenită din conversia CF 380 Cenadul Vechi, nr. topografic 310-311 este de 2084 mp și dispune modificarea suprafeței de la de 539 mp la suprafața reală de 2084 mp, conform raportului de expertiză întocmit de către domnul expert A. C., raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
A fost respinsă cererea reclamanților privind modificarea numărului de conscriere.
S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, depusă la data de 8.04.2013, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sânnicolau M. sub nr._, reclamanții T. I. și T. A. au chemat în judecată pe pârâții . și S. român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței modificarea suprafeței parcelei cu nr. top. 310-311, înscrisă în cartea funciară nr._ Cenad.
Prin sentința civilă nr. 978/03.09.2013, instanța a respins excepția lipsei calității procesual pasive a Statului român și a admis acțiunea reclamanților, în sensul modificării suprafeței înscrise în cartea funciară, potrivit constatărilor raportului de expertiză efectuat în cauză.
Împotriva sentinței a promovat apel pârâtul S. român, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive și respingerii acțiunii față de acesta.
Prin decizia civilă nr. 278/A/03.04.2013, Tribunalul T. a admis excepția litisconsorțiului procesual pasiv obligatoriu, excepție invocată din oficiu și pe cale de consecință a respins acțiunea reclamanților.
Prin întâmpinare Ministerul Finanțelor Publice în reprezentarea Statului român a invocat excepția lipsei calității sale procesual pasive, arătând că prin decizia nr.278/A/03.04.2013, instanța a stabilit cu autoritate de lucru judecat că S. român nu are calitate procesual pasivă.
Asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul S. român, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 430 C.proc.civ. „(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.”.
Analizând hotărârea judecătorească invocată de pârât, instanța a constatat că nici prin considerente și nici prin dispozitiv Tribunalul T. nu a stabilit că S. român nu are calitate procesual pasivă în cauză.
Potrivit considerentelor, instanța de apel a invocat din oficiu, în temeiul art. 22 al. 2, 245-247 și art. 479 alin. 1 teza ultimă C.proc.civ. excepția de ordine publică a litisconsorțiului procesual pasiv obligatoriu.
În motivarea excepției tribunalul a reținut că reclamanții trebuiau să cheme în judecată și proprietarii construcțiilor înscriși în cărțile funciare aparținând terenurilor vecine, cu motivare că aceștia au dobândit „ope legis” dreptul de proprietate asupra terenului, așa cum rezultă din art.36 al.3 din Legea 18/1991.
Deși în cuprinsul hotărârii nu se arată în mod expres, prin admiterea excepției litisconsorțiului obligatoriu, instanța nu s-a mai pronunțat asupra excepției calității procesual pasive invocate ca motiv de apel.
Pe de altă parte instanța a găsit că în prezenta acțiune S. român are calitate procesuală pentru următoarele considerente:
În cauzele având ca obiect modificarea suprafeței terenurilor înscrise în cartea funciară, singurele persoane care se pot opune pretențiilor reclamantului sunt proprietarii terenurilor vecine, întrucât doar dreptul lor de proprietate ar putea fi afectat, sub aspectul întinderii, printr-o înscriere eronată în cartea funciară a suprafeței de teren.
Potrivit art. 565 cod civil „În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară.”
Or, atâta timp cât dreptul Statului român nu a fost radiat din cărțile funciare nr._ și nr._ Cenad, calitatea procesuală pasivă este evidentă.
Din cuprinsul raportului de expertiză tehnică întocmit de către domnul expert tehnic judiciar A. C., instanța a reținut că imobilul ce face obiectul prezentului litigiu, este situat în zona mediana a localității Cenad, iar la data efectuării măsurătorilor era relativ bine delimitat de imobilele învecinate, fiind împrejmuit parțial cu gard din plasa de sârmă, gard din zidărie de cărămida, iar folosința grădinii este marcată prin arătura.
Suprafața măsurată a imobilului in litigiu, este de 2084 mp, mai mare cu 1515 mp decât suprafața tabulara înscrisă în CF_ Cenad.
Se mai arată că imobilul în litigiu se învecinează cu imobilul înscris în CF_ Cenad, nr.top. 289-290 proprietari fiind pârâtul S. R. asupra 15/37 parte teren, cumpărare nr. 2479/1998 și pârâtul A. C. A. - 1/1 parte construcții, cumpărare conf. L. 112/1995 și 22/37 parte teren cumpărare nr. 2965/2003, cu imobilul înscris în CF_, nr. top. 312-313, proprietară fiind pârâta . imobilul înscris în CF_ Cenad, nr.top. 308-309/b, proprietari fiind pârâtul S. R. - 1/1 parte teren, conf. L. 58-59/1974, Coroni I. și soția, pârâta Koroni R. - bun comun și pârâta Koroni M., cumpărare nr. 6971/1991.
