Fond funciar. Decizia nr. 672/2015. Tribunalul TULCEA
Comentarii |
|
Decizia nr. 672/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 20-08-2015 în dosarul nr. 1409/327/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr.672
Ședința publică din data de 20 august 2015
Completul compus din:
Președinte: V. A.
Judecător: S. G.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de către apelanta-pârâta C. M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, impotriva sentintei civile nr.403/10.02.2015 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect fond funciar, in contradictoriu cu intimatul-reclamant I. G., cu domiciliul în Tulcea, ., . și intervenienții forțați I. A., cu domiciliul în Tulcea, ., județul Tulcea, I. M., cu domiciliul în Tulcea, ., județul Tulcea și S. G., cu domiciliul în Tulcea, ., județul Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat av.G. Michael in calitate de aparator al apelantei-reclamanta, in baza imputernicirii avocatiale existente la dosar, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca apelul este declarat in termen, motivat si scutit de taxe, după care,
Față de sustinerea aparatorului apelantei ca nu mai are alte cereri de formulat sau explicatii de dat in completarea cercetarii judecatoresti, instanta constata dosarul in stare de judecata si acorda cuvantul in apel.
Apărătorul apelantei, având cuvântul în apel, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul respingerii acțiunii ca nefondate, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
A arătat apărătorul apelantei că prin sentința civilă nr.229/2013 apelanta a fost obligată la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,5 ha teren pe un alt amplasament decât cel stabilit de către expert G. P., iar între reclamanți și apelantă s-a purtat corespondență prin care se ofereau alte amplasamente, dar aceștia au refuzat.
Susține că în adresa din data de 13.03.2014 se precizează că s-a înaintat o a doua ofertă, iar în data de 19.03.2014 reclamantul solicită vechiul amplasament și în această situație s-au blocat demersurile de punere în posesie. Mai arată că pe vechiul amplasament se află o plantație de viță de vie a unei societăți comerciale și într-o atare situație s-ar fi încălcat prevederile art.4 ind.1 din Legea nr.1/2000.
TRIBUNALUL:
Prin cererea adresată Judecătoriei Tulcea și înregistrată sub nr._ din data de 25.02.2014, reclamantul I. G. a chemat în judecată pe pârâta C. M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR TULCEA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată aceasta la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,5 ha teren potrivit Sentinței civile nr. 229/23.01.2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._ în termen de 30 de zile, precum și obligarea sa la plata unei despăgubiri în cuantum de 100 lei/zi de întârziere începând cu data depunerii cererii și până la punerea în posesie efectivă, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.403/10.02.2015 Judecătoria Tulcea a respins excepția prematurității invocată de pârâtă prin întâmpinare, ca nefondată; a admis cererea principală, precum și cererea de intervenție forțată și a obligat pârâta să pună în posesie reclamantul și intervenienții forțați cu terenul arabil pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în suprafață de 1,5 ha.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma fondului cauzei instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 229/23.01.2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._ menținută și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 241/03.04.2013 a Tribunalului Tulcea, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamant și s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/16.09.2002 emis pe numele I. G., I. A., I. M. și I. S. și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate privată pentru suprafața de 1,5 ha teren arabil pe un alt amplasament decât cel individualizat prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert G. P. în dosar nr._ consimțit de către reclamant și intervenienți sau prin acordare de despăgubiri, dacă prima variantă nu este posibilă (fila 6-8).
Ulterior pronunțării acestei sentințe, reclamantul s-a adresat în mai multe rânduri pârâtei C. M. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Tulcea pentru punerea în posesie cu suprafața de teren reconstituită. Întrucât demersurile sale au rămas fără rezultat, reclamantul a solicitat obligarea comisiei la respectarea atribuțiilor ce-i revin potrivit dispozițiilor legale în materie.
A reținut prima instanță că prin cerere reclamantul a avut în vedere actul de proprietate existent pe numele antecesorului său ce garantează doar existența dreptului nu și suprafața efectivă a terenului, ce urma a fi determinată prin măsurătorile ce se impuneau a fi făcute cu ocazia punerii în posesie.
Anterior, reclamantul a obținut Sentința civilă nr. 229/23.01.2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._ menținută și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 241/03.04.2013 a Tribunalului Tulcea, astfel că era îndreptățit să aprecieze că în termen rezonabil i se va emite titlul de proprietate și că va fi pus în posesie în condițiile art. 27 din Legea nr. 18/1991.
S-a mai reținut că și în această situație, reclamantul nu a fost pus în posesie nici după aproape un an de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești susmenționate, iar cele două oferte de care se prevalează pârâta, comunicate reclamantului pentru exprimarea dreptului de opțiune, fără a fi însoțite de un plan parcelar sau un minim de indicații privind amplasarea concretă în zonă a terenurilor ofertate nu sunt suficiente, astfel că raportat la succesiunea datelor ce rezultă din înscrisurile existente la dosar, atitudinea comisiei municipale în rezolvarea problemei punerii în posesie a reclamantului cu privire la suprafața de teren reconstituită poate fi asimilată, în opinia instanței, unui refuz al acesteia.
