Uzucapiune. Decizia nr. 81/2014. Tribunalul TULCEA

Decizia nr. 81/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 81/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL T.

SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 81/2014

Ședința publică de la 20 Martie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. L. Șurculescu

Judecător E. N.

Judecător D. N.

Grefier N. M.

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta reclamantă ..A. D. SA, cu sediul în T., ., jud. T., împotriva sentinței civile nr.3570/22.10.2013 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, având ca obiect uzucapiune, în contradictoriu cu intimații pârâți M. T. P. P., cu sediul în T., ., C. L. T., cu sediul în T., ., jud. T., ., cu sediul în T., ., jud. T., ., cu sediul în T., ., jud. T. și . sediul în T., . C, jud. T..

La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat pentru recurenta reclamantă av. A. Cheti, în baza împuternicirii avocațiale nr.19/2014, depusă la dosarul cauzei, pentru intimatul pârât ., av. M. N., în baza împuternicirii avocațiale nr._, depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind restul părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat sau explicații de dat în completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs părților prezente.

Apărătorul recurentei reclamante, av. A. Cheti, având cuvântul, arată că, prin acțiunea inițială a solicitat să se constate uzucapiunea asupra suprafeței de teren de 2.500 mp teren, pe care reclamanta o are în proprietate din anul 1977.

P. notele scrise depuse la instanța de fond, s-a arătat că societății reclamante i-au fost atribuite o . terenuri de către C. Popular Județean din anii 1977, 1978.

În primul rând societatea a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de HG nr.834/1991 pentru eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru suprafața de 27.000 mp teren, certificat care se află depus la fila 69 din dosarul de fond.

Această suprafață de 27.000 mp teren care i-a fost atribuită societății reclamante a fost ulterior dezmembrată și vândută.

După cum rezultă din notele scrise societatea reclamantă în momentul în care a întocmit documentația pentru stabilirea dreptului de proprietate, din eroare nu a fost inclusă și acea suprafață de 2.500 mp teren, urmând să dovedească acest lucru cu ; expertiza topo, înscrisuri respectiv schițele eliberate de ONCPI, probe care au fost iniția încuviințate de instanța de fond.

În mod greșit instanța de fond a admis excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că nu a fost îndeplinită procedura prevăzută de art. 6 din HG nr.834/1991.

Potrivit încheierii din data de 02.07.2013, instanța de fond prorogă discuția excepției inadmisibilității cererii invocate în întâmpinare de pârâtul M. T. prin primar.

În opinia sa, această excepție trebuia unită cu fondul cauzei, lucru ce nu s-a întâmplat mai mult de atât instanța de fond s-a pronunțat pe această excepție, fără a da posibilitatea reclamantei de a face probatorii.

De altfel, instanța de fond, era obligată să efectueze toate probele și să se pronunțe pe fondul cauzei, chiar dacă reclamanta, nu ar fi parcurs procedura administrativă reglementată de HG nr.834/1991.

Pentru toate aceste considerente, av.A. Cheti, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii, trimiterea cauzei spre rejudecare, cu obligarea instanței de fond la efectuarea probatoriului, numai în urma acestei expertize topografice se poate pronunța asupra acestui litigiu, fără cheltuieli de judecată.

Apărătorul intimatei D., av. M. N., având cuvântul, solicită menținerea încheierii din data de 02.07.2013, prin care instanța de fond s-a pronunțat și anume că pârâta nu are calitate procesuală pasivă pentru motivele invocate la termenul de judecată din data de 02.07.2013.

Mai mult de atât reclamanta nu a atacat în recurs această excepție privind lipsa calității procesuale pasive, prin urmare achiesând la susținerile pârâtei.

În concluzie, av. M. N., solicită să se ia act de instanță cu privire la această excepție.

Instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra cauzei.

TRIBUNALUL,

Asupra recursului civil de față.

P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 17.01.2013, sub numărul_, reclamanta S.C. D.R.M.A. „D.” S.A. T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. T., prin P., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate intervenită uzucapiunea asupra suprafeței de 2500 mp, situată în municipiul T., ., județul T..

Pârâtul M. T., prin P., a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii, motivat de faptul că reclamanta trebuia sa urmeze procedura specială prevăzută de H.G. nr. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat.

