Partaj judiciar. Decizia nr. 781/2013. Tribunalul TULCEA
Comentarii |
|
Decizia nr. 781/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 29-10-2013 în dosarul nr. 2020/327/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr.781
Ședința publică din data de 29 octombrie 2013
Președinte: E. N.
Judecători: D. N.
L. N.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de către recurenta-parata D. O. domiciliata in ., impotriva sentintei civile nr.999/18.03.2013 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect iesire din indiviziune, in contradictoriu cu intimatul-reclamant D. P. (ns.28.08.1939) domiciliat in . si intimatul-parat D. P. (ns.29.11.1970) domiciliat in ..
Dezbaterile in recurs au avut loc in sedinta publica din 17.10.2013, sustinerile in recurs ale partilor prezente fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea dată, care face parte integranta din prezenta hotarare.
TRIBUNALUL:
Asupra recursului civil de față
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr._ la 23.03.2012, reclamantul D. P. a chemat în judecată pârâții D. P. și D. O., pentru a se dispune ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul situat în ., în valoare de 39.300 lei, compus din teren în suprafață totală de 1.451 mp, precum și din locuință (C1) edificată din ceamur, învelită cu țiglă, formată din 3 (trei) camere, o bucătărie, magazie și sală, care ocupă o suprafață construită de 106,99 mp, învecinat la nord cu drumul stradal, la sud cu proprietatea C. P., la est cu proprietatea R. P. și la vest cu proprietatea I. Slave.
Prin sentința civilă nr. 999/18.03.2013 Judecătoria Tulcea a admis acțiunea și a constatat că reclamantul D. P. (CNP_) cu o cotă de 5/8 în calitate de soț supraviețuitor, pârâtul D. P. (CNP_) cu o cotă de 3/16 în calitate de fiu și pârâta D. O. cu o cotă de 3/16 în calitate de fiică, dețin în indiviziune imobilul situat în ., în valoare de 39.300 lei, compus din teren în suprafață totală de 1.451 mp, precum și din locuință (C1) edificată din ceamur, învelită cu țiglă, formată din 3 (trei) camere, o bucătărie, magazie și sală, care ocupă o suprafață construită de 106,99 mp, învecinat la nord cu drumul stradal, la sud cu proprietatea C. P., la est cu proprietatea R. P. și la vest cu proprietatea I. Slave, din care cota de ½ a aparținut defunctei D. D., decedată la 27.01.2002.
În baza art. 6739 din Codul anterior de procedură civilă, raportat la art. 6 alin. 6 și art. 1143 Noul Cod Civil, s-a dispus ieșirea din indiviziune prin atribuirea: către partea reclamantă D. P. (CNP_) a lotului nr. 1, în suprafață de 1.201 mp, învecinat la nord cu drumul stradal, la sud cu proprietatea C. P., la est cu proprietățile R. P. și cu lotul 2 aparținând pârâtei D. O., iar la vest cu proprietatea I. Slave, potrivit schiței din nota răspunsului la obiecțiunile raportului de expertiză L. G. V., depuse la dosar la 5.02.2013 (fila 48) și către pârâta D. O. a lotului nr. 2, în suprafață de 250 mp, învecinat la nord cu drumul stradal, la sud cu proprietatea C. P., la est cu proprietatea R. P., iar la vest cu lotul nr. 1 atribuit reclamantului, potrivit schiței din nota răspunsului la obiecțiunile raportului de expertiză L. G. V., depuse la dosar la 5.02.2013 (fila 48).
Pentru egalizarea valorică a drepturilor cuvenite părților, s-a dispus obligarea reclamantului D. P. (CNP_) la plata sultei de 7.370 lei către pârâtul D. P. (CNP_).
În baza art. 274 alin. 1, raportat la art. 277 Cod procedură civilă, s-a dispus obligarea pârâtului D. P. (CNP_) și a pârâtei D. O. la plata sumei de câte 440,6 lei fiecare către partea reclamantă D. P. (CNP_), reprezentând proporția aferentă cotelor legale stabilite în baza certificatului de moștenitor nr. 179/11.11.2011 eliberat de B.N.P. G. A. și G. G., din totalul cheltuielilor de judecată suportate de reclamant, în sumă de 1.175 lei.
Totodată a fost fixat onorariul definitiv aferent expertizei judiciare la suma de 600 lei și s-a constatat că prin încheierea din 11.02.2013 s-a dispus avansarea acestei sume din fondurile Biroului Local de Expertize Tehnice Judiciare de pe lângă Tribunalul Tulcea în beneficiul expertului tehnic L. G. V..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că părțile sunt moștenitorii legali ai defunctei D. I., decedată la 27.01.2002, cotele cuvenite fiind stabilite prin certificatul nr. 179 eliberat de B.N.P. G. A. și G. G., necontestat.
Prin urmare, a considerat instanța, coproprietarii masei succesorale compuse din terenul în suprafață totală de 1.451 mp, precum și din locuința (C1) edificată din ceamur, învelită cu țiglă, formată din 3 (trei) camere, o bucătărie, magazie și sală, care ocupă o suprafață construită de 106,99 mp, învecinat la nord cu drumul stradal, la sud cu proprietatea C. P., la est cu proprietatea R. P. și la vest cu proprietatea I. Slave, sunt: reclamantul D. P. (CNP_) cu o cotă de 5/8 în calitate de soț supraviețuitor, pârâtul D. P. (CNP_) cu o cotă de 3/16 în calitate de fiu și pârâta D. O. cu o cotă de 3/16 în calitate de fiică.
