Succesiune. Decizia nr. 174/2015. Tribunalul TIMIŞ
Comentarii |
|
Decizia nr. 174/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 174/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 174/A
Ședința publică din 26.02.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: C. B.
GREFIER: A. T.
S-a luat în examinare apelul civil declanșat de către apelantul-pârât S. R. reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, la rândul său, cel din urmă - prin a sa reprezentantă în teritoriu - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara împotriva sentinței civile nr. 1017/24.09.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. D. Construcții S.R.L., având ca obiect succesiune și hotărâre care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat M. A., în substituirea avocatei P. R., pentru intimată, lipsă fiind apelantul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că, prin Serviciul Registratură, în data de 25.02.2015, a fost depus de către apelant mandatul de reprezentare al D.G.R.F.P. T..
Reprezentanta intimatei depune delegația de substituire.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe cu înscrisuri de administrat sau excepții de invocat și constatând că, în atare situație, controlul judiciar se privește a fi finalizat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului promovat în cauză.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe, conform motivelor expuse în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei D. sub nr._ din 22 mai 2014 reclamanta . a chemat în judecată S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de pârât, solicitând instanței ca în urma probatoriului să se constate deschisă succesiunea după defunctul A. N., decedat la data de 19 mai 2007, cu ultimul domiciliu în Timișoara, ., jud. T.; să se constate succesiunea acestuia ca fiind vacantă și să se constate calitatea de unic moștenitor a Statului R., în lipsa moștenitorilor legali/testamentari acceptanți și raportat la împlinirea termenului de prescripție a opțiunii succesorale; să se constate că din masa succesorală face parte terenul arabil în suprafață de 5 ha situat în Moravița, jud. T., cuprins în Titlul de proprietate nr._/30 /17.07.1995 sola 879, . sola 867, . înscrise în CF nr._ și_ Moravița; pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la aceste terenuri și efectuarea cuvenitelor mențiuni de carte funciară, respectiv intabularea dreptului său de proprietate asupra terenurilor mai sus identificat, dobândit cu titlu de cumpărare.
În fapt, reclamanta susține că la data de 10.04.2001, numitul A. N. l-a mandatat pe numitul Chiarotto Titiano, prin procura specială nr. 1770/1495 încheiată la Biroul Notarial M.-L., să încheie cu societatea un contract de vânzare-cumpărare autentic având ca obiect suprafața de 5 ha, teren pentru care acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Titlului de proprietate cu nr._/30/17.07.1995, sola 879, . sola 867, . ce mandatarul obține intabularea în cartea funciară.
În aceasta procură, este prevăzut faptul că și-a îndeplinit obligația de plată a prețului, defunctul declarând că a primit prețul integral la data semnării procurii.
În aceeași ordine de idei, arată instanței de judecată faptul că la data de 02.08.2012, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate a acestuia asupra terenului de 5 ha în CF. nr._ și_ Moravița.
Numitul A. N. a decedat la data 19.05.2007, așa cum rezultă din extrasul din registrul de deces nr._/04.04.2013 emis de Consiliul local al Municipiului Timișoara anexat prezentei.
Cu privire la dezbaterea succesiunii, precizează că a întreprins demersuri pentru a i se comunica dacă a fost deschisă procedura succesorală după aceasta. Din Încheierea nr. 4/20.05.2014 emisă de Biroul Notarial Public A. A., reiese faptul că succesiunea după A. N. nu a fost dezbătută.
Raportat la această situație, înțelege să formuleze prezenta acțiune în contradictoriu cu S. R., în calitate de moștenitor al succesiunii vacante.
Apreciază că numai astfel va putea să-și valorifice dreptul său dobândit prin promisiunea de vânzare-cumpărare încheiată cu defunctul.
În acest sens, invocă dispozițiile art. 680 Cod civil, potrivit cărora bunurile defuncților fără moștenitori trec în proprietatea statului. Prin urmare, S. va prelua obligația de a face, și anume aceea de a încheia contractul de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul în discuție.
Mai mult decât atât, trebuie subliniat faptul că S. nu are drept de opțiune succesorală, precum moștenitorii, el neputând renunța la moștenirea vacantă, deoarece bunurile succesorale rămase fără stăpân ar reveni tot acestuia, în baza art. 646 Cod civil.
