Contestaţie la executare. Decizia nr. 648/2012. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 648/2012 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 17-10-2012 în dosarul nr. 648/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 648/2012
Ședința publică de la 17 Octombrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. B.
JUDECĂTOR: V. A.
JUDECĂTOR: C. B.
Grefier: L. R.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenta T. M. T. P. D. G. A FINANTELOR PUBLICE T. cu sediul în T., . bis, jud.T., împotriva sentinței civile nr.1517/16.05.2012 pronunțată de Judecătoria T., în contradictoriu cu intimata . prin lichidator judiciar CABINET I. DE I. C. D. cu sediul în C., str...3, ..7, ., având ca obiect contestație la executare.
Încheierea din 10 octombrie 2012 face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
P. cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel C. la data de 26.08.2011, sub nr._, contestatoarea T. municipiului T. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T. a formulat în contradictoriu cu intimata S.C. „S.” S.R.L., prin lichidator judiciar Cabinet I. de Insolvență C. D., contestație la executare împotriva Somației din data de 26.07.2011 și a procesului-verbal din data de 07.07.2011, emise de către B.E.J.A. V. I. și V. M. în dosarul de executare nr. 543/2011.
În motivare, contestatoarea a solicitat lămurirea aplicării titlului executoriu și constatarea nulității absolute a actelor de executare, motivat de lipsa calității procesuale de folosință a creditoarei S.C. „S.” S.R.L.
A arătat contestatoarea că prin sentința civilă nr. 844/02.04.2010 pronunțată de Tribunalul T. s-a dispus radierea creditoarei S.C. „S.” S.R.L, fapt ce atrage lipsa capacității de folosință și pe cale de consecință pierderea aptitudinii de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, inclusiv de executare silită.
P. decizia civilă nr. 1486/., Curtea de Apel C. a admis excepția necompetenței materiale și a declinat cauza spre competentă soluționare, în favoarea Judecătoriei T..
Pe rolul Judecătoriei T. s-a format dosarul nr._ din data de 06.01.2012.
Cabinetul de insolvență C. D. nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la instanță, însă a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea contestației la executare, ca nefondată, motivând că a reprezentat pe S.C. „S.” S.R.L. atât pe parcursul procedurii de insolvență, cât și până la momentul devenirii irevocabile a sentinței de închidere a procedurii de insolvență. P. sentința de închidere a procedurii a fost dispusă și radierea societății, însă acest fapt era incident și la momentul judecării recursului formulat de contestatoare, care s-a finalizat cu decizia civilă care constituie titlul executoriu în dosarul de executare.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr._ al Curții de Apel C., în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 1689/..
P. sentința civilă nr. 1517/16.05.2012 a Judecătoriei T., a fost respinsă contestația la executare, ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin decizia civilă nr. 1689/., pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr. 451/88//2009 s-a respins ca nefondat recursul formulat de către recurenta D.G.F.P. T. împotriva sentinței civile nr. 844/02.04.2010, pronunțată de Tribunalul T. prin care s-a dispus închiderea procedurii falimentului față de S.C. „S.” SRL, prin lichidator judiciar Cabinet de insolvență C. D. și radierea acesteia din registrul comerțului. Totodată, instanța a obligat recurenta la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata S.C. „S.” S.R.L.
A mai reținut prima instanță că, întrucât contestatoarea nu și-a executat de bună-voie obligația de plată a acestei sume, la cererea intimatei prin lichidator judiciar, executorul judecătoresc a demarat procedura recuperării creanței pe calea executării silite, prin somația nr. 543/2011 din data de 26.07.2011, B.E.J.A V. I. și V. M. solicitând contestatoarei să achite creditoarei S.C. „S.” S.R.L., direct sau prin intermediul executorului judecătoresc, suma de 1.215,80 lei reprezentând cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare, prin procesul-verbal întocmit în data de 07.07.2011, în dosarul de executare nr. 543/2011, fiind stabilite cheltuielile de executare silită.
Referitor la nulitatea absolută a actelor de executare, motivat de lipsa calității procesuale de folosință a creditoarei S.C. „S.” S.R.L, instanța de fond a apreciat că creditoarea are calitate procesuală, aceasta fiind consacrată de dispozițiile titlului executoriu și că deși societatea creditoare nu mai există, cheltuielile de judecată i-au fost acordate acesteia prin reprezentantul său, care are capacitate de folosință și poate participa la executarea silită pentru recuperarea cheltuielilor de judecată acordate în recursul formulat de către contestatoare.
A mai învederat judecătorul fondului că a considera că creditoarea S.C. „S.” S.R.L nu are capacitate de folosință de la data pronunțării hotărârii de închidere a procedurii falimentului și a radierii din evidențele Oficiului Registrului Comerțului, respectiv sentința civilă nr. 844/02.04.2010, care este definitivă și executorie, ar însemna că aceasta nu ar fi avut capacitate de folosință nici ca parte în recursul formulat de către contestatoare.
