Pretenţii. Decizia nr. 121/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 121/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 21-02-2013 în dosarul nr. 121/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 121
Ședința publică din data de 21 februarie 2013
Președinte: D. N.
Judecători: E. N.
F. Șurculescu
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de către recurenta-reclamanta AGENTIA N. DE IMBUNATATIRI F. – F. DE IMBUNATATIRI F. TULCEA cu sediul in Tulcea, ., judetul Tulcea, impotriva sentintei civile nr.791/29.11.2012, pronunțată de Judecatoria Babadag in dosarul nr._, avand ca obiect pretenții, in contradictoriu cu intimata-parata ORGANIZATIA U. DE A. P. IRIGAȚII S. SISTEM cu sediul in ., judetul Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat pentru intimata-parata numitul Turlica N. in baza delegatiei existente la dosar, lipsa fiind reprezentantul recurentei.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art. 87 si urm. Cod proc. civ..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca recursul este declarat in termen, motivat si scutit de taxe, iar intimata a depus precizari, după care,
Față de sustinerea reprezentantului intimatei-parata ca nu mai are alte cereri de formulat sau explicatii de dat in completarea cercetarii judecatoresti, instanta constata dosarul in stare de judecata si acorda cuvantul in recurs.
Reprezentantul intimatei-parata, avand cuvantul in recurs, solicita respingerea recursului ca nefondat
TRIBUNALUL:
Prin cererea adresată Judecătoriei Babadag – județul Tulcea, la data de 17.09.2012 și înregistrată sub nr._, reclamantul MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE – AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI F. – F. DE ÎMBUNĂTĂȚIRI F. TULCEA a chemat în judecată pârâta ORGANIZAȚIA U. DE A. P. IRIGAȚII „S.” pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la plata sumei de 64.630,74 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate pentru plata cu întârziere a tarifului de livrare, factura nr._/27.07.2010; nr._/27.07.2010.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în temeiul contractului multianual pentru prestarea serviciilor de irigații nr. 1301/25.09.2007, modificat prin actul adițional la contractul multianual pentru prestarea serviciilor de irigații nr. 1/08.09.2008, în calitate de prestator, a livrat apă pentru campania de irigații a anului 2009, contra unui tarif de livrare, astfel cum este prevăzut la punctul 3 al actului adițional.
A mai arătat în baza prestațiilor efectuate, conform graficelor de udări programate de părți și a proceselor verbale de recepție însușite de către beneficiar, au fost emise facturi. Până la această dată, pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată a serviciilor de care a beneficiat, fiind depășite termenele de plată prevăzute .
Penalitățile de întârziere au fost calculate conform art. 11 din contract prin aplicarea unei penalități de 0,1% pe zi din suma neachitată, pentru fiecare zi de întârziere, calculate până la achitarea integrală a contravalorii facturii.
În vederea recuperării datoriei și a stingerii litigiului pe cale amiabilă, s-au făcut mai multe încercări de conciliere directă, prin convorbiri telefonice și în conformitate cu prevederile art. 7201 Cod proc. civilă, dar fără rezultat.
Prin fapta ilicită, constând în neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor contractual asumate de pârâtă, respectiv obligația de plată născută dintr-un contract valabil încheiat, a generat un prejudiciu patrimonial ce trebuie ținut a fi reparat de către beneficiar.
În concluzie s-a solicitat admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata sumei de 64.630,74 lei, reprezentând penalități legale calculate la tariful de livrare achitat cu întârziere .
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 112 și următoarele și art. 7201 Cod proc. civilă.
Prin sentința civilă nr. 791 din data de 29 noiembrie 2012, Judecătoria Babadag a respins acțiunea ca nefondată.
P. a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că între reclamantă și pârâtă s-a încheiat în anul 2007 un contract multianual de prestări servicii de irigații iar pentru campania de irigații aferentă anului 2009 s-a încheiat un act adițional, în baza căruia, la cererea pârâtei care a solicitat apă pentru irigații în campania de irigații a anului 2009, reclamanta a livrat apă contra unui tarif de livrare, tarif care era subvenționat în proporție de 90 %/hectar de la bugetul de stat, iar 10 % din valoarea apei consumate, lună de lună, urma a fi plătită de către pârâtă.
Potrivit art. 67 alin. 3 din Legea Nr. 138/2004 din Legea îmbunătățirilor funciare, text în vigoare în anul 2009, subvențiile de la bugetul de stat pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale organizațiilor și federațiilor, prevăzute la alin. (1) în speță achitarea către Administrație sau alt furnizor de apă pentru irigații a tarifului de livrare a apei pentru irigații aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual, se acordă la cererea acestora și se repartizează Administrației sau altui furnizor de apă pentru irigații.
O.U.A.I. S. Sistem, pentru fiecare lună pentru care a efectuat irigarea, în anul de producție 2009, respectiv lunile mai, iunie, iulie, septembrie, avea obligația de a întocmi cererea de acordare a subvenției la volumul de apă consumat cu actele anexă solicitate de Direcția Agricolă, care erau verificate de către aceasta, aprobate lună de lună și trimise la Ministerul Agriculturii pentru acordarea subvenției.
