Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 147/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 147/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 25-10-2013 în dosarul nr. 147/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 147/2013
Ședința publică de la 25 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. M.
Judecător L. N.
Grefier N. M.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de apelanta-reclamantă G. A., cu domiciliul în Timișoara, ., nr.56, ., . împotriva sentinței civile nr.64/14.01.2013 pronunțată de Judecătoria T. având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic în contradictoriu cu intimații pârâți G. V., cu domiciliul în Timișoara, ., nr.56, ., M. G., cu domiciliul în suburbia T. V., ., jud. T., P. D., cu domiciliul în Reșița, ., .-S., S. R. P. M. FINANȚELOR P. BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 5, ., M. T. -P. P., cu sediul în T., ., jud. T., M. M., cu domiciliul în T., ..6, jud. T., G. M., cu domiciliul în T., ..6, jud. T., M. F., cu domiciliul în suburbia T. V., ., Ș. A., cu domiciliul în T., ., jud. T., M. N., cu domiciliul în T., ., ., E. M., cu domiciliul în ., G. I., cu domiciliul în T., ..5, ., ., M. M., cu domiciliul în T., ., jud. T., M. I., cu domiciliul în T., ., jud. T., M. F., cu domiciliul în T., ., ., M. V., cu domiciliul în T., ., ., jud. T., M. E., cu domiciliul în T., ., ..
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 18 octombrie 2013, susținerile părții prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea la data de 25 octombrie 2013.
TRIBUNALUL,
P. cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, înregistrată pe rolul Judecătoriei T., sub nr._, formulată de către reclamanta G. A., domiciliată în Timișoara, ., nr. 56, ., ., în contradictoriu cu pârâții: M. M., domiciliată în T., .. 6, jud. T., G. M., domiciliată în T., .. 6, jud. T., M. F., domiciliat în Suburbia T. V., ., jud. T., Ș. A., domiciliată în T., ., jud. T., M. N., domiciliat în T., ., ., ., E. M., domiciliată în loc. Nufăru, ., G. I., domiciliată în T., .. 5, ., M. M., domiciliată în T., ., jud. T., M. I., domiciliat în T., ., jud. T., M. F., domiciliat în T., ., ., ., M. V., domiciliat în T., ., ., și M. E., domiciliată în T., ., ., s-a solicitat instanței de judecată pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru terenul în suprafață de 3 ha situat în Suburbia T. V..
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că de la G. V. a achiziționat cu act sub semnătură privată terenul în discuție, imobil pe care vânzătorul l-a dobândit în aceleași condiții de la M. G., autoarea pârâților. Pârâtul M. F. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca netemeinică. A arătat pârâtul că prima promisiune de vânzare-cumpărare, convenție încheiată între M. G. pe de o parte, ca promitentă vânzătoare, și G. V. împreună cu V. V., de cealaltă parte în calitate de beneficiari-cumpărători, nu a putut produce consecințe în planul transferului vreunui drept real și nici cu privire la nașterea dreptului la acțiune, o astfel de acțiune fiind la momentul acesta prescrisă extinctiv.
Printr-o acțiune separată, ce a făcut obiectul dosarului nr. 4090/2009 al Judecătoriei T., reclamanții M. M. și G. M. în contradictoriu cu pârâții M. F., M. I., Ș. A., M. N., M. V., Mijailov F., E. M., G. I. și M. M., au solicitat instanței ieșirea din indiviziune cu privire la terenul în suprafață de 2,7800 ha situat în intravilanul Suburbiei T. V., ce a aparținut numiților M. A. și M. G., autorii părților.
G. A. a formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul în litigiu. În subsidiar, a solicitat obligarea tuturor moștenitorilor defunctei M. G., la plata sumei de_ de Euro, cu titlu de despăgubiri.
În motivarea cererii, intervenienta a arătat că terenul în discuție a făcut obiectul unei promisiuni de vânzare-cumpărare încheiată la data de 21.02.1999 între G. V., în calitate de promitent cumpărător, și M. G., în calitate de promitent vânzător.
A arătat intervenienta că în anul 2011, tot prin înscris sub semnătură privată, a cumpărat terenul de la G. V., prețul în sumă de_ de Euro achitându-l încă din anul 2009.
P. încheierea de ședință din data de 20.02.2012 instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu și a dispus judecata separată a acesteia, înregistrându-se dosarul cu nr._ ce a înaintat la completul învestit cu soluționarea cauzei înregistrată sub nr._ în vederea discutării conexării.
La termenul de judecată din data de 12.11.2012, luând act de renunțarea reclamantei la judecata cu privire la capătul de cerere având ca obiect pretenții, a admis excepția de litispendență și a dispus reunirea celor două dosare sub nr._ .
P. sentința civilă nr.64 din 14.01.2013 a Judecătoriei T. a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de G. A..
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 arată că în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
Obligația de a face, respectiv de a îndeplini toate îndatoririle de care depinde transferul dreptului de proprietate asupra imobilului ce a făcut obiectul antecontractului încheiat în anul_ incumbă doar părților contractante. Ori, în lipsa calității de parte în convenția mai sus arătată, reclamanta nu este îndreptățită să solicite pârâților îndeplinirea obligațiilor asumate de către autorul lor, o soluție contrară echivalând cu o încălcare a principiului relativității efectelor contractelor, consacrat de art. 973 C.civil.