Învederează instanței de judecată faptul că în speța dedusă judecata este aplicabil vechiul cod civil, întrucât numitul A. N. a decedat înainte de . noului cod.
În ceea ce privește pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la acest teren, învederează instanței de judecată următoarele:
Întrucât este în imposibilitatea de lua legătura cu mandatarul care locuiește în Italia, iar defunctul nu s-a prezentat niciodată la notar în vederea semnării acestui contract, nu a reușit să perfecteze contractul de vânzare cumpărare în forma imperativ solicitată de lege, iar la momentul de față nu s-a dezbătut succesiunea după acesta, motiv pentru care este obligată a iniția prezentul demers judiciar.
Cu privire la natura procurii încheiate, învederează instanței de judecată faptul că aceasta reprezintă o veritabilă promisiune de vânzare. Așadar, defunctul a fost cel care și-a dat consimțământul cu privire la toți termenii vânzării. De asemenea, defunctul a fost cel care a stabilit de comun acord cu societatea prețu1 și 1-a și încasat după cum declară chiar ea în cuprinsul "procurii". În plus și terminologia folosită în procură, respectiv „subsemnatul mandant vânzător promitent” vine în susținerea tezei sale. Nu în ultimul rând, este prevăzut faptul că pârâtul își dă acordul în cazul ivirii vreunui litigiu, ca societatea, denumită în procură drept cumpărătoare”, să solicite instanței de judecată pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare.
În aceste condiții, intenția defunctului de a încheia cu societatea un contract de vânzare-cumpărare nu comporta discuții.
În ceea ce privește consimțământul său cu privire la încheierea unei promisiuni de vânzare-cumpărare, subliniază că a efectuat plata prețului terenului la acel moment și a promovat prezenta acțiune reiese fără echivoc că a dorit achiziționarea acestui teren.
Pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, este necesar să fie îndeplinite condițiile prevăzute de art. 948 Cod civil, respectiv promitentul vânzător să fie proprietarul lucrului ce se vinde, iar promitentul cumpărător să facă dovada îndeplinirii obligațiilor sale cu privire la preț ori să fie gata să și le îndeplinească și promitentul vânzător să predea imobilul.
Învederează instanței de judecată faptul că toate aceste condiții sunt îndeplinite în speța de față.
Așadar, din lecturarea extraselor de carte funciară nr._ și_ Moravița reiese fără putință de tăgadă faptul că defunctul este proprietarul terenului promis spre vânzare.
Nu în ultimul rând, arată că imobilul a fost predat societății și deține posesia acestui teren. În acest sens, anexează adeverința nr. 247/26.03.2014 emisă de Consiliul Local al comunei Moravița în care se precizează faptul că terenul figurează în evidențele acestuia pe numele societății și, totodată, că plătește impozit pentru acest teren.
În ceea ce privește valoarea imobilului avută în vedere pentru timbrarea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, valoarea de piață informativă a acestui teren se ridică la suma de 22.000 RON, conform adresei nr. 726/18.04.2013 emisă de Camera Notarilor Publici Timișoara.
În acest context juridic și faptic, solicită instanței să admită acțiunea astfel cum a fost formulată.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 969, 970 și urm. Vechiul cod civil (art. 1270 Noul Cod civil), art. 1073, 1077 C.civ, art. 680 Cod civil, art. 646 Cod civi1.
În probațiune, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei cu martori și a oricăror alte mijloace de probă care ar putea fi necesare pentru justa soluționare a cauzei.
În ceea ce privește proba testimonială, solicită audierea martorului S. G., domiciliat în Timișoara, .. 23 ., jud. T..
Cu acest martor dorește să dovedească faptul că deține posesia acestui teren și a tuturor aspectelor susținute în prezenta acțiune.
La cerere au fost atașate: Titlul de proprietate nr._/79/17.07.1995; Procura specială nr. 1770/1495/10.04.2001 încheiată la Biroul Notarial M.-L.; Extrasele de carte funciară nr._ și_ Moravița; Extras din registrul de deces nr._/04.04.2013 emis de Consiliul loca al mun. Timișoara; Încheierea nr. 4/20.05.2014 emisă de Biroul Notarial Public A. A.; Adeverința nr. 247/26.03.2014 emisă de Consiliul Local Moravița; taxa judiciară de timbru în cuantum de 1.205 lei; împuternicire avocațială.
