Contestaţie la executare. Decizia nr. 82/2013. Tribunalul TULCEA

Potrivit Titlului executoriu nr. 5828, natura obligației de plată o reprezintă creanțe externe Uniunea Europeană, potrivit Deciziei de impunere nr. 5827/19.03.2012 cu termen de plată la data de 20.04.2012.

Conform art. 45 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat potrivit art. 44 nu este opozabil contribuabilului și nu produce niciun efect juridic.

Conform art. 141 alin. 1 și 2 din O.G. nr. 92/2003, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu, iar titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.

În cauză, instanța de fond a constatat că intimata a procedat la începerea executării silite prin emiterea somației, fără a comunica decizia de impunere care a stat la baza emiterii titlului executoriu și înainte de termenul când creanța fiscală devenea scadentă.

Astfel, în timp ce Decizia de impunere nr. 5827/19.03.2012 avea termen de plată la data de 20.04.2012, intimata a emis la data de 23.03.2012, somația și titlul executoriu.

Potrivit art. 174 alin. 3 din OU 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, dacă admite contestația la executare, instanța, după caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării înseși, anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Administrația Finanțelor Publice Tulcea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

S-a susținut în motivarea recursului că, urmare adresei comunicate de către Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit prin care se comunicau obligațiile datorate de Asociația Consiliilor Locale Ceatalchioi și Pardina s-a emis Titlul executoriu Nr. 5828/23.03.2012 și Somația nr. 36/_ cu respectarea art. 145 din O.G. Nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

S-a mai arătat că în titlul executoriu s-a strecurat o eroare, în sensul că termenul de plată era 20.03.2012, și nu data de 20.04.2012.

S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației ca nefondate.

Intimata a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât instanța a reținut corect că decizia de impunere nu a fost comunicată și nu poate produce efecte juridice.

Examinând cauza în raport de critica formulată, tribunalul constată recursul nefondat.

Potrivit art. 141 alin. 1 și 2 din O.G. nr. 92/2003, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu iar titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 45 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat potrivit art. 44 nu este opozabil contribuabilului și nu produce efecte juridice.

In cauză, obligația de plată reprezentând creanță externă Uniunea Europeană, a fost stabilită prin decizia de impunere nr. 5827/19.03.2012 cu termen de plată la 20.04.2012.

Deși decizia de impunere era din data de 19.03.2012, la data de 23.03.2012 a fost emisă somația și titlul executoriu fără însă ca decizia să fie comunicată înainte de emiterea actului de executare.

D. urmare, în mod corect, prima instanță a anulat actele de executare, respectiv titlul executoriu și somația de plată ca nelegale, fiind întocmite și puse în executare înainte de comunicarea deciziei de impunere pentru a putea fi contestată dacă debitorul contestă existența creanței.

Susținerea din recurs că în cauză pot fi aplicabile prevederile art. 48 din O.G. nr. 92/2003 nu are relevanță asupra cauzei de față având în vedere că motivul de nelegalitate îl constituie necomunicarea deciziei de impunere înainte de începerea executării.

Față de toate aceste considerente, în conformitate cu art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul civil formulat de recurenta A.N.A.F. – ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI TULCEA, cu sediul în Tulcea, . bis, județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 2574/18.09.2012, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimații-contestatori U. A.-TERITORIALĂ . PARDINA și C. L. AL C. PARDINA, toți cu sediul în ., având ca obiect contestație la executare, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 februarie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

V. A. C. B. L. R.

E. B.

05.03.2013

red.jud.EB

Tehnored.DS/ex. 2

07.03.2013