La termenul de judecată din 28.05.2013, reclamanta a depus cerere de completare a cadrului procesual pasiv, înțelegând să cheme în judecată în calitate de pârâți și C. L. T., S.C. „C. A.” S.R.L, S.C. „L.” S.R.L. și S.C. „D.” S.A.. La interpelarea instanței, reclamanta a chemat în judecată pe cei menționați anterior pentru a le fi opozabilă hotărârea ce se va pronunța în cauză.

P. încheierea de ședință din data de 02.07.2013, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. „D.” S.A., invocată de reclamantă prin întâmpinare, și a dispus scoaterea acesteia din cauză.

La termenul de judecată din data de 11.06.2013, instanța a reținut cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității cererii, invocată de pârâtă, prin întâmpinare.

P. sentința civilă nr. 3570/22.10.2013 Judecătoria T. a admis excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de intimatul M. T. prin P., prin întâmpinare și a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată prin întâmpinare de pârâtul M. T. prin P., instanța a reținut că în speță, reclamanta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate intervenită uzucapiunea asupra suprafeței de 2500 mp situată în municipiul T., ., județul T., învederând că, prin intermediul unor serii de decizii, Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Județului T. din anii 1977- 1978 a atribuit “spre directa administrare” societății reclamante o . terenuri, iar prin adoptarea H.G. nr. 1040/25.09.1990 privind înființarea de societăți comerciale pe acțiuni in comerțului interior, toate terenurile deținute de reclamantă trebuiau să treacă direct în proprietatea sa.

A arătat judecătorul fondului că potrivit art. 109 alin. 2 Cod procedură civilă (1865), „Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată”, iar potrivit alin.3 al aceluiași articol „Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii”.

A mai arătata prima instanță că în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. (1) din Hotărârea de Guvern nr. 834/14.12.1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat: „Terenurile stabilite potrivit art. 1 se evaluează la valoarea de piață, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite, conform standardelor în vigoare, de evaluatori autorizați, atestați conform legii, ale căror servicii vor fi achiziționate în conformitate cu prevederile art. 38, 39 și 215 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, iar conform alin. (2) „Rapoartele de evaluare prevăzute la alin. (1) se anexează la documentațiile înaintate autorității publice de resort, în scopul eliberării certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor în cauză.”

Totodată, conform alin. (3) „Valoarea terenurilor evaluate potrivit alin. (1), actualizată cu indicele de inflație până la data evaluării, se include, potrivit legii, în patrimoniul societăților comerciale, iar capitalul social al acestora se majorează conform dispozițiilor art. 113 lit. f) și art. 210 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Față de prevederile legale invocate anterior, instanța a reținut faptul că reclamanta nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 6 din Hotărârea de Guvern nr. 834/14.12.1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat, pentru suprafața de 2500mp situată în municipiul T., ., județul T., în privința căreia solicită a se constata faptul că a dobândit dreptul de proprietate prin efectul uzucapiunii, deși susține că a îndeplinit această procedură pentru o altă suprafață, de 27.035,20 mp, care nu cuprinde și suprafața de 2500 mp ce face obiectul prezentei cauze.

Astfel, a arătat judecătorul primei instanțe, emiterea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate are loc potrivit unei proceduri complexe, presupunând analizarea documentației depuse de solicitant si, după caz, completarea acesteia.

Față de aceste considerente, întrucât reclamanta S.C. D.R.M.A. „D.” S.A. T. nu a urmat procedura prealabilă specială pentru a i se stabili dreptul de proprietate asupra terenului în cauză, instanța a considerat că reclamanta nu are deschisă calea dreptului comun cu privire la constatarea dobândirii acestui drept prin intermediuluzucapiunii.

Pe fondul cauzei, referitor la actele pe care reclamanta a susținut că urma a le depune la dosarul cauzei, privind actele de administrare făcute de aceasta asupra terenului în cauză, instanța de fond a reținut că s-au acordat reclamantei nenumărate termene de judecată în acest sens, însă aceasta nu a depus toate diligențele necesare pentru întregirea probatoriului în cauză.

Instanță a considerat că nu este necesar a se uni fondul cauzei cu excepția inadmisibilității, iar reclamanta, în cazul în care ar fi deținut alte înscrisuri în susținerea cererii, a avut posibilitatea de a le atașa la dosar, fiind acordate în cauză nu mai puțin de 5 termene de judecată.

