Plângere contravenţională. Decizia nr. 500/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 500/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 1490/179/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 500
Ședința publică din data de 13 iunie 2013
Președinte: E. N.
Judecători: V. A.
D. N.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de către recurentul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER – I.S.C.T.R. cu sediul in Bucuresti, ..38, sector 1 si sediul procesual ales in Constanta, ., nr.2, .. Constanta, impotriva sentintei civile nr.194/20.03.2013 pronuntata de Judecatoria Babadag in dosarul nr._, avand ca obiect plangere contraventionala, in contradictoriu cu intimata . SRL cu sediul in loc. Schitu, ., jud. Constanta.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat av. G. M. in calitate de aparator al intimatei in baza imputernicirii avocatiale existente la dosar, lipsa fiind reprezentantul recurentei.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art.87 si urm. C.pr.civ..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca recursul este declarat in termen, motivat si scutit de taxe, după care,
Față de sustinerea aparatorului intimatei ca nu mai are alte cereri de formulat sau explicatii de dat in completarea cercetarii judecatoresti, instanta constata dosarul in stare de judecata si acorda cuvantul in recurs.
Aparatorul intimatei, avand cuvantul in recurs, solicita respingerea recursului ca nefondat si mentinerea hotararii instantei de fond ca temeinica si legala. Arata ca instanta de fond corect a aplicat sanctiunea cu avertismentul intrucat s-a facut dovada ca soferul urmase cursurile, sustinuse examenul, dar nu intrase in posesia atestatului din motive financiare. Mentioneaza ca prin fapta savarsita nu a fost pusa in pericol viata cetatenilor.
TRIBUNALUL:
Asupra recursului civil de față,
Prin plângerea contravențională adresată Judecătoriei Tulcea și înregistrată pe rolul Judecătoriei sub nr._ din data de 24.04.2012, petenta . SRL prin administrator C. D. a contestat procesul verbal de contravenție . nr._ din 09.04.2012 întocmit de I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – I. TERITORIAL II, prin care a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 14.000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 3 alin. 14 din H.G. 69/2012.
În motivarea plângerii, s-a susținut că la începutul anului nu a încheiat decât un singur contract, astfel încât conducătorul auto, care este și ginerele administratorului societății petente nu a avut bani pentru a-și reînnoi certificatul de competență profesională, deși a susținut examenul organizat în acest scop, însă nu a obținut certificatul.
S-a susținut că, angajatul său nu a pus în pericol siguranța publică, de a conduce în stare de ebrietate sau să depășească greutatea admisă și cum societatea nu a mai fost amendată, consideră că amenda aplicată nu se justifică.
De asemenea s-a solicitat a se avea în vedere disp. art. 5 al. 5 din O.G. nr. 2/2001 și art. 21 al.3, din același act normativ, care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Consideră că pericolul social este scăzut, apreciind că s-a adus o atingere minimă a valorilor sociale ocrotite de normele sancționatoare.
În concluzie s-a solicitat, în principal, admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului de contravenție.
În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție ca temeinic și legal.
Judecătoria Tulcea prin sentința civilă nr. 3370/14.11.2012 a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Babadag, reținând că în temeiul art. 32 al.2 din OG 2/2001 este instituit ca și criteriu de identificare a instanței competente teritorial să soluționeze plângerea împotriva procesului verbal, criteriul locului săvârșirii faptei contravenționale, fapta fiind săvârșită în localitatea Baia, aflată în raza de circumscripție a Judecătoriei Babadag.
Cauza a fost înregistrată urmare declinării de competență pe rolul Judecătoriei Babadag sub nr._ .
Prin sentința civilă nr. 194 din 20 martie 2013, Judecătoria Babadag – Județul Tulcea a admis în parte plângerea contravențională formulată petenta . SRL, cu sediul în localitatea Schitu, ., ., împotriva procesului verbal . nr._ din 09.04.2012 emis de I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – I. TERITORIAL II, cu sediul în București, ..38, sector 1, cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul C., ., nr. 2, . C..
A anulat procesul verbal de contravenție . nr._ din 09.04.2012, sub aspectul înlocuirii sancțiunii.
S-a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 14.000 lei cu sancțiunea avertisment.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/09.04.2012 întocmit de I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – I. TERITORIAL II, societatea petentă a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de_ lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 3 pct. 14 din H.G. nr. 69/2012, reținându-se că în data de 19.03.2012, ora 11,40, pe DN 22 km 226+730, Intersecția Două Cantoane, pe raza loc. Baia. jud. Tulcea, a fost oprit și verificat ansamblul de vehicule cu numărul de înmatriculare_ /_, utilizator S.C. T. Transport 2008 S.R.L., condus de N. L., ce efectua transport rutier public de mărfuri, în urma verificărilor constatându-se că certificatul de competență profesională al conducătorului auto este expirat din data de 23.02.2012.