Reclamanta nu poate fi considerată ca fiind un succesor cu titlu particular căruia să-i profite drepturile dobândite de către autorul său prin antecontract, întrucât pe de o parte, actul de înstrăinare încheiat în anul 2011 este lovit de nulitate absolută, deoarece nu îndeplinește condițiile de formă cerute de lege pentru înstrăinarea terenurilor, iar pe de altă parte, antecontractul nu a avut ca efect transmiterea unui drept real imobiliar în patrimoniul promitenților cumpărători, astfel că aceștia nu ar fi putut transmite reclamantei în mod valabil dreptul de proprietate asupra imobilului.
Convenția încheiată între G. V. și G. A. nu are în opinia instanței, valoarea juridică a unei cesiuni de creanță sau a altei modalități de transmitere a drepturilor și a obligațiilor corelative născute prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1999, astfel că pârâții nu pot fi obligați să transmită în patrimoniul reclamantei dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat în termen legal G. A. criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivare apelanta a susținut că „nu toți pârâții și-au exprimat punctul de vedere cu privire la acțiunea dedusă judecății” că „ marea parte din ei nu au fost niciodată prezenți” motiv pentru care se impune casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În altă ordine de idei, s-a susținut că în mod greșit prima instanță a admis cererea în probatorii, deși „ din toate probele rezultă evident că s-a plătit prețul integral și s-a predat terenul”, fiind totodată reiterate aspectele evidențiate prin acțiunea de chemare în judecată referitoare la cumpărarea terenului de către G. V. de la M. G., la data de 21.02.1999, folosirea acestuia și apoi revânzarea acestuia în anul 2011, în același condiții, către G. A., care se consideră îndreptățită să obțină o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
În consecință s-a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În susținerea apelului, G. A. a precizat că solicită audierea a unu sau doi martori pe care îi va numi la primul termen de judecată.
Deși în cauză au fost acordate trei termene de judecată apelanta nu s-a prezentat în fața instanței de apel, formulând la 3 iunie 2013 o cerere de judecare a cauzei în lipsă și de acordare a ajutorului public judiciar constând în scutirea de sau cel puțin eșalonarea plății taxei de timbru ; cererea acesteia a fost admisă în urma reexaminării încheierii din 30 august 2013 pronunțată în cauză, prin care instanța a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.
Examinând sentința civilă atacată în raport de criticile formulate și probele administrate în cauză tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce vor urma.
Astfel, pe lângă argumentele avute în vedere de prima instanță și pe care tribunalul le însușește, analizând înscrisul denumit „chitanță de vânzare-cumpărare” pe care G. A. își întemeiază acțiunea dar și celelalte probe administrate în cauză se constată că prețul tranzacției imobiliare a fost stabilit la suma de 10.000.000 lei (ROL) din care la data întocmirii chitanței s-a achitat doar suma de 5.000.000 lei (ROL) iar reclamanta nu este îndreptățită să solicite pârâților îndeplinirea obligațiilor asumate de către autorul lor, respectiv de către M. G..
Cât privește actul de înstrăinare încheiat în anul 2011 pe lângă faptul că nu îndeplinește condițiile de formă cerute de lege „ad valididatem”, nu poate avea ca efect transmiterea unui drept real pe care G. V. nu l-a avut în patrimoniu.
Hotărârea judecătorească care ține loc de act de vânzare-cumpărare au caracter declarativ, ea constată înțelegerea părților intervenită anterior.
Acest lucru, este posibil, numai cu privire la convenții care la momentul încheierii lor întruneau toate condițiile de validitate nu și cu privire la condiții de nulitate absolută pentru lipsa uneia sau unora dintre condițiile de validitate, întrucât nulitatea absolută nu poate fi acoperită în nici un fel și nici nu poate fi validată prin hotărâre judecătorească dacă legea, prin excepție, nu dispune în sens contrar.
În consecință se apreciază că în mod corect prima instanță a constatat că cererea reclamantei de pronunțarea a unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru terenul în suprafață de 3 ha situat în Suburbia T. V. nu este întemeiată, motiv pentru care apelul declarat împotriva sentinței civile nr.64 din 14.01.2013 va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă G. A., cu domiciliul în Timișoara, ., nr.56, ., . împotriva sentinței civile nr.64/14.01.2013 pronunțată de Judecătoria T. având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic în contradictoriu cu intimații pârâți G. V., cu domiciliul în Timișoara, ., nr.56, ., ., M. G., cu domiciliul în suburbia T. V., ., jud. T., P. D., cu domiciliul în Reșița, ., .-S., S. R. P. M. FINANȚELOR P. BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 5, ., M. T. -P. P., cu sediul în T., ., jud. T., M. M., cu domiciliul în T., ..6, jud. T., G. M., cu domiciliul în T., ..6, jud. T., M. F., cu domiciliul în suburbia T. V., ., Ș. A., cu domiciliul în T., ., jud. T., M. N., cu domiciliul în T., ., ., ., E. M., cu domiciliul în ., jud. T., G. I., cu domiciliul în T., ..5, ., M. M., cu domiciliul în T., ., jud. T., M. I., cu domiciliul în T., ., jud. T., M. F., cu domiciliul în T., ., ., ., M. V., cu domiciliul în T., ., ., ., M. E., cu domiciliul în T., ., ., ., ca nefondat.
Definitivă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 octombrie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. M. L. N. N. M.
Jud. fond S.G.
Red. Jud.V.M./20.11.2013
Tehnored. gref. N.M./22.11.2013/20 ex./ .
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 743/2013. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 931/2013. Tribunalul... → |
|---|
