Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 373/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 373/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 373/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 373/2015
Ședința publică din data de 15 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. A.
Judecător C. Ț.
Grefier R. M. ȘOFRONICI
Pe rol se află soluționarea apelului privind pe apelanții P. M.. T., C. L. AL M.. T., M.. T. PRIN PRIMAR, S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE-AJFP T. împotriva sentinței civile nr._/17.11.2014 pronunțata de Judecătoria Timișoara in dos._ in contradictoriu cu intimații D. L. V., O. T.-BCPI T., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996)
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate in încheierea de ședință din data de 18.03.2015 parte integranta din prezenta hotărâre și când instanța din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art.396 al.1 N.C., a amânat pronunțarea cauzei pentru termenul din data de 01.04.2015, ulterior la data de 15.04.2015.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinței nr._/2014 pronunțata de Judecatoria Timișoara, in dos. nr._ /325/2014, a constatat următoarele:
Prin sentința nr._/2014 pronunțata de Judecatoria Timișoara, in dos. nr._ /325/2014 prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară T..
A respins excepția lipsei calității de reprezentant și a lipsei calității procesuale pasive invocate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice T..
A admis în parte cererea formulată de reclamanta D. L. V. în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Municipiul Timișoara prin Primarul Municipiului Timișoara.
A admis plângerea împotriva încheierii nr._ din 08.04.2014 emisă de registratorul șef al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară T..
A anulat încheierea nr._ din 19.03.2014 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T.. A respins în rest acțiunea.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele: Potrivit art. 248 alin. 1 din legea 134 din 2010 privind codul de procedură civilă (1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară T., instanța a constatat că reclamanta nu a chemat în judecată Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T., motiv pentru care instanța a respins această excepția ca lipsită de obiect.
Analizând excepțiile invocate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice T., respectiv excepția lipsei calității de reprezentant și excepția lipsei calității procesuale pasive, potrivit art. 223 din codul civil (1) În raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi și obligații, statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazul în care legea stabilește un alt organ în acest sens. Având în vedere acest text de lege și faptul că prin HG 520 din 2013 privind organizarea ANAF se prevede că Administrațiile Județene a Finanțelor Publice nu au personalitate juridică, instanța a respins cele două excepții ca fiind invocate de o persoană fără capacitate procesuală de exercițiu și fără mandat de reprezentare din partea Ministerului Finanțelor Publice care reprezintă S. R. în raporturile civile.
Analizând probele administrate în cauză, instanța a constatat următoare situație de fapt:
Prin încheierea nr._ din 19.03.2014 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T. – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timișoara s-a îndreptat eroarea materială strecurată la operarea dosarului nr._ din 26.05.2011, în sensul radierii dreptului de proprietate a lui D. L. V. de sub B13, B14 (cotele de teren eferente apartamentului 2 și 3, acestea fiind cumpărate inițial în temeiul legii 112/1995) și se intabulează acest drept în favoarea Statului R. sub B20 din cartea funciară_ (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu nr. 234) UAT Timișoara. Se intabulează dreptul de proprietate, mod de dobândire lege în cota de 357/1270 de sub B.13, B.14 asupra A1 în favoarea Statului R., sub B.21 din cartea funciară_ (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul 234) UAT Timișoara.
Prin încheierea nr._ din 08.04.2014 emisă de registratorul șef al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară T., a fost respinsă cererea de reexaminare împotriva încheierii arătate mai sus, cu motivarea că respectivele cote de teren asupra cărora s-a dispus reînscrierea dreptului de proprietate al Statului R., sunt calculate raportat la întreaga suprafață a terenului, și actele normative invocată de către petentă se referă la terenul aferent construcțiilor (amprenta la sol). Prin contractele de vânzare – cumpărare încheiate în temeiul legii 112/1995 pentru apartamentele nr. 2 și 3 s-a transmis doar dreptul de proprietate asupra construcțiilor, iar pentru transferul dreptului de proprietate asupra terenului, o condiție de validitate a actului de transfer, este în forma autentică a acestuia, forma ce nu este îndeplinită de contractele încheiate în temeiul legii 112/1995.
Din înscrisurile depuse la dosar reiese că imobilul situat în Timișoara, ., înscris în CF colectivă nr._-C1 Timișoara (fila 45) a făcut obiectul unui proces finalizat prin Decizia Civilă nr. 351 din 09.02.2006 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, Secția Civilă în dosarul nr._/C/2005, care a stabilit cu putere de lucru judecată că imobilul a fost preluat fără titlu valabil de către S. R., de la antecesorii doamnei S. Ann C.. Instanța a mai stabilit că apartamentele acestui imobil au fost cumpărate în mod legal de către pârâți în temeiul legii 112 din 1995 și a dispus radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea Statului R. și al înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei cu titlu de moștenire.