Pârâta a făcut dovada că a formulat cerere pentru acordarea subvențiilor de la bugetul de stat conform art. 67 alin. 1 din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 pentru lunile aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie și a achitat cei 10 % din valoarea facturilor emise de către reclamantă, lună de lună.
Diferența de 90 % reprezentând contravaloarea apei consumate, de către pârâtă, lună de lună, subvenționată de stat, trebuia repartizată de Ministerul Agriculturii direct reclamantei, dar pentru că această diferență a fost acordată de Ministerul Agriculturii cu mari întârzieri, fapt recunoscut și de reclamantă prin precizările formulate în dosar, a generat penalități de întârziere calculate de către furnizorul de energie, reclamantei A.N.I.F., care la rândul său s-a îndreptat împotriva pârâtei pentru recuperarea acestora.
Față de cele expuse mai sus instanța de fond a apreciat că OUAI Sistem S. și-a îndeplinit obligațiile privind formularea cererii de acordare a subvenției la volumul de apă consumat și de a efectua plata a 10 % din valoarea apei consumate, pentru a beneficia de acordarea subvenției, prevederi ce au fost respectate de către aceasta, aspect recunoscut și de către reclamantă, iar achitarea cu întârziere de către Ministerul Agriculturii a diferenței de 90 % din valoarea apei consumate lună de lună, pentru anul 2009 nu este imputabilă pârâtei, motiv pentru care instanța a constat că acțiunea reclamantei nu este fondată și pe cale de consecință a o respins-o ca atare.
Împotrivă aceste sentinței civile a declarat recurs reclamanta Agenția Națională de Îmbunătățiri F. – F. de Îmbunătățiri F. Tulcea, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, s-a arătat că, instanța de fond nu a reținut în mod corect faptul că A.N.I.F. - F. Tulcea, în calitate de prestator, și-a îndeplinit obligațiile contractuale, iar beneficiarul OUAI S. nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, respectiv plata născută dintr-un contract valabil încheiat, ceea ce a generat un prejudiciu patrimonial și care trebuie reparat de către acesta.
S-a mai arătat că, este adevărat că din sumă datorată pentru livrarea apei de irigații, conform legislației în vigoare în anul 2009, se acordă un sprijin financiar, în sensul că un procent de 90% din valoarea apei consumate de către OUAI-uri era acordată de către Ministerul Agriculturii, prin Direcțiile Agricole sub formă de subvenție, însă faptul că această din urmă instituție nu și-a asumat obligația de acorda aceste subvenții la timp, nu este responsabilitatea recurentei.
Beneficiarul OUAI S., titularul subvenției trebuia să depună toate diligențele pentru obținerea a 90% din valoarea tarifului de livrare precizat în contract și care îi era destinat cu titlu de subvenție.
Susține recurenta că, împrejurarea că au existat aceste inconveniențe de care nu se fac vinovați, au generat un prejudiciu patrimonial în contabilitatea proprie a instituției, ca urmare a neachitării la timp a contravalorii prestațiilor efectuate și recepționate de către beneficiar. Nerespectându-se obligația beneficiarului prevăzută la art. 10(1) din actul adițional, au fost calculate penalități legale în procent de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 299 - 316 Cod proc. civ.
Examinând hotărârea atacată, în raport de criticile aduse acesteia, tribunalul reține că recursul este nefondat.
Conform O.U.G. Nr. 82/2011, Agenția Națională de Imbunătățiri F. a fost înființată ca instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, prin reorganizarea Administrației Naționale a Imbunătățirilor F..
Potrivit art. 8 pct. 4 din Contractul încheiat între părți nr. 1301/25.09.2007, beneficiarul va achita contravaloarea prestației efectuate de prestator, conform facturii emise de acesta pe baza volumelor de apă livrată, astfel:
- 10% contribuție proprie din tariful de livrare a apei de irigații;
- 90% din subvenția acordată de la bugetul de stat, în limita plafonului maxim aprobat prin ordin M.A.P.D.R.
In condițiile în care reclamanta a acceptat prin contractul pe care l-a încheiat cu pârâta-intimată ca 90% din contravaloarea prestațiilor să fie achitată din subvenția acordată de la bugetul de stat, iar pârâta-intimată a făcut dovada că a formulat cerere pentru acordarea subvențiilor de la bugetul de stat, conform art. 67 alin. 3 din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, iar subvenția a fost acordată cu întârziere reprezentând contravaloarea prestațiilor, aceasta nu poate pretinde plata de penalități în baza art. 11 din contract pentru plata cu întârziere a contravalorii prestațiilor.
In aceste condiții, în mod corect prima instanță a respins acțiunea reclamantei-recurente.
In consecință, recursul formulat de reclamanta-recurentă a fost respins ca nefondat.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil declarat de către recurenta-reclamanta AGENTIA N. DE IMBUNATĂȚIRI F. – F. DE IMBUNATATIRI F. TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva Sentintei civile nr. 791/29.11.2012, pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr._, având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ORGANIZATIA U. DE A. P. IRIGAȚII S. SISTEM cu sediul în ., județul Tulcea, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 februarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
D. N. E. N. P. L.
F. Șurculescu
13.03.2013
Red.jud.EN
Tehnored. DS/Ex. 2
14.03.2013
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 117/2014. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 331/2013. Tribunalul... → |
|---|