În temeiul art. 223 alin. 3 Cod proc. Civ. solicită judecarea cauzei și în lipsă. D.G.F.P. T., în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice, formulează întâmpinare, prin care solicită instanței să constate deschisă succesiunea după defunctul A. N., să constate că are calitatea de unic moștenitor Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, să se constate că, din masa succesorală face parte terenul arabil în suprafață de 5 ha situat în loc. Moravița, jud. T., înscris în CF_ și_, să pronunțe o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare și să dispună efectuarea cuvenitelor mențiuni în CF.
Pe cale de excepție, solicită a se constata lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice ca și reprezentant al statului R.. De asemenea, solicită a se constata calitatea procesuală pasivă a comunei Moravița - prin primar și municipiul Timișoara - prin primar.
În fapt, susține că prin acțiunea promovată reclamantul solicită instanței să constate deschisă succesiunea după defunctul A. N.; să constate că are calitatea de unic moștenitor S. R.; să se constate faptul că din masa succesorală face parte terenul arabil în suprafață de 5 ha situat în loc. Moravița, jud. T., înscris în CF_ și_; să pronunțe o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare și să dispună efectuarea cuvenitelor mențiuni în CF.
Solicită instanței să constate, pe cale de excepție, lipsa calității procesuale pasive a Statului R., prin Ministerul Finanțelor Publice în prezenta speță, motivat de prev. Codului de procedură civilă, respectiv de art. 1.138 și 1.139.
În acest condiții, solicită a se observa faptul că în speță ., și municipiul Timișoara - prin primar, culeg succesiunea vacantă.
D. pentru care solicită instanței admiterea excepției invocate și să constate faptul că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă, ci . și mun. Timișoara - prin primar, entități pe care solicită instanței să le introducă în cauză, acestea având calitatea procesuală pasivă în prezenta speță și pot culege succesiunea vacantă.
Solicită aplicarea art. 223 C.p.civ., privind judecarea în lipsă.
La întâmpinare a fost atașată Anexa 2 a ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1055/2013.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare (fil. 47-48) prin care solicită respingerea excepției întrucât pârâtul invocă prevederile Codului de procedură civilă, însă în speța de față este aplicat vechiul cod civil, având în vedere că numitul A. N. a decedat înainte de . noului cod.
La termenul de judecată din data de 11 august 2014 instanța a respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar, în cauză fiind audiat și martorul S. G., propus de reclamantă.
Prin sentința civilă nr. 1017/24.09.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctului A. N. la data de 19 mai 2007.
S-a constatat vacantă succesiunea defunctului A. N. la data de 19 mai 2007.
S-a constatat că masa succesorală lăsată de defunctul A. N. se compune din cota de 1/1 din imobilul constând în teren agricol în suprafață de 15.000 mp situat în raza comunei Moravița, având număr topografic_, înscris în CF_ Moravița și cota de 1/1 din imobilul constând în teren agricol în suprafață de 35.000 mp situat în raza comunei Moravița, având număr topografic_, înscris în CF_ Moravița.
S-a constatat că Statul Român prin Ministerul Finanțelor a dobândit, în calitate de moștenitor întreaga masă succesorală lăsată de defunctul A. N. compusă din cota de cota de 1/1 din imobilul constând în teren agricol în suprafață de 15.000 mp situat în raza comunei Moravița, având număr topografic_, înscris în CF_ Moravița și cota de 1/1 din imobilul constând în teren agricol în suprafață de 35.000 mp situat în raza comunei Moravița, având număr topografic_, înscris în CF_ Moravița, în cotă de 1/1 cu titlu drept de moștenire legală.
S-a constatat că a intervenit vânzarea-cumpărarea având ca obiect cota de 1/1 din imobilul constând în teren agricol în suprafață de 15.000 mp situat în raza comunei Moravița, având număr topografic_, înscris în CF_ Moravița și cota de 1/1 din imobilul constând în teren agricol în suprafață de 35.000 mp situat în raza comunei Moravița, având număr topografic_, înscris în CF_ Moravița, între reclamanta ., în calitate de cumpărător și pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice în calitate de moștenitor al vânzătorului, defunctul A. N., în consecință, prezenta sentință va ține loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
S-a dispus radierea din CF_ Moravița și din CF_ Moravița a dreptului de proprietate al defunctului A. N. asupra terenului extravilan în suprafață de 1,5 ha, având număr cadastral_ și asupra terenului extravilan în suprafață de 3,5 ha, având număr cadastral_ concomitent cu înscrierea dreptului de proprietate al pârâtului cu titlu, drept de succesiune vacantă, apoi radierea dreptului de proprietate al pârâtului concomitent cu înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei cu titlu drept de cumpărare asupra acelorași imobile.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Din extrasele de carte funciară nr._ Moravița și_ M0ravița (f. 18-21), rezultă că numitul A. N. este proprietar al imobilului constând în teren agricol în suprafață de 15.000 mp cu nr. topografic_, respectiv a terenului agricol în suprafață de_ mp cu nr. top._.