Instanța a constatat că eroare îndreptată este în realitate o intabulare întrucât, din înscrisurile care au stat la baza emiterii încheierii, reiese că aceasta a fost făcută în temeiul unui hotărâri a Consiliului L. Timișoara nr. 357 din 18.06.2013 prin care s-a stabilit trecerea din proprietatea Statului R., în proprietatea Municipiului Timișoara, terenul situat în Timișoara, .. Conform anexei acestei hotărâri a Consiliului L. reiese că s-a avut în vedere dobândirea de către S. R. a dreptului de proprietate asupra terenului în temeiul decretului 92 din 1956, cu toate că prin decizia Curții de Apel Timișoara arătată mai sus s-a stabilit în mod irevocabil că acest mod de dobândire a Statului R. a fost nelegal.
Potrivit art. 907 din codul civil (1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.
Potrivit art. 913 din codul civil Erorile materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor efectuate în cartea funciară, altele decât cele care constituie cazuri de rectificare, se pot îndrepta la cerere sau din oficiu. Dispozițiile art. 909 - 911 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Având în vedere că la îndreptarea erorii sunt aplicabile în mod corespunzător aceleași dispoziții procedurale ca și la rectificarea cărții funciare, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu poate îndrepta erori materiale decât în baza unei hotărâri judecătorești, potrivit art. 911, alin. 2 din codul civil, care prevede că (2) Rectificarea se va încuviința în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive; dreptul la acțiune este imprescriptibil.
Acest text de lege este aplicabil în cazul de față. Astfel, în situația în care Municipiul Timișoara sau S. R. consideră că înscrierea din cartea funciară nu corespunde situației juridice reale, au posibilitatea să formuleze o acțiune în rectificarea cărții funciare, cu respectarea dreptului la contradictorialitate și a principiului legalității.
Prin încheierile de îndreptare a erorii materiale s-au efectuat, în concret, operațiuni de radiere și de intabulare a drepturilor de proprietate aferente apartamentelor care compun imobilul din ., stabilite printr-o hotărâre Judecătorească. A fost încălcat dreptul la contradictorialitate al reclamantei întrucât la operațiunea de radiere a dreptului de proprietate nu au fost comparate înscrisurile care stau la baza dreptului de proprietate, a fost invocată legea 112 din 1995, deși reclamanta nu a cumpărat în temeiul acestei legi.
Fiind o înscriere a unui drept de proprietate a fost încălcat art. 893 care prevede că Înscrierea unui drept real se poate efectua numai:
a) împotriva aceluia care, la data înregistrării cererii, este înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută;
b) împotriva aceluia care, înainte de a fi fost înscris, și-a grevat dreptul, dacă amândouă înscrierile se cer deodată.
Înscrierea nu s-a făcut printr-un act emis împotriva reclamantei, deși îi modifică dreptul de proprietate a acesteia, ci a avut efectul unei exproprieri stabilită printr-o Hotărâre a Consiliului L. Timișoara.
Pe cale de consecință întrucât îndreptarea erorii materiale a avut efectul unei înscriere, respectiv a unei radieri și nu a respectat dispozițiile legale privind înscrierea și nici cele privind rectificarea înscrierilor în cartea funciară, instanța va admite prezenta plângere împotriva încheierii nr._ din 08.04.2014 emisă de registratorul șef al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară T. și a anulat încheierea nr._ din 19.03.2014 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T..
Analizând cererea reclamantei prin care au solicitat instanței să dispună radiera dreptului de proprietate a Statului R. și intabularea în cartea a dreptului ei de proprietate, potrivit art. 28 din legea 7 din 1996 (1) Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial și va fi însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se a constatat actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se va păstra în mapa biroului teritorial.
(2) În cazul hotărârii judecătorești, se va prezenta o copie legalizată, cu mențiunea că este definitivă și irevocabilă.
Având în vedere acest text de lege, instanța a apreciat că cererea de înscriere în carte funciară trebuie adresată în prealabil biroului teritorial ale oficiului teritorial, la care se va anexa prezenta hotărâre, fiind prematură cerere de înscriere, înainte de pronunțarea hotărârii în temeiul căreia se solicită înscrierea. Pentru acest motiv instanța a respins cererea de înscriere în cartea funciară de dreptului reclamanților.
Analizând cererea reclamantei prin care a solicitat constatarea lipsei totale a titlului de proprietate a Statului R., instanța a respins întrucât prezenta acțiune are obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară, instanța a analizat în această procedură specială legalitatea și temeinicia încheierii de carte funciară atacată.