Instanța a mai reținut că în urma măsurătorilor, domnul expert a constatat că și imobilele vecine au suprafețe mai mari decât cele înscrise în cartea funciară.
Din concluziile raportului de expertiză rezultă că rectificarea suprafeței solicitată de reclamanți este posibilă și nu aduce atingere dreptului de proprietate al vecinilor, dacă se efectuează conform limitelor de proprietate evidențiate în planul cadastral.
Raportul de expertiză a fost comunicat pârâților, cu mențiunea de a preciza dacă înțeleg să-l conteste, însă nici unul din pârâți nu a formulat obiecțiuni.
În concluzie, față de argumentele de fapt expuse mai sus și având în vedere prevederile art. 85 din Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară aprobat prin Ordinul 700/2014 emis de Directorul general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliara și prevederile art. 914 Cod civ., instanța constatând că în speță, obiectul litigiului se referă la schimbări privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, care nu afectează esența dreptului care poarta asupra imobilului, a admis cererea reclamanților privind modificarea suprafeței înscrise în cartea funciară.
Cererea reclamanților privind modificarea numărului de conscriere a fost respinsă de către instanță având în vedere că raportat la această cerere reclamanții nu invocă nici un drept potrivnic pârâților și că pentru modificarea numărului de conscriere petenții se pot adresa fără nici un impediment Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sânnicolau M.. În plus petenții nu a depus nici un înscris din care să rezulte modificarea acestui număr.
În temeiul 451 C.proc.civ s-a luat act că părțile nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Contra acestei sentințe, în termen legal, uzând de dreptul conferit de legea procesuală civilă, a declanșat calea de atac a apelului pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, solicitând admiterea apelului și schimbarea hotărârii atacate în sensul celor ce va arăta mai jos.
În susținerea căii de atac, apelanta a învederat că soluția instanței de fond este eronată atât cu privire la autoritatea de lucru judecat, cât și cu privire la calitatea procesuală pasivă a pârâtei.
Așa cum rezultă și din conținutul acțiunii introductive, reclamanții-intimați solicită instanței rectificarea Cărții Funciare indicată în sensul modificării numărului de conscriere și a suprafeței parcelei indicate de la 539 mp la suprafața reală de 48 mp.
Deși prin acțiunea introductivă reclamanții cheamă în judecată proprietarii imobilelor învecinate, ulterior printr-o precizare de acțiune, își extind acțiunea și față de S. R. în calitate de proprietar al terenului învecinat.
Această precizare apare de neînțeles în opinia apelantei din moment ce, tocmai reclamanții prin acțiunea introductivă, arată că s-au mai judecat odată cu Satul R. pe același obiect în dosar nr._, în acel dosar statuându-se irevocabil prin Decizia Civilă nr. 278/A/03.04.2014 a Tribunalului T. faptul că S. R. nu are calitate procesuală în cauză, ci doar proprietarii imobilelor învecinate, adică aceleași persoane chemate în judecată prin acțiunea introductivă.
Reiterează pe cale de excepție autoritatea de lucru judecat fată de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu privire la lipsa calității procesuale pasive în prezenta cauză.
Or, cu referire la speța de fală, contrar celor stabilite prin actuala hotărâre de către instanța de fond, trebuie reținut că în dosarul de apel nr._ al Tribunalului T. prin Decizia Civilă nr. 278/A/03.04.2014 s-a admis apelul formulat de către Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice față de acțiunea în rectificare CF formulată de reclamanții din acest dosar, acțiune având obiect identic cu cel din prezentul dosar.
Așadar, este evident că instanța cu grad superior a tranșat neechivoc și irevocabil această problemă a calității procesuale pasive a apelantei față de cererile reclamanților, precizandu-se fără putință de tăgadă că nu are calitate procesuală pasivă față de criticile din acțiune, fapt interpretat însă eronat de instanța fondului.
Analizând și în fond calitatea procesuală pasivă a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, apelanta solicită instanței să constate lipsa acestei calități raportat la dispozițiile imperative ale art. 36 alin. 1 din Legea 18/1991, republicată, contrar reținerilor de la fond.
Astfel, potrivit dispozițiilor legale indicate mai sus „Terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităților și care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi trec în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26.".