Din încheierea nr. 4 din 20 mai 2014 emisă de SPN „Vraști-A.” privind verificările efectuate în evidențele succesorale rezultă că A. N. a decedat la data de 19 mai 2007 iar succesiunea după acesta nu a fost dezbătută. Potrivit declarației martorului S. G., acesta se ocupa de intabularea terenurilor pentru societatea reclamantă iar în ceea ce privește eventualii moștenitori ai defunctului A. N., arată că nu a găsit pe nimeni.
Față de cele de mai sus și având în vedere prevederile art. 680 Cod Civil 1864, potrivit cărora „în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, bunurile rămase de defunct trec în proprietatea statului, prima instanța a constatat vacantă succesiunea după defunctul A. N. decedat la data de 19 mai 2007, situație în care S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice culege masa succesorală în calitate de moștenitor.
Având în vedere calitatea de moștenitor a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, în baza dispozițiilor OG 14/2007 precum și a HG 731/2007, masa succesorală, constând în teren agricol în suprafață de 15.000 mp cu nr. topografic_, înscris în carte funciară nr._ Moravița și terenul agricol în suprafață de_ mp cu nr. top._ înscris în CF_ Moravița, va intra în proprietatea privată a Statului R..
Defunctul a dobândit terenul prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991.
La data de 10 aprilie 2001 A. N. împuternicește prin procură specială autentică pe Chiarotto Titiano să întreprindă toate demersurile pentru perfectarea în viitor a contractului de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 5 ha teren pentru care s-a stabilit dreptul de proprietate conform titlului de proprietate nr._/30/1995, constând în . în suprafață de 1,5 ha, intabulată ulterior în CF_ Moravița, nr. top._ și . suprafață de 35.000 mp, intabulată ulterior în CF_ Moravița cu nr. top_, ce face obiectul prezentului litigiu.
Prin aceeași procură specială mandantul l-a împuternicit pe mandatar să vândă reclamantei suprafața de 5 ha teren retrocedat, prețul fiind achitat la data semnării procurii, așa cum rezultă din cuprinsul acesteia, termenul de încheiere a contractului fiind după îndeplinirea formalităților de intabulare a dreptului de proprietate în cartea funciară.
Deși actul prezentat de reclamantă îmbracă forma unei procuri autentice, analizând acest document, prima instanță a constatat că la data semnării procurii s-a realizat acordul de voință dintre reclamantă și A. N. pentru ca aceștia să încheie în viitor un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect cele 5 ha teren arabil evidențiate în titlul de proprietate nr._/_ eliberat de Comisia Județeană de Fond Funciar T..
Astfel, dat fiind că la data încheierii procurii, deși s-a emis titlul de proprietate pentru terenul în discuție, mandantul, împuternicindu-l pe Chiarotto Titiano să îndeplinească formalitățile necesare pentru intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară și apoi de vânzare a acestuia către reclamantă, s-a obligat practic să transmită dreptul de proprietate asupra terenului, după intabularea acestuia în cartea funciară către reclamantă, dobândind calitatea de promitent-vânzător. La rândul ei, prin plata prețului, acceptat de proprietar, la data încheierii procurii autentice, reclamanta a acceptat oferta de vânzare a terenului, urmând ca după îndeplinirea formalităților pentru intabularea acestuia în cartea funciară să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică, dobândind astfel calitatea de promitent-cumpărător. De altfel, din probele de la dosar rezultă că reclamanta, de la data încheierii procurii autentice se comportă ca un adevărat proprietar, dobândind posesia terenului, posesia pe carte o exercită și în prezent și achitând taxele și impozitele aferente, așa cum rezultă din certificatul de atestare fiscală depus la dosar.