Totodată, potrivit art. 35 din codul de procedură civilă Cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege. Având în vedere acest text legal, cererea reclamantei prin care a solicitat să se constate lipsa totală a titlului de proprietate a Statului R. nu este admisibilă întrucât nu a invocat un interes, reclamanta având posibilitatea formulării unei acțiuni în revendicare dacă dorește apărarea vreunui drept de proprietate împotriva Statului R..
Împotriva sentinței civile nr._/2014 pronunțata de Judecatoria Timișoara, in dos. nr._ /325/2014, a declarat apel ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE T. prin care a solicitat: admiterea apelului, modificarea in tot a sentinței civile nr._/17.11.2014 si in principal, pe cale de excepție, admiterea lipsei calității de reprezentant al pârâtului S. R. pentru reprezentantul Ministerul Finanțelor Publice; în subsidiar, tot pe cale de excepție, admiterea lipsei calității procesuale pasiva a Statului R., calitatea procesuala pasiva in speța revenind Municipiului Timișoara.
În motivarea cererii a solicitat în principal, admiterea excepției lipsei calității de reprezentant al paratului S. R. pentru reprezentantul Ministerul Finanțelor Publice având in vedere dispozițiile art. 25, alin. 2 din Decretul nr. 31/54 privind persoanele fizice si persoanele juridice.
In subsidiar, în măsura in care se va respinge prima excepție a solicitat să se constate lipsa calității procesuale pasive a paratului S. R., prin Ministerul Finanțelor București, calitatea procesuala pasiva fata de cererea formulata revenind exclusiv paratului Municipiul Timișoara, prin Primar si C.L.M. Timișoara, având in vedere faptul ca paratul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice București, nu este proprietarul imobilului in litigiu.
Astfel, având in vedere faptul ca Legea nr. 18/1991 a fondului funciar a intrat in vigoare la data de 20.02.1991, fiind publicata in M.Of. nr. 37/20.02.1991, rezulta ca la data de 20.02.1991 acest teren intravilan, fiind la aceea data in proprietatea Statului R. si in administrarea Primăriei Timișoara, a trecut in proprietatea Municipiului Timișoara, prin efectul legii, potrivit dispozițiilor exprese ale art. 36 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar.
Ca urmare, calitatea procesuala pasiva fata de acțiunea formulata revine in mod exclusiv paratului Municipiul Timișoara, prin Primar si C.L.M. Timișoara, in calitate de actual proprietar de drept al imobilului teren intravilan menționat începând cu data de 20.02.1991, drept pentru care a solicitat instanței sa constate lipsa calității procesuale pasive in cauza a paratului S. R., prin Ministerul Finanțelor București.
C. L. al Municipiului Timișoara și Primarul Municipiul Timișoara a formulat apel împotriva Sentinței civile nr._/2014 prin care a solicitat schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii plângerii împotriva încheierii nr._/08.04.2014, încheiere de respingere prin intermediul căreia s-a respins cererea de reexaminare a încheierii de carte funciară nr._/2014 și pe cale de consecință menținerea ca temeinică și legală a acestei încheieri.
Apelantul apreciază că în cauza dedusă judecății, sunt aplicabile prevederile Codului civil prin art. 913 care prevăd posibilitatea îndreptării erorilor materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară, altele decât cele care constituie cazuri de recii licăre, la cerere sau din oficiu.
Se mai arată că reclamanta are un drept de proprietate doar asupra construcției, nu și asupra terenului aferent, raportat la modul de dobândire al apartamentelor nr. 2 și 3, care au fost înstrăinate prin contractele de vânzare cumpărare nr 352/1 1.03.1997 și 394/16.04.1997 încheiate în temeiul Iegii nr. 1 12/1995 între . foștii chiriași din aceste imobile. Obiectul contractelor îl constituia insă doar apartamentul nr. 2 respectiv nr. 3, nu și terenul aferent acestora, care rămân în proprietate.
Cotele de teren asupra cărora s-a dispus prin încheierile atacate reînscrierea dreptului de proprietate al Statului R., sunt calculate însă raportat la întreaga suprafață a terenului, or art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 se referă doar la terenul aferent construcțiilor (amprenta la sol a construcției), pentru determinarea terenului aferent în înțelesul dispozițiilor legale mai sus enunțate fiind necesară efectuarea unei expertize.
In ceea ce privește susținerile petentei referitoare la Decizia civilă nr.351/09.02.2006 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, se arată că prin această decizia s-a dispus restabilirea situației anterioare în cărțile funciare în sensul radieri dreptului de proprietate înscris în favoarea Statului R. și al înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei S. Ann C. cu titlu de moștenire doar asupra .. nr. 5, SAD 2, SAD 1, SAD 3, SAD 4, SAD 5, SAD 6, SAD7 și a cotelor indivize aferente acestora nu și cu privire la cotele indivize aferente apartamentelor înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995.
