Rezoluţiune contract. Decizia nr. 783/2012. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 783/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 21-06-2012 în dosarul nr. 783/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 783/R
Ședința publică din 21.06.2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: Z. H.
JUDECĂTOR: D. D.
GREFIER: A. T.
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuientul P. C. împotriva deciziei civile nr. 272/R/28.02.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul P. F..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă, în reprezentarea intimatului, lipsă, avocat E. A., lipsă fiind revizuientul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că, prin Serviciul Registratură, în data de 13.06.2012, a fost depusă de către revizuient o copie a scrisorii medicale nr. VII/SP/04/30.06.2012 emisă de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumofiziologie „Dr. V. B.” Timișoara, precizându-se că a luat cunoștință despre aceasta în data de 03.05.2012.
Reprezentanta intimatului depune împuternicire avocațială și concluzii scrise.
Instanța, din oficiu, invocă excepția tardivității depunerii cererii de revizuire și acordă cuvântul pe excepție.
Reprezentanta intimatului solicită admiterea acestei excepții, iar, în subsidiar, respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1888/15.12.2011 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul P. F. în contradictoriu cu pârâtul P. C., sens în care:
S-a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere încheiat de P. F. și P. M. în calitate de întreținuți pe de o parte și P. C. în calitate de întreținător pe de altă parte, autentificat sub nr. 8484/942 la data de 9 mai 1995.
S-a dispus repunerea părților în situația de carte funciară anterioară respectiv radierea dreptului de proprietate al pârâtului P. C. din CF nr. 2886 Ciacova și intabularea dreptul de proprietate al reclamantului P. F. și al defunctei P. M. asupra cotei de 1/1 părți din întreg imobilul.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 2000 lei reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 09.05.1995 prin înscrisul autentificat sub nr. 8484/942/09.05.1995 reclamantul P. F. împreună cu soția sa, P. M. (decedată la data de 13.12.2010), au cumpărat imobilul compus din casă, anexe și teren în suprafață de 3895 mp situat în Ciacova, nr. 63, intabulat în CF nr. 2886 Ciacova. Tot la această dată și tot prin același înscris reclamantul împreună cu soția sa a încheiat și un contract de întreținere în formă autentică prin care reclamantul și soția sa au transmis nepotului lor, respectiv pârâtului P. C. dreptul de proprietate asupra imobilului proprietatea lor înscris în CF nr. 2886 Ciacova cu număr cadastral 171, în schimbul întreținerii lor.
Conform contractului de întreținere reclamantul și soția acestuia vor locui în imobilul înstrăinat împreună cu pârâtul. Tot la acest imobil pârâtul în calitate de întreținător va asigura întreținuților hrana zilnică în funcție de nevoi, iluminatul locuinței, încălzirea zilnică a locuințe în anotimpul răcoros și iarna, precum și plata încălzirii și a tuturor cheltuielilor de întreținere, igiena locuinței, spălatul rufelor de corp și de pat, asistență medicală și medicamente în caz de nevoie, iar la decesul acestora să fie înmormântați și să li se facă pomenile cuvenite conform obiceiului locului și religiei de care aparțin.
În contract s-a stipulat că obligațiile de întreținere le va realiza personal întreținătorul sau va angaja personal în acest sens, astfel încât întreținuții să nu fie în nevoi și în suferință.
Această convenție îndeplinește condițiile de validitate prevăzute de art. 948 cod civil vechi și are putere de lege între părțile contractante conform art. 969 Cod civil vechi.
Totodată, fiind contract sinalagmatic, oneros și aleatoriu, îi sunt aplicabile prevederile art. 1020 Cod civil vechi, conform cărora condiția rezolutorie este subînțeleasă întotdeauna în cazul în care una din părți nu-și execută obligația.
S-a menționat că în ipoteza în care două sau mai multe persoane au calitatea de creditori într-un contract de întreținere, debitorul este obligat să acorde întreținere tuturor persoanelor conform convenției. Executarea obligației față de un creditor nu-l liberează pe debitor față de ceilalți creditori, astfel că cel căruia nu i se acordă întreținerea va putea cere rezoluțiunea contractului, iar această sancțiune va viza întregul act și nu doar partea care se referă la raportul dintre debitor și persoana căreia nu i s-a acordat întreținerea, dat fiind caracterul indivizibil al obligațiilor rezultate din contract.