La soluționarea cauzei, instanța a reținut incidența prevederilor art. 1143 Noul Cod Civil, raportat la dispozițiile art. 6739 și art. 67310 alin. 4 Cod procedură civilă, cu aplicarea prevederilor art. 2 alin. 3 din Legea 272/2004 și art. 887 alin. 1 N.C.civ. și a avut în vedere împrejurarea că imobilul este partajabil, iar atât reclamantul, cât și pârâta D. O. au solicitat atribuirea unor loturi, fiind aplicabilă regula cu caracter general instituită de art. 6735 alin. 2 din Codul anterior de procedură civilă, potrivit căruia instanța va face împărțeala în natură.
Împotriva acestei sentințe civile în termen legal a formulat recurs, pârâta D. O., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală întrucât prima instanță a procedat greșit la stabilirea sultei ce i se cuvine precum și a cuantumului obligației de plată a cheltuielilor de judecată.
A arătat recurenta-pârâtă faptul că deși în calitate de moștenitoare deține o cotă de 3/16 din masa de partaj, a primit un lot format numai din suprafața de teren de 250 mp în valoare de 4.600 lei, deși conform cotei sale de moștenire valoarea acesteia era de 7.370 lei.
Prin urmare, în mod greșit intimatul-reclamant nu a fost obligat la plata sultei ce i se cuvenea recurentei pârâte în sumă de 2.770 lei, respectiv diferența dintre valoarea cotei sale de 3/16 în valoare de 7.370 lei și contravaloarea terenului ce i s-a atribuit de 4.600 lei.
Un alt motiv de recurs se referă la faptul că instanța a făcut o aplicare greșită a art. 276 Cod pr. civilă relativ la cheltuielile de judecată datorate corespunzător cotelor deținute de fiecare parte.
În apărare, reclamantul D. P. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca nefondat.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, se reține că recursul este întemeiat.
Astfel, potrivit expertizei tehnice imobiliare efectuată în cauză de expert L. G. Vincențiu valoarea masei de partajat este de 39.300 lei, din care terenul în suprafață de 1451 mp în valoare de 26.400 lei, iar construcția în valoare de 12.900 lei.
Intimatul-reclamant D. P. deține o cotă de 5/8 din masa de partaj în calitate de soț supraviețuitor, intimatul-pârât D. P. deține o cotă de 3/16 în calitate de fiu, iar recurenta pârâtă D. O. deține o cotă de 3/16 în calitate de fiică.
Recurentei-pârâte D. O. i-a fost atribuit lotul nr. 2 potrivit acestui raport de expertiză în suprafață de 250 de mp și în a valoare de 4.600 lei. Prin urmare, intimatul-reclamant D. P. datorează recurentei parate, cu titlul de sultă, suma de 2.770 lei, respectiv diferența dintre valoarea cotei recurentei-pârâte de 3/16 din masa de partaj, cotă în valoare de 7.370 lei și contravaloarea terenului ce i s-a atribuit în sumă de 4600 lei.
Tot corespunzător cotei de 3/16 din masa de partaj cuvenită recurentei-pârâte D. O., conform prevederilor art. 276 Cod pr. civilă, aceasta datorează cu titlul de cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant doar suma de 220 lei și nu 440 lei, cum în mod greșit a reținut instanța de fond.
Pentru aceste considerente urmează a admite recursul și a modifica în parte hotărârea atacată cu privire la sultă și la cheltuielile de judecată, în sensul că pentru egalizarea valorică a drepturilor cuvenite părților va fi obligat intimatul-reclamant D. P. și la plata sumei de 2.770 lei cu titlul de sultă către recurenta-pârâtă D. O..
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod pr. civilă, urmează a obliga recurenta-pârâtă D. O. și intimatul-pârât D. P. la plata sumei de câte 220,3 lei fiecare, către intimatul-reclamant D. P., cu titlul de cheltuieli de judecată.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate și se va dispune obligarea intimaților la plata sumei de 119,3 lei cheltuieli de judecata în recurs, către recurenta-pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul civil declarat de către recurenta-parata D. O. domiciliată in ., împotriva sentinței civile nr. 999/18.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect ieșire din indiviziune, în contradictoriu cu intimatul-reclamant D. P. (ns. 28.08.1939) domiciliat in . si intimatul-parat D. P. (ns.29.11.1970) domiciliat in ..
Modifica în parte hotărârea atacată cu privire la sultă și la cheltuielile de judecată, în sensul că pentru egalizarea valorică a drepturilor cuvenite părților va fi obligat intimatul-reclamant D. P. și la plata sumei de 2.770 lei cu titlul de sultă către recurenta-pârâtă D. O..
În baza art. 274 al.1 raportat la art.277 Cod procedură civilă vor fi obligați recurenta-pârâtă D. O. si intimatul-pârât D. P. la plata sumei de câte 220,3 lei fiecare, către intimatul-reclamant D. P., cu titlul de cheltuieli de judecata.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Obliga intimații la plata sumei de 119,3 lei cheltuieli de judecata in recurs, către recurenta-parata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 29 octombrie 2013.
P R E Ș E D I N T E, JUDECĂTORI, GREFIER,
E. N. D. N. P. L.
L. N.
Jud. fond. D.N.G.
Redactat jud. D.N./06.11.2013
Tehnoredactat gref. G.R./.13.11.2013/2 ex.
← Plângere contravenţională. Decizia nr. 631/2013. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 151/2013. Tribunalul... → |
---|