De altfel, potrivit art. 7 pct.5 din Legea nr. 10/2001 nu se restituie în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare.
In prezenta speță, susținerile potrivit cărora îndreptarea erorii materiale reprezintă o intabulare în baza HCL nr. 357/2013 sunt nefondate, atâta timp cât prin încheierea atacată s-a dispus reînscrierea dreptului de proprietate al Statului R., nu al Municipiului Timișoara.
Apelantul mai arată că reclamanta a promovat o plângere similară împotriva unei încheieri O. T. vizând cota de teren aferentă garajului pe care îl deține, situat în Timișoara, . nr. 1 și înscris în CF_-C1-U15, plângere respinsă de către Judecătoria Timișoara prin Sentința civilă nr. 4880/10.04.2014 pronunțată în dosar nr._/325/2013.
In drept, s-a prevalat de dispozițiile Legii nr. 7/1996, Legii nr. 112/1995. HCLMT nr. 275/2009, HCLMT nr. 169/2012 și HCLMT nr. 170/2012, HCL 357/2013, art. 913 Cod civil.
S-a solicitat judecarea cauzei si in conformitate cu prevederile art. 41 1 alin.l pct.2 Cod procedură civilă.
OFICIUL DE CADASTRU Șl PUBLICITATE IMOBILIARĂ T. a formulat întâmpinare, prin care a invocat pe cale de excepție, lipsa calității procesuale pasive a intimatei, solicitând respingerea apelurilor înaintate de apelantele intimate Primăria Municipiului Timișoara, C. L. al Municipiului Timișoara, Municipiul Timișoara prin Primar și Administrația Județeană a Finanțelor Publice T. în contradictoriu cu intimata O. T. împotriva sentinței civile nr._/17.11.2014 pronunțate de către Judecătoria Timișoara ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fond, a solicitat admiterea apelurilor ca întemeiate și schimbarea în parte a sentinței civile atacate, în sensul respingerii plângerii împotriva încheierii de respingere nr._/2014, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a încheierii de respingere atacate cu plângere, având în vedere atât motivele apelantelor intimate cât și motivele reținute de registrator în încheierea nr._/2014 și de registratorul-șef în încheierea de respingere nr._/2014 dată în calea de atac a reexaminării.
În temeiul art.411 Cod procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Intimata L. V. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat: în temeiul art. 480 alineatul 1 din Codul de procedură civilă respingerea apelului intimatei A.J.F.P. T. ca nefondat, și, pe cale de consecință, păstrarea, în tot, a sentinței atacate ca temeinică și legală, cu obligarea, în solidar, a apelanților-intimați la plata către intimată a cheltuielilor de judecată ocazionate cu exercitarea prezentei căi de atac, constând în onorariu de avocat, în temeiul art. 451 - 453 din Codul de procedură civilă.
Cu privire la excepția invocată, pe cale principală, de către A.J.F.P. T. privind lipsa calității de reprezentant al Statului R. (in prezenta cauză) a Ministerului Finanțelor Publice, motivele pe care organul fiscal, apelanta-intimată A.J.F.P. T., își întemeiază susținerea acestei excepții nu sunt incidente prezentei cauze. Apreciază că în speță se situează în a doua ipoteză a art. 25, alin. 2 din Decretul nr. 31/54 privind persoanele fizice și persoanele juridice.
Or, având în vedere obiectul cauzei este evident faptul că situația juridică în discuție nu se circumscrie stabilirii sau restabilirii dreptului de proprietate ori acordării de despăgubiri în ceea ce privește imobilele aflate în proprietatea privată a statului, inclusiv terenuri, în baza Legii nr. 18/1991, Legii nr. 33/1994, Legii nr. 112/1995, Legii nr. 1/2000 si Legii nr. 10/2001.
În concluzie nu se poate pune problema unei acțiuni formulată în baza legislației cu privire la stabilirea sau restabilirea dreptului de proprietate, ci o acțiune civilă de rectificare de carte funciară în care Stalul R. a fost intabulat cu un drept de proprietate, sub 15.21 din cartea funciară_ Timișoara (provenită dm cartea funciară de jw hârtie 23 i Timișoara), drept care nu îi aparține și nu i-a aparținut niciodată.