Prin urmare, terenul în discuție, a trecut ope legis din proprietatea Statului R. în proprietatea unității administrativ-teritoriale întrucât este situat în intravilanul Comunei Cenad. S. R. în calitate de fost proprietar neavând vreo calitate în speță.
Nu are relevanță dacă în cartea funciară încă figurează proprietar S. R., această probă nefiind una absolută și, oricum, trebuie coroborată cu dispozițiile legale aplicabile în speță.
Or, din moment ce dispozițiile legale stabilesc că S. R. nu este proprietar al imobilului în speță, rezultă că acesta eronat figurează încă ca și proprietar, această înscriere existând ca urmare a faptului că actualii proprietari de drept nu au procedat la intabularea dreptului lor de proprietate conform dispozițiilor legale indicate în speță.
În aceste condiții apelanta consideră că se impunea constatarea lipsei calității procesuale pasive a Statului R., stalul neavând calitatea de proprietar al terenului situat în vecinătatea terenului aflat în proprietatea reclamanților, calitatea de proprietar al terenului intravilan înscris în CF nr._ nr. topo. 289-290 fiind deținută de .> Pentru motivele arătate mai sus, apelanta solicită admiterea apelului așii cum a fost formulat, admiterea excepției invocate și constatarea lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerului Finanțelor Publice în prezenta cauză, odată cu existența autorității de lucru judecat.
În drept, au fost invocate disp. art. 431 alin. I din C.pr.civ.;art. 430 alin. 2 din C.pr.civ.; art. 36 alin. 1 din Leqea 18/1901. republicată; art. 30 alin. 1, art. 36 teza I, art. 40 din C.pr. Civilă, art. 478 alin. 1 C.pr civ., art. 480 alin. 2 și 3 C.pr.civ.
În temeiul art. 223 alin. 3 G. proc. civ., solicită judecarea prezentului apel și în lipsa sa la dezbateri.
Prin întâmpinarea formulată, intimații T. I. și T. A. arată ca lasă la aprecierea instanței excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
În motivare, intimații au arătat că, în fapt, inițial au formulat cererea de chemare in judecata ce a făcut obiectul dosarului_ in contradictoriu cu . prin Ministerul Finanțelor Publice si A. C. A., aceștia fiind proprietarii terenurilor invecinate acțiunea fiind admisa in fond in contradictoriu ca aceste parti.
Prin decizia Tribunalului T. s-a admis apelul Ministerului Finanțelor Publice si a fost respinsa acțiunea admițând excepția litisconsortiului proceasul pasiv invocat din oficiu de instanța de apel motivat de faptul ca nu au chemat in judecata si proprietarii construcțiilor invecinate care in temeiul legii 18/1991 devin proprietari si ai terenurilor aferente construcțiilor.
In aceste condiții, in prezenta cauza intimații au fost nevoiți sa lărgească cadrul procesual si cu proprietarii construcțiilor parații K. R. una si aceeași cu Koroni R. si C. M..
Prin precizarea de acțiune au inteles sa cheme in judecata si apelanta Ministerul Finanțelor Publice, deoarece pe de o parte in decizia Tribunalului T. pronunțata in Dosarul_ se spune ca trebuia sa completeze improcesuarea si a proprietarilor construcțiilor, in schimb nu spune deloc ca nu ar trebui chemat in judecata Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Mai mult in acesta decizie nu s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei Ministerul Finanțelor Publice asa cum greșit se susține in motivarea apelului, astfel ca nu exista o autoritate de lucru judecat in ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a apelantei, nici o instanța neadmitand o astfel de excepție apelul fiind admis si acțiunea respinsa in contradictoriu cu toate părțile pentru excepția litisconsortiului procesul pasiv si nu pe lipsa calității procesuale pasive a apelantei, deoarece daca ar fi admis excepția lipsei calității procesuale a apelantei instanța de apel nu mai putea sa admită excepția litisconsortiului procesula pasiv . de o parte fara calitate procesuala pasiva.
Pe de alta parte, având in vedere faptul ca practica instanțelor de judecata nu este unitara in ceea ce privește calitatea procesuala pasiva in acțiunile având ca obiect rectificarea de suprafața, intimații au ales în aceasta a doua cerere de chemare in judecata sa cheme in judecata toti vecinii, atat proprietari terenurilor si ai construcțiilor cat si S. R. si unitatea administrativ teritoriala pentru a nu fi din nou in situația invocării din nou a litisconsortiului procesual pasiv, astfel incat instanța poate sa admită excepția lipsei calității procesuale pasive a oricărei parti împricinate de intimați.