S-a menționat faptul că petentul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, respectiv suma de 7000 lei.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu a fost semnat de către petentă, agentul constatator menționând că la momentul întocmirii procesului-verbal, reprezentantul legal al societății nefiind de față nu poate formula obiecțiuni. De asemenea, agentul constatator a menționat și motivul pentru care procesul verbal contestat nu este semnat de către un martor asistent, întrucât martorii aflați de față nu au calitatea de martor.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 14 din Hotărârea nr. 69 din 1 februarie 2012 privind stabilirea încălcărilor prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum și a sancțiunilor și măsurilor aplicabile în cazul constatării acestor încălcări, utilizarea de către operatorul de transport rutier/întreprinderea de transport rutier în cont propriu a unor conducători auto fără atestat/certificat de competență profesională sau al căror atestat/certificat de competență profesională are termenul de valabilitate expirat, iar potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 din același act normativ, contravențiile prevăzute la art. 3 se sancționează cu amendă în sumă de la 14.000 lei la 18.000 lei.
Instanța a încuviințat petentei, probele cu înscrisuri și martorul N. L., apreciindu-le legale, concludente, pertinente și utile soluționării cauzei,
La termenul de judecată din data de 28.02.2013, petenta a depus certificatul de pregătire profesională a conducătorului auto cu valabilitate până la data de 30.03.2017.
Martorul N. L. a declarat că în primăvara anului 2012 a fost oprit de către un inspector din cadrul I. Insp.2 București și deși avea atestatul expirat, susținuse înainte cu o săptămână de constatarea contravenției, examenul pentru obținerea atestatului.
A mai declarat martorul că nu a reînnoit acest atestat din lipsa banilor, întrucât pentru înscrierea la școală se plătește o taxă, iar el este singurul angajat al societății petente, aceasta deținând doar un autocamion, iar situația financiară a societății este foarte grea, fiind aproape de faliment.
Martorul a mai declarat că a adus la cunoștință agentului constatator că a susținut examenul pentru obținerea atestatului.
Este de subliniat că petenta a făcut dovada reînnoirii certificatul de pregătire profesională a conducătorului auto cu valabilitate până la data de 30.03.2017.
Statuând asupra individualizării sancțiunii se apreciază că se impune pentru o justă individualizare a sancțiunii, reindividualizarea acesteia.
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Este de subliniat că, pentru contravenția prevăzută de art. 3 pct.14 din H.G. nr. 69/2012, amenda contravențională este cuprinsă între 14.000 lei și 18.000 lei, iar petentei i-a fost aplicată sancțiunea minimă prevăzută de articolul sus menționat, respectiv amenda în cuantum de 14.000 lei.
Ceea ce deosebește contravenția de infracțiune este gradul de pericol social și de aici și sancțiunea diferită a unor astfel de fapte, individualizarea sancțiunii reflectând dimensiunea gradului concret de pericol social al faptei, acest raport reflectând rațiunea proprie a sancțiunii.
Criteriul principal de care se ține cont când se individualizează sancțiunea este împrejurarea în care s-a săvârșit contravenția. Pe lângă acest criteriu, în aprecierea gradului de pericol social, mai trebuie avută în vedere, mai ales, atitudinea contravenientului față de fapta comisă.
Pentru a se realiza justa individualizare a sancțiunii ce urmează a fi aplicată, agentul constatator trebuie să facă o apreciere cât mai corectă a pericolului social al faptei.
Agentul constatator nu trebuie să facă din aplicarea amenzii un scop în sine pentru că sancțiunea nu este un răspuns al societății care să impună întotdeauna ca formă a coerciției amenda, ci este un mijloc de reglare a unor raporturi sociale ce implică printre altele și arătarea pericolului social al faptei și al consecințelor ce ar fi putut avea loc. Aceasta pentru că sancțiunea juridică nu este numai o măsură de constrângere, ci și un mod de prevenire a săvârșirii de fapte ilicite.
În lumina criteriilor sus reținute, s-a apreciat raportat la pericolul social concret al faptei, la situația financiară a petentei și cum aceasta a făcut dovada reînnoirii certificatului de competență profesională, că se impune reindividualizarea sancțiunii aplicate și aplicarea unei sancțiuni proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
Impotriva acestei sentințe civile, în termen legal a formulat recurs intimata I. de S. pentru Control în Transportul Rutier – I.S.C.T.R. – I. Teritorial Nr. 2 București, solicitând modificarea în parte a hotărârii doar în ceea ce privește preschimbarea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, nefiind de acord cu înlocuirea sancțiunii stabilite prin actul de control.