Prin analogie această soluție se impune și atunci când unul dintre creditorii întreținerii decedează, cum este cazul în speță având în vedere că P. M. a decedat la 13.12.2010.
Indivizibilitatea face să nu fie posibilă o executare parțială, astfel încât obligația nu poate fi considerată îndeplinită decât dacă s-a exercitat integral față de toți beneficiarii dreptului de întreținere.
În aceste condiții dacă obligația nu va fi executată față de unul dintre beneficiari, acesta poate solicita rezoluțiunea contractului, iar desființarea convenției va avea drept efect restabilirea situației anterioare referitoare la întregul imobil, ci nu doar la cota parte de proprietate aparținând unuia dintre beneficiarii întreținerii.
De asemenea, trebuie făcută observația că dreptul de întreținere este un drept personal și netransmisibil prin succesiune, însă caracterul personal al creanței de întreținere nu influențează caracterul patrimonial al acțiunii în rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea obligației de întreținere față de beneficiar și ca atare, acțiunea în rezoluțiunea contractului de întreținere poate fi promovată de către reclamant atât în nume propriu, cât și în calitate de succesor al soției decedate, beneficiară a întreținerii. Astfel că sancțiunea contractuală a rezilierii, chiar și atunci când se referă la o prestație personală, are caracter patrimonial, pentru că este de natură să restabilească echilibrul patrimonial al părților contractante.
Instanța va trebui să stabilească dacă pârâtul și-a executat obligația de întreținere în toată complexitatea ei, raportat la conținutul obligației și indiferent dacă beneficiarii întreținerii au suficiente mijloace materiale, deoarece obligația convențională de întreținere nu se confundă cu obligația legală, când acordarea întreținerii depinde de starea de nevoie a celui îndreptățit să o primească.
În continuare, analizând înscrisurile depuse, probele testimoniale administrate, precum și interogatoriul pârâtului, instanța a stabilit că acesta din urmă este în culpă nerespectându-și obligațiile contractuale față de creditorii obligației de întreținere.
Din depoziția martorului D. I., administrator al asociației CARITAS din Ciacova precum și din adeverința nr._.04.2011, rezultă că reclamantul și soția acestuia au beneficiat de 17 ani de serviciile asociației: hrană zilnică, servicii medicale, igienizare, iar reclamantul beneficiază de aceste servicii și în prezent. Tot acest martor arată că soția reclamantului a fost transportată de mai multe ori la spital în Timișoara de către personalul asociației.
Martorul D. G. arată că de 6 ani procură lemne de foc pentru reclamantul P. F. și soția acestuia, iar lemnele sunt plătite de către reclamant personal.
Martorul R. P. arată că reclamantul i s-a plâns că s-a dat în întreținere la pârât și tot el plătește impozitul la casă și toate cheltuielile casei, cablul TV, telefon și că pârâtul îi mai cere și bani. De asemenea, menționează că pârâtul i-a spus că a încheiat contractul de întreținere cu bunicii săi fără nicio obligație din partea sa pentru că el nu are venituri.
Martorul G. T. afirmă că pârâtul împreună cu soția acestuia se ocupau de gospodărie, că soția pârâtului a avut grijă de bunica acestuia, că pârâtul s-a ocupat de înmormântarea bunicii sale, dar tot acest martor arată că în luna octombrie 2011 a fost la pârât, iar acesta a pregătit mâncarea fără însă a-l chema la masă și pe reclamant.
Martora Tecsi A. arată că, cât timp a fost bolnavă soția reclamantului, de ea s-a ocupat pârâtul și soția sa. După decesul soției reclamantului, reclamantul a devenit agresiv față de soția pârâtului. Mai declară martora faptul că l-a văzut pe pârât că tăia lemne și le ducea în imobil și că soția pârâtului a fost plecată la părintii săi în luna mai 2011 aproximativ 2 săptămâni pentru că nu mai rezista să stea în imobil cu reclamantul din cauză că acesta se certa cu ea.
Din înscrisurile depuse la dosar de către reclamant (fila 76, 77) rezultă că reclamantul este cel care a achitat atât taxa de înmormântare a soției, cât și taxa pentru concesionarea unei cripte în cimitirul sârbesc din Ciacova. Chiar pârâtul P. C. în interogatoriu a arătat că și cheltuielile de înmormântare a soției reclamantului nu au fost suportate de către dumnealui, ci au fost achitate din banii strânși de către reclamant și de către soția acestuia.