Cu privire la excepția invocată, în subsidiar, de către A.J.F.P. T. privind lipsa calității procesuale pasive a Statului R., Instanța a constatat nevalabilă preluarea de către S. R. a imobilului situat administrativ în Timișoara . (fostă Narciselor, fostă Ocsko T.) nr. 1 înscris în Cartea Funciară colectivă nr._ Timișoara nr. top 139, de 1270 mp de la antecesorii reclamantei din acel Dosar (S. Anu C.), respectiv faptul că naționalizarea imobilului în temeiul Decretului 92/1950 a fost făcută în lipsa unui titlu valabil, sens în care dreptul de proprietate al Statului R. asupra imobilului, teren și construcție, preluat nelegal, nu a existat niciodată.
în raport cu prevederile art. 223 din Codul civil rezultă că Stalul R. este reprezentat și prin Ministerul Finanțelor Publice.
Așadar, faptul că la data încheierii unor contracte de închiriere sau vânzare, S. R. a fost reprezentat de unitățile de stat specializate este lipsit de relevanță în contextul legislativ actual, ca urmare a modificărilor aduse cu privire la reprezentarea legală a statului, în litigiile în care acesta compare ca titular de drepturi și obligații patrimoniale sau de proprietate.
În drept: art. 480 alineatul 1, art. 471 alineatul 5 și art. 205 coroborat cu art. 201 alineatul 1 din Codul de procedură civilă
În temeiul art. 411 alineatul 1 punctul 2 teza a H-a din Codul de procedură civilă (2023) a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Intimata L. V. D. a formulat întâmpinare Ia apelul formulat de către apelantii-intimați C. L. al Municipiului Timișoara și Primarul Municipiului Timișoara, împotriva sentinței civile_ pronunțată de către Judecătoria Timișoara, secția a ll-a civilă, în ședința publică de la termenul de judecată din 17 noiembrie 2014, și comunicat intimaei-petente la domiciliul procedural ales, prin serviciu poștal, la datd de 23 ianuarie 2015, Publicitate Imobiliară nu poate îndrepta erori materiale decât în baza unei hotărâri judecătorești, potrivit art. 911, alin. 2 din codul civil, care prevede că (2) Rectificarea se I a încuviința în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive; dreptul la acțiune este imprescriptibil.
Prin încheierile de îndreptare a erorii materiale s-au efectuat, în concret operațiuni de radiere și de intabulare a drepturilor de proprietate aferente apartamentelor care compun imobilul din ., stabilite printr-o hotărâre judecătorească.
Consideră că Judecătoria Timișoara în mod legal a apreciat că a fost încălcat dreptul la contradictorialitate al acesteia întrucât la operațiunea de radiere a dreptului de proprietate nu au fost comparate înscrisurile care stau la baza dreptului de proprietate, a fost invocată legea 112 din 1995, deși aceasta nu a cumpărat în temeiul acestei legi.
Pe cale de consecință întrucât îndreptarea erorii materiale a avut efectul unei înscrieri, respectiv a unei radieri și nu a respectat dispozițiile legale privind înscrierea și nici cele privind rectificarea înscrierilor in cartea funciară, instanța a admis plângerea formulată de către aceasta împotriva încheierii nr._ din 08.04.2014 emisă ele registratorul șef al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară T. și a anulat încheierea nr._ din 19.03.2014 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T..
Cu privire la susținerile apelanților intimați conform cărora prin contractele de vânzare cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru apartamentele nr. 2 și nr. 3, proprietatea acesteia, s-ar fi transmis dobânditorilor numai dreptul de proprietate asupra construcțiilor și nu și asupra terenului.
Instanța a constatat nevalabilă preluarea de către S. R. a imobilului situat administrativ în Timișoara . (fostă Narciselor, fostă Ocsko T.) nr. 1 înscris în Cartea Funciară colectivă nr._ Timișoara nr. top 139, de 1270 mp de la antecesorii reclamantei din acel Dosar (S. Ann C.),
respectiv faptul că naționalizarea imobilului în temeiul Decretului 92/1950 a fost făcută în lipsa unui titlu valabil, sens în care dreptul de proprietate al Statului R. asupra imobilului, teren și construcție, preluat nelegal, nu a existat niciodată.
În ipoteza în care a acceptat punctul de vedere al intimatului S. R. prin C. L. al Municipiului Timișoara și Primarul Municipiului Timișoara ar fi ca și cum s-ar accepta o a doua naționalizare.