Mai mult, a mai reținut prima instanță, dacă s-ar aprecia că creditoarea S.C. „S.” S.R.L nu mai are capacitate de folosință, s-ar ajunge la imposibilitatea recuperării cheltuielilor de judecată de către lichidatorul judiciar, de la partea care a pierdut procesul.
În opinia primei instanțe, în aceste situații interpretarea noțiunii de calitate procesuală nu trebuie făcută “stricto sensu” întrucât ar leza interesele legitime ale persoanelor implicate în procedura insolvenței.
A mai precizat prima instanță că legea nr. 85/2006, derogă de la normele de drept comun, tocmai pentru valorificarea drepturilor procesuale ce derivă din această procedură specială, art. 136 din lege referindu-se doar la descărcare de obligații nu și la drepturile lichidatorului de a-și recupera cheltuielile avansate în numele debitoarei.
Împotriva aceste hotărâri a formulat recurs T. M. T. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, care a criticat hotărârea primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului s-a arătat că începând cu data de 20.09.2010, debitoarea și-a încetat existența ca persoană juridică, pierzând calitatea de subiect activ al raporturilor juridice de drept civil sau comercial, întrucât nu mai deține capacitatea procesuală de folosință, iar în virtutea acestei situații de drept, mandatatul lichidatorului judiciar s-a încheiat prin descărcarea acestuia. A mai arătat recurenta că din aceste motive cererea de executare silită ce a constituit obiectul dosarului nr. 543/2011 al B.E.J.A. V. I. și V. M., a fost formulată in numele unei societăți comerciale lipsită de capacitate procesuală juridică de folosință, de către o persoană juridică ce și-a depășit limitele mandatului judiciar, fiind lovită de nulitate absolută
Legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosarul cauzei concluzi scrise, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurentă, cât și din oficiu, instanța constată că recursul nu este întemeiat.
Astfel, deși este adevărat că la momentul demarării executării silite creditoarea S.C. „S.” S.R.L. nu mai avea capacitate de folosință, fiind radiată, trebuie observat că declanșarea executării silite a avut loc tocmai ca urmare a relei credințe a debitoarei, care nu a executat de bună voie obligația de a achita cheltuielile de judecată efectuate de către lichidatorul judiciar care a reprezentat creditoarea în procedura falimentului, inclusiv în cauza ce a avut ca finalitate radierea respectivei societăți din Registrul comerțului, cauză în care au fost efectuate respectivele cheltuieli.
Cu alte cuvinte, deși recurenta a fost cea care s-a opus radierii creditoarei din Registrul comerțului, formulând recurs împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a dispus închiderea procedurii falimentului și radierea societății, tot recurenta este cea care se prevalează acum de lipsa capacității de folosință a intimatei, deși aceasta este tocmai o consecință a hotărârii judecătorești prin care recurenta a fost obligată la plata unor cheltuieli de judecată.
De altfel, așa cum a reținut și prima instanță, calitatea de creditoare a S.C. „S.” S.R.L. a fost constatată chiar prin decizia civilă nr. 1689/20.09.2010 a Curții de Apel C., prin care recurenta a fost obligată la plata către S.C. „S.” S.R.L., iar nu către altcineva, a sumei de 1.000 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
În aceste condiții, prevalarea recurentei de lipsa capacității de folosință a intimatei, ceea ce ar conduce în opinia sa la nulitatea absolută a actelor de executare pornite de către aceasta, ar conduce la imposibilitatea de executare a deciziei civile anterior menționate, deși aceasta constituie titlu executoriu, iar aceste cheltuieli au fost efectuate de către lichidatorul judiciar, ceea ce ar atrage o îmbogățire fără justă cauză a recurentei.
Având în vedere aceste considerente și întrucât nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii recurată, instanța urmează să respingă recursul formulat de către recurenta T. municipiului T. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T. în contradictoriu cu intimata S.C. „S.” S.R.L., prin lichidator judiciar Cabinet I. de Insolvență C. D., împotriva sentinței civile nr. 1517/16.05.2012 a Judecătoriei T., ca nefondat.
Pe cale de consecință, va fi menținută sentința civilă nr. 1517/16.05.2012 a Judecătoriei T., ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de către recurenta T. M. T. prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T. în contradictoriu cu intimata S.C. „S.” S.R.L. prin lichidator judiciar CABINET I. DE INSOLVENȚĂ C. D., împotriva sentinței civile nr. 1517/16.05.2012 a Judecătoriei T., ca nefondat
Menține sentința civilă nr. 1517/16.05.2012 a Judecătoriei T., ca legală și temeinică.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică, astăzi 17 octombrie 2012.
P R E Ș E D I N T E, JUDECĂTORI, GREFIER,
E. B. V. A. L. R.
C. B.
Jud. fond. A.S.
Redactat jud. C.B./20.11.2012
Tehnoredactat gref. G.R./04.12.2012/2 ex.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 668/2012. Tribunalul TULCEA | Anulare act. Decizia nr. 575/2012. Tribunalul TULCEA → |
|---|