Din chitanțele depuse de către reclamant la filele 79-114 rezultă că de-a lungul anilor cei doi soți au suportat și cheltuielile de întreținere, utilități, taxe, impozite aferente imobilului din Ciacova nr. 63.
Totodată, din adeverința de la fila 78 rezultă că soția reclamantului a fost îngrijită de către numita Last Saveta în perioada 03.08.2006 și până la data de 01.09.2010.
Pârâtul P. C. în interogatoriul luat a recunoscut că nu are un loc de muncă, menționând însă că acest lucru se datorează faptului că a trebuit să aibă grijă de bunicii săi.
Instanța a reținut că susținerile reclamantului P. F., din cererea de chemare în judecată, s-au confirmat prin probatoriul care a fost administrat, pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate prin contractul de întreținere, respectiv nu a asigurat întreținuților hrana zilnică, încălzirea locuinței, plata utilităților, medicamentele și asistența medicală și nu a suportat cheltuielile de înmormântare pentru defuncta P. M.. Mai mult, din probatoriul administrat rezultă faptul că reclamantul și soția acestuia (în timpul vieții) au fost cei care l-au întreținut pe pârât, acesta neavând niciun loc de muncă și niciun venit. Faptul că pârâtul i-a ajutat pe reclamant și pe soția acestuia în gospodărie (tăind lemnele achitate de către reclamant și depozitându-le, cultivând grădina aferentă imobilului în discuție) nu poate fi asimilat actelor sau faptelor ce se includ, ca executare, în conținutul complex al prestației de întreținere, în condițiile în care cheltuielile întreținerii gospodăriei au fost suportate de către întreținători. Instanța a mai reținut și faptul că reclamantul după decesul soției, rămas singur și în nevoie, nu a mai tolerat atitudinea pârâtului și nu a mai acceptat să plătească toate cheltuielile aferente întreținerii.
În concluzie, față de dispozițiile art.1020 Cod civil vechi, instanța a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere încheiat de P. F. și P. M. în calitate de întreținuți, pe de o parte, și P. C. în calitate de întreținător, pe de altă parte, autentificat sub nr.8484/942 la data de 9 mai 1995.
Ca efect al rezoluțiunii contractului s-a dispus repunerea părților în situația de carte funciară anterioară, respectiv radierea dreptului de proprietate al pârâtului P. C. din CF nr. 2886 Ciacova și intabularea dreptul de proprietate al reclamantului P. F. și a defunctei P. M. asupra cotei de 1/1 părți din întreg imobilul.
În calitate de parte căzută în pretenții în temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă pârâtul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant cu ocazia procesului, respectiv în sumă de 2000 lei reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva sentinței civile nr. 1888/15.12.2011 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ a declarat recurs pârâtul P. C., care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiata.
În motivare, s-a arătat că instanța de judecata a interpretat in mod diferit probele testimoniale si actele de la dosar si nu a ținut cont de faptul ca contractul incheiat intre parti are o semnificație aparte fiind încheiat intre bunici si nepot, ca aceștia l-au crescut de la vârsta de 5-6 ani, iar el i-a întreținut cu cele necesare traiului in condiții optime pana la sfârșitul anului 2010 respectiv luna decembrie, când bunica sa a decedat, iar pe bunicul său in vârsta de 86 de ani pana in prezent. Bunicul său, având un comportament din ce in ce mai ciudat fata de soția pârâtului, nemaiputând sa o suporte i-a solicitat sa părăsească casa in care locuiau, iar apoi a pornit acest proces.
In dovedirea celor mai sus menționate a anexat sentința civila 492/1982 a Judecătoriei D. prin care căsătoria dintre părinții recurentului a fost desfăcuta retinandu-se in sentința respectiva ca tatăl său este un alcoolic si urma sa fie internat pentru dezalcoolizare, dar cu toate acestea pârâtul a fost încredințat spre creștere si educare acestuia, in realitate fiind crescut de către bunicii săi.
De la pronunțarea sentinței mai sus menționate pârâtul a fost crescut de către bunici si dupa ce a devenit major la cererea acestora a rămas langa ei pentru a-i îngriji, bunica fiind paralizata din anul 1994 si imobilizata la pat, iar bunicul suferea de anumite boli si avea vârsta de aproximativ 70 de ani la aceea data.