Așadar, având în vedere faptul că atât apartamentul nr. 2, etaj 1, situat administrativ în Timișoara, . (fostă Narciselor, fostă Ocsko T.) nr. 1 înscris în Cartea Funciara nr._-C1-U6 Timișoara cu 309/1270 mp teren, precum și apartamentul nr. 3 situai administrativ în același imobil înscris în Cartea Funciară nr._-C1-U7 Timișoara cu 48/1270 mp teren, au fost achiziționate de către aceasta de la cumpărători dobânditori în baza Legii 112/1995,
și având în vedere prevederile hotărârii judecătorești despre care am făcut vorbire în paragrafele anterioare, rezultă faptul că aceste cote de teren ale imobilelor, nu au fost atribuite „din eroare" ca fiind în proprietate, ci în mod corect, în temeiul deciziei civile pronunțată de către Curtea de Apel Timișoara în Dosarul_/C/2005, prin care s-a constatat titlul nevalabil al statului la preluarea întregului imobil în suprafața de 1270 mp și nu doar a unei fracțiuni din acesta.
După cum a mai susținut, imobilele împreună cu terenul aferent acestora se află sub incidența Legii speciale 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea Statului, iar conform art. 37 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, rezultă, din nou, faptul că intabularea dreptului de proprietate a acesteia eu privire Ia terenul aferent imobilelor individualizate mai sus, astfel cum s-a dispus prin încheierea Biroului de Carte Funciară nr._/26.05.2011, nu a fost o eroare, ci aceasta intabulare s-a efectuat cu respectarea nomelor lega le imperative, iar modificarea acestei intabulări este adevărata eroare care se realizează.
Cu privire la afirmația apelanților-intimați conform căreia „pentru a se putea transmite în mod valabil dreptul de proprietate asupra terenului era necesară conform prevederilor legale încheierea unui contract de vânzare-cumpărare în formă autentică, fapt ce nu s-a întâmplat", a învederat instanței faptul că aceasta, conform normelor legale, frizează absurdul, în sensul că:în virtutea prevederilor Legii nr. 1/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2C01 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, s-a statuat principiul potrivit căruia „Contractele de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1.995, cu modificările ulterioare, sunt acte autentice și constituie titlu de proprietate, opozabil de la data încheierii acestora."
Din această perspectivă, sunt îndeplinite cerințele textului art. 888 din Codul civil care prevede că „înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătorești ramase definitivă, a certificatului de moștenitor sau în baza unui alt act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta."
Cu privire la susținerea apelanților-intimați referitoare la necesitatea efectuării unei expertize, aceasta nu poate fi primită, așa cum, de altfel a statuat și judecătoria Timișoara, în cauză nu este necesară efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea topometrie în determinarea întinderii suprafeței de teren care mi se cuvine, deoarece dreptul acesteia se referă la cote părți exprimate procentual din terenul înscris în Cartea Funciară colectivă nr._ Timișoara, nr. top. 139 în suprafață de 1270 mp, a cărui întindere este determinata matematic în mp.
Referitor la HCL nr. 275/2009 a Consiliului local al Municipiului Timișoara, și a celorlalte acte ale administrației publice locale, fiind dată de o autoritate administrativă la nivel local de valoare legislativă inferioara în raport cu Legea nr. 112/19""5 care este lege organică adoptată în materia proprietății, astfel că aceasta nu poate fi aplica ă în cauza și, ca atare, orice trimitere făcută la dispozițiile ei este lipsită de efecte juridice.
În ceea ce privește invocarea de către apelanții-intimați în cuprinsul apelului a art. 7 punctul 5 din cuprinsul Legii 10/2001, acesta nu numai că operează în favoarea acesteia intimată petenta, venind în sprijinul celor afirmate si susținute până în prezent, ci, mai mult decât atât nu are nici o legătura cu speța de față și vine să confirme raționamentul logic ai considerentelor și dispozitivului hotărârii judecătorești a Curții de Apel de atribuire în proprietatea numitei S. Ann-C. a anumitor imobile.
Astfel, contrar oricărei alte interpretări pe care apelanții-intimați doresc a o conferi textului normativ mai sus indicat, acesta trebuie privit în integralitatea sa, și nicidecum prin separarea alineatului 5 de înțelesul întregului articol 7 din cuprinsul Legii 10/2001.
Se poate concluziona cu ușurință faptul că dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente construcțiilor dobândite în temeiul Legii 112/1995, se bucură de protecție înaltă conferită prin toate textele legale naționale, a căror formulare a fost edictată de către legiuitor în așa fel încât să nu aducă atingere în niciun fel acestui drept.
Cu privire la afirmația apelanților-intimați conform căreia aceasta, petentă, a formulat anterior o acțiune similară cu privire la terenul aferent altui imobil -garaj - situat la aceeași adresă, proprietatea acesteia, menționez că demersul judiciar în Dosarul_/325/2013 nu poate comporta niciun fel de greutate în procesul deliberativ al instanței în prezenta speță sens în care vă solicit respectuos înlăturarea acestei afirmații ca irelevantă.