În consecință, prima instanță a reținut că la data de 10.04.2001 între reclamanta ., în calitate de promitent cumpărător și A. N., în calitate de promitent vânzător s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare prin care aceasta din urmă s-a obligat să vândă reclamantei dreptul de proprietate asupra parcelei 867/10 în suprafață de 1,5 ha înscrisă în titlul de proprietate nr._/30 eliberat la data de 17.07.1995 și apoi înscrisă în CF_ Moravița cu nr. top._ și . suprafață de 35.000 mp, intabulată ulterior în CF_ Moravița cu nr. top_, prețul fiind achitat la data perfectării antecontractului. Odată cu încheierea antecontractului reclamanta a intrat în posesia terenului.
Având în vedere calitatea de moștenitor a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice de pe urma proprietarului tabular A. N. și având în vedere că moștenitorul preia de la autorul său atât drepturile cât și obligațiile acestuia, prima instanță a constatat că pârâtul Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice este obligat la transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu către reclamantă.
Această concluzie rezultă din faptul că drepturile succesorale ale statului român au efect declarativ, operând retroactiv de la data morții celui care lasă moștenirea, potrivit regulilor generale, în legislația noastră neexistând nici o dispoziție specială care să permită o altă soluție. Astfel, deoarece statul dobândește un patrimoniu, deci o universalitate, fiind un succesor în drepturi al defunctului, el va fi obligat față de creditori în condițiile în care ar fi obligat orice moștenitor legal sau legatar universal sau cu titlu universal acceptant al moștenirii sub beneficiu de inventar. Întrucât obligația de a face, asumată prin antecontract de vânzare-cumpărare este o obligație patrimonială transmisibilă prin moștenire, obligația de a încheia contractul de vânzare cumpărare trece asupra statului.
Printr-un antecontract de vânzare-cumpărare ambele părți se obligă ca în viitor să încheie contractul proiectat. Dacă una din părți refuză încheierea contractului, aspect confirmat de martorul S. G., instanța, în lumina principiului executării în natură a obligațiilor și a reparării în natură a pagubelor, poate să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, în baza art.1073 și 1077 C. civ., în vigoare la data încheierii contractului.
Instanța a avut în vedere și prevederile art. 5 alin. 2 titlul X din Legea 247/2005 potrivit cărora în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
În consecință, prima instanța a constatat că a intervenit vânzarea-cumpărarea având ca obiect cota de 1/1 din imobilul constând în teren agricol în suprafață de 15.000 mp situat în raza comunei Moravița, având număr topografic_, înscris în CF_ Moravița și cota de 1/1 din imobilul constând în teren agricol în suprafață de 35.000 mp situat în raza comunei Moravița, având număr topografic_, înscris în CF_ Moravița între reclamanta ., în calitate de cumpărător și pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice în calitate de moștenitor al vânzătorului, defunctul A. N., în consecință, prezenta sentință va ține loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
Fără cheltuieli de judecată.
Contra acestei sentințe, în termen legal, uzând de dreptul conferit de legea procesuală civilă, a declanșat calea de atac a apelului pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, solicitând admiterea căii de atac, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe cale de consecință să se constate pe cale de excepție lipa calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice ca și reprezentant al Statului R., să se constate că au calitate procesuală pasivă . și municipiul Timișoara prin Primar.
În susținerea căii de atac, apelantul a criticat sentința instanței de fond sub următoarele aspecte:
A solicitat instanței să constate pe cale de excepție, lipsa calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice în prezenta speță, motivat de prev. Codului de procedură civilă, după cum urmează:
Art. 1138: Dreptul de a culege moștenirea vacantă
Moștenirile vacante revin comunei, orașului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii și intră în domeniul lor privat. Este considerată nescrisă orice dispoziție testamentară care, fără a stipula transmiterea bunurilor moștenirii, urmărește să înlăture această regulă.
Art. 1139: . vacante și răspunderea pentru pasiv
. caz, municipiul intră în stăpânirea de fapt a moștenirii de îndată ce toți succesibilii cunoscuți au renunțat la moștenire ori, la împlinirea termenului prevăzut la art. 1137, dacă niciun moștenitor nu este cunoscut. Moștenirea se dobândește retroactiv de la data deschiderii sale.
. caz, municipiul suportă pasivul moștenirii vacante numai în limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral.