Desi a arătat in întâmpinarea depusa la dosar aceste fapte, instanța nu a luat in considerare apărarea sa, nu a verificat aceste susțineri si ca urmare, a reținut culpa sa in neexecutarea contractului si nu a citat pe parat cu mențiunea „la interogatoriu” așa cum a solicitat prin întâmpinare (penultimul alineat din întâmpinare).
Pentru a proba ca cele susținute de către pârât, in privința faptului ca Asociația Caritas din Ciacova a acordat bunicilor săi anumite facilitați acordând o masa calda pe zi si unele îngrijiri medicale, s-a datorat faptului ca bunicii săi au vândut Caritasului,casa si gradina in care locuiau din Ciacova, . care era in vecinătatea acestui Caritas si aveau nevoie pentru a se extinde. Vânzarea s-a făcut cu o suma mai mica decât cea reala existând o înțelegere ca aceștia vor acorda bunicilor mei pe timpul vieții anumite servicii pe care le-au oferit si altor persoane .
A se vedea in acest sens ca contractul de vânzare-cumpărare intre reclamant si asociația Caritas s-a încheiat la 09.05.1995 in aceeași zi si la același cabinet notarial, unde s-a cumpărat si casa in care s-au mutat si in care locuiesc si in prezent.
Instanța analizând probele testimoniale a extras din declarațiile martorilor cate o fraza care era in detrimentul pârâtului recurent si nu a analizat in complexitatea cauzei fiecare declarație a martorilor pentru a ajunge la o concluzie corecta. In cauza au fost audiați cinci martori, din care trei propuși de reclamant, R. P., Dot I., respectiv D. G., iar doi de către parat si anume Tecsi A. si Gardan T..
Din declarațiile martorilor propuși de către reclamant, rezulta ca relațiile dintre reclamant si parat s-au deteriorat dupa moartea bunicii in decembrie 2010, ca aceștia s-au gospodărit împreuna, iar in ultima perioada de timp reclamantul a dat semne de nemulțumire devenind tot mai irascibil, dar ca cel care a acordat in continuare ingrijire reclamantului si acorda si in prezent este paratul si soția acestuia.
De remarcat si reținut este declarația data de către martorul Dot I., administratorul asociației Caritas, care declara următoarele: „soția reclamantului de cat timp am stiut-o eu, aproximativ 17 ani, era paralizata in cărucior, iar reclamantul era in vârsta si de abia se deplasa la sediul asociației sa ia porția de mâncare zilnica, din punctul meu de vedere ambii aveau nevoie de ajutorul unei persoane pentru a-i îngriji.”.
Din declarațiile martorului propus de către parat acestea au arătat ca au vizitat de mai multe ori părțile si ca de ingrijirea si întreținerea reclamantului si sotie (defuncta) s-au ocupat paratul si soția acestuia, aceștia având nevoie de o ingrijire permanenta bunica fiind paralizata la pat vreme de 15 ani.
Declarațiile martorilor trebuie analizate in mod amănunțit cu ocazia rejudecarii recursului pentru ca instanța de recurs sa ajungă la o concluzie din care sa rezulte ca nu este vinovat de cele reținute de prima instanța.
Prima instanța a apreciat in mod eronat ca întreținerea a doi bătrâni din care unul paralizat la pat de 15-17 ani cu un handicap de gradul 0 consta numai in plata lemnelor de foc,a impozitelor fata de stat si de ajutorul pe care azilul din Ciacova il datora fata de bunicii pârâtului, fapt ce se si explica prin tinerea unei contabilități care conform adeverinței nr.29 din 05.04.2011 se ridica la 76.500 ron, suma pe care de fapt ei o datorau acestora in condițiile de mai sus descrise neanalizând ca cele necesare traiului si existentei erau mult mai complexe, aceștia având in permanenta nevoie de îngrijire si supraveghere.
In drept, a invocat dispozițiile art.304 pct.9 C.proc.civ.
Reclamantul intimat P. F. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca netemeinic si nelegal si menținerea ca fiind legala si temeinica a hotărârii recurate, cu cheltuieli de judecata.
In motivare, arată că, fata de motivele de recurs invocate raportat la disp. art. 304 pct. 9 C.proc.civ., nu are nicio relevanta aspectul desfacerii căsătoriei părinților paratului si nici aspectul ca reclamantul si defuncta soției l-au crescut pe parat.