Cu atât mai mult este abuzivă această „rectificare", neoperată în Cartea Funciară la rândul 16 (nr. CF vechi 234 Timișoara), cu cât s-a dispus prin Decizia civilă nr. 351 pronunțată la 09 februarie 2006 de către Curtea de Apel Timișoara cu putere de lucru judecat faptul că: „instanța a constatat nevalabilă preluarea de către S. Rornâr a imobilului din Timișoara . (fostă Narciselor, fostă Ocsko T.) nt. 1 înscris în CF colectivă 234 Timișoara și CF individual_ Timișoara (a imobilului), nr. top. 139 de 1270 mp de la antecesorii, reclamantei" (n.n. S. Ann C.). Tot conform Deciziei civile 351/2006 a Curții de Apel Timișoara instanța „dispune restabilirea situației anterioare în cărțile funciare în sensul radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea Statului R...." în suprafață totală de 1270 mp, care nici nu a figurat ca și proprietar în Cartea Funciară, Decizie civilă care nu a fost înscrisă CF. la data comunicării acesteia (2006).
Contrar Deciziei civile nr. 351/2006, prin încheierea dispusă ie către B.C.P.I Timișoara se atribuie in mod abuziv și nelegal Statului R. un drep. de proprietate pierdut definitiv și irevocabil prin hotărârea unei instanțe judecătorești.
În drept: art. 480 alineatul 1, art. 471 alineatul 5 și art. 205 coroborat cu art. 201 alineatul 1 din Codul de procedură civilă.
În temeiul art. 411 alineatul 1 punctul 2 teza a II-a din Codul de procedură civilă (2013) solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Analizând apelul apelantei intimate Administrația județeană a Finanțelor publice T. prin prisma motivelor invocate Tribunalul reține că acesta este neîntemeiat.
Tribunalul reține că prin motivele de apel apelanta intimată critică sentința primei instanțe raportat la modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru S. R. și excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. .
În soluționarea excepției lipsei calității de reprezentant a Statului R. a Ministerului Finanțelor Publice Tribunalul reține că dispozițiile art.223 Noul cod civil evocate și de către prima instanță în sentința civilă apelată arată că :”în raporturile civile în care se prezintă nemijlocit ,în nume propriu ,ca și titular de drepturi și obligații ,statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice ,afară de care legea stabilește un alt organ în acest sens.” Din dispoziția legală enunțată rezultă așadar că regula în materia reprezentării Statului R. în viziunea legiuitorului noului cod civil este aceeași cu cea instituită prin art.25 alin. 2 din Decretul Legea nr.31/1954 care a reprezentat vechea reglementare în domeniul reprezentării.
Pentru aceste considerente Tribunalul apreciază că Ministerul Finanțelor Publice are calitatea de reprezentant legal al Statului R. în prezenta cauză, motivul de apel vizând această excepție nefiind fondat.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. Tribunalul reține că prin hotărârea judecătorească care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate al petentei intimate D. L. V., înscriere care ulterior a fost rectificată prin îndreptarea de eroare materială, s-a stabilit cu putere pozitivă de lucru judecat că preluarea de către S. R. a imobilului în litigiu s-a făcut fără titlu valabil, astfel că S. R. are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Analizând apelul apelanților intimați C. L. al Municipiului Timișoara și Primarul Municipiului Timișoara prin prisma motivelor invocate Tribunalul reține că acesta este neîntemeiat.
Tribunalul reține că prin motivele de apel apelanții intimați au criticat pe fond soluția primei instanțe de admitere a plângerii de carte funciară a petentei intimate D. L. V..
Analizând pe fond apelul apelanților intimați Tribunalul în baza rolului devolutiv al apelului constată următoarele:
Petenta intimată D. L. V. este proprietara tabulară a apartamentelor nr.2 și 3 din imobilul situat în Timișoara, . (fostă Narciselor ) nr.1, înscris în CF nr._-C1 Timișoara, apartamente dobândite în temeiul Legii 112/1995.
Prin decizia civilă nr.351 din 09.02.2006 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosar nr._/C/2005 s-a stabilit cu putere de lucru judecat că întregul imobil în litigiu a fost preluat de către S. R. de la antecesorii numitei S. Ann C. fără titlu valabil și s-a dispus restituirea către aceasta din urmă a apartamentului nr.1 înscris în CF ind._,nr. top.139/I/II,apartamentul nr.5 înscris în CF ind._ nr. top.139/V,SAD 2 înscris în CF ind._ nr. top. 139/VII,SAD 1 înscris în CF ind._ nr. top. 139/VI,SAD 3 înscris în CF ind._ nr. top. 139/VIII ,SAD 4 înscris în CF ind._ nr. top. 139/IX ,SAD 5 înscris în CF ind._ nr. top.139/X ,SAD 6 înscris în CF ind._ nr. top. 139/XI și SAD 7 înscris în CF ind._ ,nr. top.139/XII inclusiv asupra cotelor corespunzătoare din părțile comune indivize descrise în CF col.234 Timișoara și individual_ Timișoara respingând în rest pretențiile formulate în baza Legii 10/2001.