În aceste condiții, apelantul solicită instanței să observe faptul că textul menționat mai sus precizează în mod expres entitatea care culege succesiunea vacantă, această entitate fiind în speța de față . și Municipiul Timișoara prin Primar.
D. pentru care apelantul solicită admiterea apelului așa cum a fost declarat și motivat, schimbarea în totalitate a sentinței instanței de fond și pe cale de consecință admiterea excepției și să se constate faptul că nu are calitate procesuală pasivă Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ci ./municipiul Timișoara prin primar, entități pe care solicită instanței să le introducă în cauză, acestea având calitate procesuală pasivă în prezenta speță și pot culege succesiunea vacantă.
Apelantul solicită aplicarea art. 223 C.proc.civ. privind judecarea în lipsă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata S.C. D. Construcții S.R.L. a solicitat respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate.
În motivare, intimata a învederat că articolele pe care le indică apelanta, respectiv, art. 1138 și 1139, sunt apartenente Noului Cod civil, și nicidecum Codului de procedură civilă.
Or, așa cum s-a învederat instanței prin acțiunea introductivă, în speța dedusă judecății este aplicabil vechiul cod civil, întrucât numitul A. N. a decedat înainte de . noului cod.
În susținerea tezei sale, intimata invocă dispozițiile art. 91 din Legea nr. 71/2011, dispoziții care statuează următoarele: „Moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii succesiunii.”.
Data deschiderii succesiunii reprezintă data decesului, respectiv 19 mai 2007, iar Codul Civil a intrat în vigoare la data de 01.10.2011. Așadar, la momentul decesului era în vigoare Vechiul Cod Civil, cod care nu conține nicio prevedere specială cu privire la dreptul de a culege moștenirea vacantă a comunei, orașului sau municipiului.
Pe cale de consecință, potrivit art. 25 din Decretul Lege nr. 31/1954, S. are calitate procesuală pasivă prin Ministerul Finanțelor în prezenta cauză.
În plus, intimata a solicitat instanței să observe faptul că apelanta nu critică hotărârea atacată, indicând concret care sunt textele legale de care prima instanță nu ar fi ținut cont, mulțumindu-se a reitera cu exactitate argumentele exprimate prin întâmpinarea formulată în fața primei instanțe.
Cu privire la fondul cauzei, întrucât apelanta nu a adus nicio critică cu privire la aceste aspecte, intimata consideră că acestea au intrat sub puterea de lucru judecat.
În acest context juridic și faptic, intimata a solicitat respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma motivelor de apel formulate și subsumate exclusiv excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului-apelant, susținute în drept pe dispozițiile noului cod civil, tribunalul constată că aceasta a fost respinsă prin încheierea interlocutorie din data de 11.08.2014 (fila 37) și care, nefiind atacată în mod expres, în condițiile de exigență ale art. 466 alin.4 c. proc. civ. (potrivit căruia „Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.”), a intrat în puterea lucrului judecat, fără a mai putea fi supusă cenzurii instanței de control judiciar. Și aceasta întrucât încheierea premergătoare interlocutorie prin care s-a rezolvat excepția lipsei de legitimare a pârâtului nu era susceptibilă a fi atacată separat, astfel încât nu putea fi apelată decât odată cu hotărârea dată asupra fondului cauzei, potrivit principiului „accesoriun sequitur principale”. De altă parte, soluția dată incidentului procedural în discuție nu a mai fost reluată de prima instanță în dispozitivul sentinței apelate, pentru a justifica și legitima o cale de atac îndreptată împotriva celei din urmă și al cărei unic reproș se verifică a fi rezolvarea dată de judecătorie excepției în discuție; ceea ce obstaculează instanței de control judiciar și verificarea jurisdicțională a altor aspecte, indiferent dacă soluția este temeinică și legală sau nu (cum ar fi aceea de radiere a dreptului de proprietate a defunctului din cartea funciară și care încalcă principiul relativității înscrierilor de carte funciară consacrat legislativ de dispozițiile art. 23 apartenent legii cu nr. 7/1996 în forma și versiunea în vigoare anterioară noului cod civil și potrivit căruia „Daca mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar înscrierile nu s-au făcut, cel din urma îndreptățit va putea cere înscrierea dobândirilor succesive o data cu aceea a dreptului sau, dovedind prin înscrisuri originale întreg șirul actelor juridice pe care se întemeiază înscrierile.”), în virtutea unui alt principiu ce guvernează calea de atac a apelului, consacrat legislativ de imperativul art. 477 alin. 1 și care nu face altceva decât sa transpună adagiul ”tantum devolutum, quantum appellantum”.