Deși a solicitat prin întâmpinare administrarea in probatoriul cauzei a probei cu interogatoriul reclamantului, la termenul de discutare a probatoriului nu a dorit efectuarea acestei probe si nu a mai pus in discuție la niciunul din termenele ce au urmat, deși proba cu interogatoriul paratului s-a administrat spre finalul procesului.
Nu au nicio relevanta susținerile referitoare la Asociația Caritas.
Declarațiile martorilor au fost analizate raportat la intreg probatoriul cauzei, rezultând convingerea corecta a instanței de fond ca paratul nu a avut nici mijloacele necesare pentru a presta întreținerea si nici nu a prestat obligațiile prevăzute si asumate prin contractul de întreținere, ci eventual a prestat câteva gesturi sporadice si cu caracter uman/familial. Având in vedere ca se discută de o rejudecare a cauzei, considera ca disp. art. 304 pct. 9 C.proc.civ. permit doar modificarea sentinței.
In drept, a invocat disp. art. 115 si art. 312 C.proc.civ.
Prin decizia civilă nr. 272/R/28.02.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, a fost respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. C. împotriva sentinței civile nr. 1888/15.12.2011 pronunțate de Judecătoria D. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant P. F..
A fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul reclamant.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut următoarele:
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, care se circumscriu dispozițiilor art. 304 indice 1 C.proc.civ. și art. 304 p. 9 C.proc.civ., tribunalul a constatat că acesta nu este fondat.
Conform contractului de întreținere încheiat între familia reclamantului și aceea a pârâtului, acesta din urmă s-a obligat să acorde întreținere reclamantului și soției acestuia, să îi îngrijească pe tot parcursul vieții acestora, activitate care presupune asigurarea hranei și alimentelor în funcție de nevoi, combustibil pentru gătit și încălzitul încăperilor în care locuiesc, igiena locuinței și personală, asistența medicală, obligații legate de decesul creditorilor întreținerii.
Rezultă că ne aflăm în prezența unor obligații cu caracter repetitiv și constant, care trebuiau executate de pârât și soția sa, instanța de fond reținând corect că dacă obligația nu va fi executată față de unul dintre beneficiari, acesta poate solicita rezoluțiunea contractului, iar desființarea convenției va avea drept efect restabilirea situației anterioare referitoare la întregul imobil, ci nu doar la cota parte de proprietate aparținând unuia dintre beneficiarii întreținerii.
Indivizibilitatea caracteristică acestui contract de întreținere face să nu fie posibilă o executare parțială, astfel încât obligația nu poate fi considerată îndeplinită decât dacă s-a exercitat integral față de toți beneficiarii dreptului de întreținere.
În speță, probele administrate au relevat că pârâtul și soția sa s-au ocupat de îngrijirea soției reclamantului, în prezent decedată, dar și de reclamant, în sensul că au tăiat lemne pentru aceștia, le-au dus ocazional de mâncare, au participat la operațiunile legate de înmormântarea soției reclamantului intimat, dar aceste activități nu au fost efectuate constant, așa cum se impunea, pentru că martorii audiați au arătat că reclamantul este cel care procura lemnele, achitând și contravaloarea acestora, a plătit impozitele, utilitățile constând în apă potabilă, energie electrică, servicii telefonie, după cum la doctor au fost duși de către personalul Asociației Caritas, conform declarației martorului D. I., fila 118 dosar de fond, și de mai multe ori.
Mai trebuie menționat că dacă serviciile de masă acordate reclamantului și soției de asociație aveau natură contractuală, astfel că pentru acest aspect nu se impune reținerea culpei pârâtului recurent sau a soției sale, fiind alegerea creditorului întreținerii de a alege debitorul care să execute obligația de asigurare a hranei, nu a existat pentru asociație obligația de acordare a asistenței medicale.
Prin urmare, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a îngriji din punct de vedere medical pe reclamant, nu a asigurat plata utilităților, a lemnelor de foc, a tuturor cheltuielilor de înmormântare.
Cum pârâtul recurent avea obligația de a efectua toate activitățile enumerate în paragraful anterior, deși a executat în parte obligația de întreținere asumată, tribunalul constată că în mod corect s-a dispus rezoluțiunea contractului pentru culpa pârâtului debitor.