In drept, intimații invoca disp. art. 205 si urm. NCPC.
Solicita judecarea apelului si in lipsă.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma motivelor de apel formulate, cu observarea particularităților pricinii, tribunalul constată următoarele:
În mod corect a respins prima instanță excepția autorității lucrului judecat, derivat din decizia civilă 278/A/03.04.2014 pronunțată în dosarul de apel nr._ al Tribunalului T.. De vreme ce, în acel dosar instanța de apel nu a analizat și, pe cale de consecință nu s-a pronunțat asupra legitimării procesuale pasive. Este real că prin decizia supra anunțată s-a statuat că „Din corelarea textelor de lege antecitate se conturează îndeajuns de legitimă concluzia că proprietari ai terenului atribuit în folosință în temeiul Legii 58/1974 se verifică a fi actualii proprietari ai construcției - numiții Koroni losif și Koroni R. - iar nu S. R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice ori . formularea cererii reglementată de alin. 6 al art. 36 apartenent Legii nr. 18/1991. Ceea ce îngăduie și obligă a se conchide că în speță, cadrul procesual subiectiv pasiv se impunea a fi completat prin împrocesuarea proprietarilor construcției înscrisă în CF_ Cenad (provenită din conversia pe hârtie a CF 721 Cenadu Vechi) și care au vocație ope legis si la dobândirea în proprietate a terenului atribuit în folosință. Numai că în calea de atac a apelului nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe nici sub aspectul introducerii în cauză a altor persoane decât cele care au figurat ca părți in fața primei instanțe, opunându-se imperativul art. 478 alin. 1 din noua lege procedurală civilă.”. Numai că, așa cum cu îndestulătoare evidență rezultă din textul antecitat, acesta conține o formulă condițională, sau altfel, spus, legitimarea procesuală statului român este în strânsă interpendență de parcurgerea procedurii instituită legislativ de art. 36 apartenent legii cu nr. 18/1991. Altfel spus, deși proprietarii construcției aveau vocație la dobândirea terenului aferent ope legis, concretizarea acesteia rămânea subsumată de formularea cererii și parcurgerea procedurii. Aceasta este și rațiunea pentru care, în litigiul anterior, instanța de control judiciar s-a exprimat în sensul că se impunea completarea cadrului procesual, iar nu scoaterea din cauză a statului român și introducerea proprietarilor construcției.
Considerentele ce preced sunt suficiente și concludente nu numai pentru respingerea excepției autorității lucrului judecat, dar și pentru respingerea celui de-al doilea incident procedural reiterat de apelantul S. român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de excepția lipsei calității procesuale pasive.
Cum cauzei căii de atac pendinte nu i se circumscriu și reproșuri vizând fondul pretențiilor alegate, tribunalul, în temeiul art. 480 alin. 1 c. proc. civ. urmează să respingă calea de atac declanșată și să păstreze sentința apelată cu precizarea că rectificarea cărții funciare sub aspectul elementelor descriptive ale acesteia, cărora li se subsumează și configurația cantitativă a terenului, nu se constituie într-un mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra ceea ce excede terenului aferent construcției (delimitat potrivit art. 7.3 din normele metodologice de punere în aplicare a legii speciale cu nr. 10/2001 republicată), la a cărui achiziționare în condițiile de exigență ale legii speciale cu nr. 112/1995 este limitată vocația proprietarilor construcțiilor cumpărate în temeiul aceluiași act normativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelantul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de DGRFP Timișoara, C._, cu sediul în Timișoara, .. 9 B, jud. T., împotriva sentinței civile nr. 1878/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți T. I., CNP_, T. A., CNP_, ambii cu domiciliul procedural ales la Cabinet avocat D. M., în Sânnicolau M., ., nr. 13, jud. T., precum și cu intimații-pârâți U. C. Cenad, CUI_, cu sediul în Cenad, nr. 652, jud. T., K. R., CNP_, cu domiciliul în Cenad, nr. 1808, jud. T., C. M., CNP_, cu domiciliul în Cenad, nr. 1808, jud. T. și A. C. A., CNP_, cu domiciliul în Cenad, nr. 1796, jud. T..
Definitivă.
Pronunțată azi, 01.10.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, Judecător, A. A. C. B.
Grefier,
A. T.
Red. A.A.
Tehnored. A.T.
Ex. 9/2.11.2015
Prima instanță: jud. O. S. A.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 2786/2014. Tribunalul TIMIŞ | Contestaţie la executare. Sentința nr. 521/2015. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