S-a susținut de către recurentă că, în conformitate cu prev. art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ, iar actul normativ în baza căreia a fost stabilită această contravenție, respectiv HGR nr. 69/2012, nu prevede aplicarea sancțiunii avertisment pentru nici o contravenție ci prevede numai aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale pentru toate contravențiile.
Cum hotărârea de guvern mai sus menționată reprezintă norma juridică specială în materia contravențiilor din domeniul efectuării transporturilor rutiere, în timp ce O.G. nr._ este norma juridică generală, instanța de recurs trebuie să aibă în vedere cu prioritate norma juridică specială.
S-a mai susținut că, fapta în sine reprezintă una din cele mai grave contravenții din domeniul transporturilor rutiere, iar agentul constatator a dovedit chiar prea multă înțelegere și bunăvoință aplicând amenda minimă prevăzută de lege pentru această faptă.
Contravenția a existat cu adevărat, iar procesul verbal face dovada până la proba contrarie și creează prezumția de adevăr, contravenienta nedovedind prin nicio probă o situație contrară.
In consecință, s-a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal de contravenție ca temeinic și legal.
Examinând hotărârea atacată, față de motivele invocate cât și din oficiu tribunalul consideră că recursul formulat este nefondat.
In speță, petenta S.C. T. T. 2008 S.R.L. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 14.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 3 pct. 14 di H.G. NR. 69/2012, constând în aceea că la data de 19 martie 2012, pe raza localității Baia, jud. Tulcea, s-a constatat că, conducătorul auto al ansamblului de vehicule cu nr. de înmatriculare_ /_ aparținând petentei pe nume N. L. avea certificatul de competență profesională expirat din 23 februarie 2012.
Din înscrisul depus la dosarul cauzei la data de 28.02.2013, rezultă că în prezent N. L. a obținut certificatul de pregătire profesională valabil până la 30 martie 2017. Totodată, a mai rezultat din declarația martorului cu același nume că înainte cu o săptămână de constatarea contravenției, petentul susținuse examenul pentru obținerea atestatului, însă nu a fost în măsură să reînnoiască atestatul din lipsa banilor, fiind singurul angajat al societății petente, și că a adus la cunoștința agentului constatator faptul că deși avea atestatul expirat susținuse în urmă cu puțin timp examenul pentru obținerea atestatului.
In raport de aceste circumstanțe, instanța a procedat asupra reindividualizării sancțiunii amenzii contravenționale are deși a fost stabilită la limita minimă prev. de art. 3 pct. 14 din H.G. nr. 69/2012, este în cuantum destul de ridicat respectiv de 14.000 lei, având în vedere și situația financiară a petentei. Reținând criteriile de individualizare a sancțiunii prev. de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, instanța în mod corect a apreciat că dat fiind pericolul social redus al faptei, situația financiară a petentei împrejurarea că s-a făcut dovada reînnoirii certificatului de competență profesională, se impune aplicarea unei sancțiuni mai ușoare, aceea a avertismentului, în măsură să ducă la formarea unei atitudini corespunzătoare a contravenientului.
In ceea ce privește susținerea în sensul că, actul normativ în baza căruia este reglementată această contravenție nu prevede aplicarea sancțiunii avertisment pentru nicio contravenție, aceasta este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 3 din O.G. Nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, avertismentul, ca sancțiune contravențională, se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției, care este în speță H.G. nr. 69/2012, nu prevede această sancțiune.
Prin urmare, instanța reținând pericolul social redus și circumstanțele săvârșirii faptei, în mod just a apreciat că în vederea îndreptării conduitei contravenientului este suficientă aplicarea sancțiunii cu avertisment.
In raport de aceste considerente, cum critica formulată este neîntemeiată, se va respinge recursul formulat ca nefundat, hotărârea pronunțată fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil declarat de către recurentul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER – I.S.C.T.R. cu sediul în Bucuresti, .. 38, sector 1 si sediul procesual ales în Constanta, ., nr. 2, .. Constanta, împotriva sentinței civile nr. 194/20.03.2013 pronunțată de Judecătoria Babadag, în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională, in contradictoriu cu intimata S.C. T. TRANSPORT 2008 SRL cu sediul în loc. Schitu, ., jud. Constanta, ca nefondat.
Menține hotărârea atacata ca fiind temeinică si legală.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 iunie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
E. N. V. A. P. L.
Conf.art.261 Cod proc. civ.,pt.jud.CO
Semnează președintele instanței
D. N.
Conf.art.261 Cod proc. civ.,pt.jud.CO
Semnează președintele instanței
02.07.2013
Red.jud.VA
Tehnored.DS/ex. 2
02.07.2013
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 94/2013. Tribunalul TULCEA | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 70/2013.... → |
|---|