Nu au relevanță în speță aspectul desfacerii căsătoriei părinților pârâtului și nici aspectul că acesta din urmă a fost crescut de reclamant și defuncta sa soție, pentru că ele nu pot înlătura obligația asumată contractual, nici diminua cantitativ sau calitativ activitățile necesar a fi efectuate pentru acordarea efectivă a întreținerii.
În ceea ce privește proba cu interogatoriul reclamantului, ea nu a fost solicitată de pârât la momentul discutării probatoriului, 22.09.2011, dar față de probele administrate, instanța de recurs apreciază că nu era utilă, cu atât mai puțin în acest moment procesual. Proba are drept caracteristică principală elementul de surprindere al părții adverse, ceea ce în speță nu se mai poate realiza pentru că reclamantul și-a expus clar punctul de vedere prin acțiunea formulată, înscrisurile depuse, a cunoscut apărările pârâtului.
Prin urmare, întrucât probele administrate au fost interpretate corect, iar dispozițiile legale incidente permit dispunerea rezoluțiunii pentru neexecutarea oricăreia dintre prestațiile corespunzătoare dreptului de întreținere, în baza art. 312 C.proc.civ. tribunalul a respins recursul.
În baza art. 274 C.proc.civ., a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul reclamant, întrucât nu s-a dovedit achitarea vreunei sume cu titlul menționat.
Contra acestei decizii, a formulat cerere de revizuire recurentul-pârât P. C., solicitând admiterea acesteia.
În susținerea căii extraordinare de atac pendinte formulate, revizuientul, după reiterarea situației de fapt, a învederat că, după pronunțarea hotărârii, a descoperit scrisoarea medicală nr. VII/SP/04/30.06.2011 emisă de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumofiziologie „Dr. V. B.” Timișoara, care consemnează faptul că reclamantul P. F. suferă de pneumonie comunitară lob inferior stâng, insuficiență respiratorie cronică acutizată, suprainfecție pulmonară cu e.coli, candidoză orofaringiană, cardiopatie ischemică dureroasă, angină pectorală de efort stabilă, aritmie extrasistolică supraventriculară, sindrom acut de deshidratare, insuficiență renală acută, suspiciune hipertrofie benignă de prostată, hiperkalemie, hipomatrenie, etc., cumuli de boli care, conform simptomaticii clasice, afectează grav discernământul bolnavului, care are un comportament instabil emoțional și depresii acute. Scrisoarea despre care se face vorbire a fost reținută de reclamant și nu a putut fi prezentată de revizuient instanței. Mai învederează că reclamantul din dosarul cu nr._ a avut discernământul grav afectat, fapt care este de natură să producă revizuirea deciziei nr. 272/28.02.2012. Revizuientul apreciază că în speță sunt îndeplinite condițiile art. 322 pct. 5 C.proc.civ. În conformitate cu prev. art. 242 alin. 2 C.proc.civ., se solicită judecarea cauzei în lipsă.
În deliberare asupra excepției tardivității introducerii căii extraordinare de atac pendinte, invocată din oficiu, tribunalul constată că, potrivit dispozițiilor art. 324 alin. 1 pct. 4 apartenente legii procedurale civile cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile pct. 5 se poate formula în termen de o lună din ziua in care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă. În speță, la solicitarea expresă a instanței, revizuientul a precizat că a luat cunoștință de descoperit scrisoarea medicală nr. VII/SP/04/30.06.2011 emisă de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumofiziologie „Dr. V. B.” Timișoara la data de 3 mai 2012, fără a produce însă și probe pertinente, apte a demonstra această alegație. Context în care simpla afirmație a revizuentului, neînsoțită de nici un fel de dovadă în acest sens nu poate fi luată în considerare.
De aceea, tribunalul, va da eficiență incidentului procedural supus dezbaterii la acest termen și, în temeiul art. 326 raportat la art. 324 alin. 1 pct. 4 c. pr. civ., va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuientul P. C. împotriva deciziei civile nr. 272/R/28.02.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul P. F..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuientul P. C. împotriva deciziei civile nr. 272/R/28.02.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul P. F..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.06.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. A. Z. H. D. D.
Grefier,
A. T.
Red. A.A.
Tehnored. A.T.
Ex. 2/29.06.2012
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 963/2013.... | Rectificare carte funciară. Sentința nr. 2712/2012. Tribunalul... → |
|---|