A mai arătat prima instanță că nici înainte de introducerea cererii și nici în fața instanței de judecată, comisia nu a explicat și nu a dovedit că de la momentul când s-a pronunțat prima hotărâre judecătorească și au început ofertele de restituire pe un alt amplasament, ar fi intervenit schimbări de natură să facă imposibilă această restituire.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel pârâta C. M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR TULCEA, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
A arătat apelanta că hotărârea instanței de fond este greșită motivând că prin sentința civilă nr.229/2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea și rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.241/2013 a Tribunalului Tulcea s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate privată pentru suprafața de 1,5 ha teren arabil pe un alt amplasament decât cel individualizat prin raportul de expertiză întocmit de expert G. P. în dosarul nr._ consimțit de reclamant și intervenienți sau prin acordare de despăgubiri, dacă prima variantă nu este posibilă. Prin corespondența purtată cu reclamantul, acesta a solicitat în mod expres vechiul amplasament, deși pe acesta se afla o plantație de viță de vie ce aparține ..
Consideră că instanța de fond în mod greșit a reținut că nu s-au făcut dovezi care să ateste că restituirea pe un alt amplasament nu se poate face, în condițiile în care ofertele înaintate reclamantului au fost refuzate sistematic de acesta, cu motivarea că dorește reconstituirea pe vechiul amplasament.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele de critică invocate, Tribunalul constată apelul fondat.
Apelantului–reclamant I. G. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 1,5 ha teren arabil pe un alt amplasament decât cel arătat în conținutul testamentului nr. 890/1947 și individualizat prin raportul de expertiză tehnică efectuat în dosarul nr._ al Judecătoriei Tulcea.
Așa cum rezultă din considerentele și dispozitivul sentinței civile nr. 229/23 ianuarie 2013, pronunțată de Judecătoria Tulcea, irevocabilă, instanța a constatat că, suprafața de teren revendicată se află pe raza administrativ teritorială a municipiului Tulcea, în zona Lipca, fiind identificat prin raportul de expertiză tehnică sus menționat, însă nu este liberă, fiind plantată viță de vie ce aparține S.C. Inter-Reg S.R.L.
În aceste împrejurări, reținând că sunt aplicabile prevederile art. 4 alin. 13 din Legea nr. 1/2009, cu modificările și completările ulterioare, instanța a dispus ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă pe un alt amplasament, ce va fi consimțit de reclamant și intervenienți, sau prin acordare de despăgubiri, dacă reconstituirea pe un alt amplasament nu este posibilă.
Pârâta C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Tulcea a comunicat reclamantului mai multe oferte de amplasament, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, însă acesta a solicitat în mod expres, ca reconstituirea să se facă doar pe vechiul amplasament „în zona Lipca, lângă varianta orașului, invocând totodată nerespectarea de către comisie a obligațiilor impuse de Regulament cu privire la punerea sa în posesie.
Operațiunea de punere în posesie a persoanelor îndreptățite să primească terenul se face potrivit art. 5 alin. 4 din H.G. nr. 890/2005 de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, prin delimitarea în teren, stabilirea amplasamentului și măsurarea suprafeței reconstituite, completarea fișelor de punere în posesie, propunerea altor amplasamente și consemnarea acceptului fostului proprietar sau moștenitorilor, atunci când vechiul amplasament nu este liber.
În speță însă, C. municipală Tulcea nu a efectuat aceste operațiuni, întrucât reclamantul nu a fost de acord cu amplasamentele ofertate prin adresele din iunie 2013 și martie 2014, și nici cu cele propuse în ședințele Consiliului local din 10.06.2014, astfel încât nu poate fi vorba de un refuz de punere în posesie, în sensul prevederilor art. 64 din lege.
De altfel, cu ocazia ședinței comisiei de fond funciar din 10.06.2014 la care a fost prezent reclamantul, conform procesului verbal întocmit pe baza ofertelor de amplasamente prezentate, urma ca acesta să vizualizeze amplasarea concretă în zonă, împreună cu o persoană autorizată și apoi să-și exprime opțiunea, ceea ce nu s-a mai întâmplat.
În aceste condiții, instanța apreciază că nu s-a dovedit refuzul comisiei locale pentru punerea în posesie a reclamantului, astfel încât plângerea sa nu este întemeiată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 Cod pr. civilă se va admite apelul și se va schimba hotărârea instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii promovate, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I DE:
Admite apelul civil declarat de către apelanta-pârâta C. M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR TULCEA, cu sediul în municipiul Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 403/10.02.2015 pronunțata de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar, în contradictoriu cu intimatul-reclamant I. G., cu domiciliul în municipiul Tulcea, ., ., . și intervenienții forțați I. A., cu domiciliul în municipiul Tulcea, ., județul Tulcea, I. M., cu domiciliul în municipiul Tulcea, ., județul Tulcea și S. G., cu domiciliul în municipiul Tulcea, ., județul Tulcea.
Schimba in totalitate hotărârea atacată în sensul ca respinge acțiunea în totalitate, ca nefondată.
Definitiva.
Pronunțată în ședința publică din 20 august 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
V. A. S. G. P. L.
Jud. fond I.S.
Redactat jud. V.A./10.09.2015
Tehnoredactat gref. P.L./G.R./16.09.2015/7 ex.
← Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 740/2015.... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
---|