Din extrasul de carte funciară colectivă nr._-C1 Timișoara, Tribunalul reține că din părțile comune indivize face parte și terenul construit și neconstruit.
Prin încheierea de carte funciară nr._ din 19.03.2014 a O. T. s-a îndreptat eroarea materială strecurată în operarea dosarului nr._ din 26.05.2011 în sensul radierii dreptului de proprietate a petentei intimate D. L. V. de sub B13 ,B14 din CF col._ Timișoara (provenită din conversia de pe hârtie a CF col.234), drept de proprietate care purta asupra cotelor de teren aferente apartamentului nr. 2 și 3 deținute în proprietate de către petenta intimată și se intabulează acest drept de proprietate în favoarea Statului R. sub B20 în aceeași carte funciară, mod de dobândire fiind stabilit legea .
Împotriva acestei încheieri a formulat petenta intimată cerere de reexaminare, cerere care a fost respinsă prin încheierea de reexaminare nr._ din 08.04.2014 motivat de faptul că petenta intimată în baza Legii 112/1995 a dobândit doar dreptul de proprietate asupra apartamentelor nr.2 și 3 și nu și un drept de proprietate asupra cotei părți aferente din teren .
Tribunalul reține, analizând apelul declarat în cauză de către apelanții intimați că prima instanță în mod corect și legal a apreciat că încheierea de carte funciară atacată cu plângere este nelegală reținând că eroarea îndreptată prin această încheiere nu este o eroare materială în sensul său juridic bine definit de către art.907 și 93 din Noul cod civil ci este o veritabilă intabulare a unui drept de proprietate în baza unei Hotărâri a Consiliului L. al Municipiului Timișoara din 18.06.2013.
Tribunalul reține că fără a statua asupra valabilității actului juridic antemenționat prima instanță în mod corect a stabilit că apelanții intimați aveau la îndemână acțiunea în rectificare de carte funciară și nu procedura îndreptării erorii materiale a înscrierii din cartea funciară.
Pe calea acestei din urmă proceduri s-a realizat în realitate un transfer al dreptului de proprietate din patrimoniul petentei intimate în patrimoniul apelanților intimați fără a se realiza o procedură contradictorie în care să se discute legalitatea titlurilor.
Conchizând Tribunalul reține că în mod corect prima instanță a apreciat că întrucât prin încheierea de carte funciară s-a dispus efectuarea unei îndreptări a erorii materiale cu efectul unei înscrieri, respectiv a unei radieri, nu au fost respectate dispozițiile legale privind înscrierea și nici rectificarea de carte funciară astfel că această încheiere de carte funciară este nelegală.
Pentru aceste considerente în temeiul art.480 Noul cod procedură civilă Tribunalul va respinge apelurile declarate în cauză de către intimații apelanți ca neîntemeiate și va menține ca legală și temeinică sentința primei instanțe.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată Tribunalul reține că ele au fost solicitate de către petenta intimată în apel astfel că în temeiul art.453 Noul cod procedură civilă reținând culpa procesuală a intimaților apelanți instanța va obliga pe aceștia în solidar la plata către petenta intimată a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial potrivit chitanței nr.198 din 06.02.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat în cauză de către apelanta intimată Administrația Județeană a Finanțelor Publice T. în reprezentarea Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în Timișoara, ..9B, jud. T. în contradictoriu cu intimata petentă D. L. V., domiciliată în Timișoara, ., ., jud. T., cu domiciliul ales la Cabinet Avocat O. M. M. A., Timișoara, ., . împotriva sentinței civile nr._/2014 a Judecătoriei Timișoara, ca neîntemeiat.
Respinge apelul declarat în cauză de către apelanții intimați S. român prin C. L. al Municipiului Timișoara și Primarul Municipiului Timișoara, cu sediul în Timișoara, ., nr.1, jud. T. în contradictoriu cu intimata petentă D. L. V. împotriva sentinței civile nr._/2014 a Judecătoriei Timișoara, ca neîntemeiat
Obligă apelanții intimați în solidar la plata către intimata petentă a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. R. Ț. C.
GREFIER,
ȘOFRONICI R. M.
Red. R.A. 28 Aprilie 2015
Tehnored. R.Ș. 28 Aprilie 2015
Prima inst. jud: C. Ș. D.
Red 2 ex, .>
| ← Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 844/2014.... | Pretenţii. Hotărâre din 05-05-2015, Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