Dar abstracție făcând de cele deja spuse, și încă excepția invocată și susținută de pârâtul-apelant nu ar fi putut fi primită, pentru cele ce urmează.
Astfel, în speță, tema pretențiilor și a probațiunii poartă asupra validării promisiunii de vânzare-cumpărare încheiată între reclamanta-intimată S.C. D. Construcții S.R.L. și numitul A. N. (decedat la data de 19.05.2007) având ca obiect cota de 1/1 din imobilul constând în teren agricol în suprafață de 15.000 mp situat în raza comunei Moravița, având număr topografic_, înscris în CF_ Moravița și cota de 1/1 din imobilul constând în teren agricol în suprafață de 35.000 mp situat în raza comunei Moravița, având număr topografic_, înscris în CF_ Moravița, perfectată la data de 10.04.2001.
Context în care, observând epoca la care s-a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare, și, nu în ultimul rând și data decesului promitentului-vânzător - ambele intervenite anterior intrării în vigoare a noului cod civil -, în mod corect și-a cantonat prima instanță cercetarea judecătorească în vechiul ambient legislativ, reprezentat de alin. 2 al art. 5 apartenent Titlului X la legii nr. 247/2005, vechiul cod civil și dispozițiile legii cu nr. 7/1996 (în forma și versiunea în vigoare anterioară datei de 1.10.2011), așa cum o impunea respectarea principiului „tempus regit actum”, preluat legislativ în art. 102 din legea cu nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului cod civil. Rezultă că, așa cum judicios a remarcat și intimata, apelantului nu îi era îngăduit a invoca în susținerea lipsa calității procesuale pasive dispozițiile noului cod civil.
Cum în speță nu s-au identificat succesibili acceptanți ai moștenirii defunctului A. N. în mod corect petiționara a legat raporturi procesuale cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat prin DGFP T. în calitate de succesibil, în ipoteza existenței succesiunii vacante.
Și aceasta pentru că, potrivit art. 477 din codul civil („toate averile vacante și rămase fără stăpâni, precum și ale persoanelor care mor fără moștenitori sau ale căror moșteniri sunt lepădate sunt ale domeniului public”), și care, pentru corecta sa interpretare și aplicare se cere a fi pus în corelație cu art. 25 din legea nr. 213/1998 în forma în vigoare anterioară noului cod civil (și care spunea că „în accepțiunea prezentei legi, prin sintagma domeniu public cuprinsă în art. 477 din codul civil, se înțelege domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, după caz”), S. prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice se legitimează procesual pasiv pentru constatarea existenței vacanței succesorale și pentru situația în care bunul ar intra în domeniul privat al statului, în temeiul art. 25 din DL nr. 31/1954.
Rezultă așadar că pârâtul-apelant Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat prin DGFP T. a fost împrocesat în calitate de succesibil, care culege succesiunile rămase fără moștenitori fie în temeiul teoriei suveranității, fie a calității sale de moștenitor.
De aceea, reluând recapitulativ cele expuse, tribunalul, în temeiul art. 480 alin. 1 c. proc. civ. va respinge apelul declanșat de către apelantul-pârât S. R. reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, la rândul său, cel din urmă - prin a sa reprezentantă în teritoriu - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara împotriva sentinței civile nr. 1017/24.09.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. D. Construcții S.R.L.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declanșat de către apelantul-pârât S. R. reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, la rândul său, cel din urmă - prin a sa reprezentantă în teritoriu - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, cu sediul în Timișoara, .. 9B, județul T., împotriva sentinței civile nr. 1017/24.09.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. D. Construcții S.R.L., cu sediul procedural ales la S.C.A. C. și Asociații, în Timișoara, . Timișoara, nr. 5, ., județul T..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.02.2015.
Președinte, Judecător,
A. A. C. B.
Grefier,
A. T.
Red. A.A.
Tehnored. A.T.
Ex. 4/21.04.2015
Prima instanță: jud. D. I. H.
← Obligaţie de a face. Sentința nr. 654/2015. Tribunalul TIMIŞ | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 963/2013.... → |
---|