Pentru motivele expuse, instanța a constatat că cererea reclamantei prin care acesta solicită a se constata intervenită uzucapiunea asupra suprafeței de 2500 mp, situată în municipiul T., ., județul T., este inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de lege.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs reclamanta S.C. D.R.M.A. „D.” S.A. T., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.

Astfel, susține recurenta că în mod netemeinic și nelegal instanța de fond, fără a administra nici un fel de probatoriu, a admis excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că nu a fost îndeplinită procedura prevăzută de art. 9 din H.G. nr. 834/1991, excepție invocată prin întâmpinare de către pârâtul M. T. prin P., și care a fost inițial unită cu fondul, deși a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, depunând în acest sens Certificatul de Atestare a Dreptului de Proprietate pentru toate terenurile.

Recurenta învederează faptul că stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora și care sunt necesare desfășurării activității conform obiectului de activitate, se determină potrivit art.1 din H.G nr. 834/1991 de către organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuțiile ministerului de resort, iar pentru societățile comerciale înființate prin decizia organelor locale de către organele administrative, și după cum rezultă din precizările depuse prin notele scrise a urmat procedura prevăzută de H.G. nr. 834/1991, dar din eroare, atunci când a fost întocmită documentația pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, nu a fost inclusă și suprafața de 2.500 mp solicitată prin acțiunea inițială, urmând a dovedi acest lucru cu: expertiza topo, și cu înscrisuri, respectiv schițe eliberate de către O.N.C.P.I. ( probe ce au fost inițial încuviințate de către instanța de fond.

Recurenta invocă în continuare dispozițiile art. 6 alin. 1 din C.E.D.O. și susține că jurisprudența C.E.D.O. actuală arată că noțiunea de proces echitabil sau drept la acces la instanță includ printre altele și posibilitatea acordată unui individ de a apela la o instanță națională, pentru a se dispune definitiv asupra unei chestiuni juridice.

Susține recurenta că deciziile luate de autoritățile administrative ce nu îndeplinesc cerințele textului legal de mai sus care să nu fie supus controlului unui organ cu plenitudine de jurisdicție deplină ar putea fi interpretate a fi de natură a limita dreptul de acces la instanță‚ și cum nu există niciun dubiu aspra caracterului civil în sensul art. 6 alin. 1 C.E.D.O. al cererii pendinte judecății, instanța era obligată să efectueze toate probele și să se pronunțe pe fondul cauzei, chiar dacă reclamanta nu ar fi parcurs procedura administrativă reglementată de H.G. nr. 834/1991.

Consideră recurenta că faptul că instanța de fond s-a pronunțat pe excepție fără a i se da posibilitatea de a face probatorii (de a admite proba cu expertiza topo, de a depune înscrisuri) echivalează cu o încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. 1 CEDO și mai mult decât atât, deși aceasta a dispus efectuarea unei adrese către Primăria municipiului T. pentru a indica dacă terenul din . este proprietatea sa, deși nu a fost emis nici un fel de răspuns, totuși aceasta s-a pronunțat pe excepția inadmisibilității

În apărare, intimatul M. T., prin P. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 3570/2003 a Judecătoriei T.

Examinând hotărârea atacată în raport de critica formulată, Tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Din examinarea probelor administrate în cauză se reține că recurenta-reclamantă nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 6 din Hotărârea de Guvern nr. 834/14.12.1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat, pentru suprafața de 2.500 mp, situată în municipiul T., ., județul T., în privința căreia solicită a se constata faptul că a dobândit dreptul de proprietate prin efectul uzucapiunii,deși susține că a îndeplinit această procedură pentru o altă suprafață, de 27.035,20 mp, care nu cuprinde și suprafața de 2.500 mp ce face obiectul prezentei cauze.

Emiterea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate are loc potrivit unei proceduri complexe, presupunând analizarea documentației depuse de solicitant și, după caz, completarea acesteia.

Întrucât recurenta-reclamanta S.C. D.R.M.A. „D.” S.A. T. nu a urmat procedura prealabilă specială pentru a i se stabili dreptul de proprietate asupra terenului în cauza, se reține că aceasta nu are deschisă calea dreptului comun cu privire la constatarea dobândirii acestui drept prin intermediuluzucapiunii.

Pentru aceste considerente, urmează a respinge recursul, ca nefondat.

.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul civil declarat de recurenta-reclamantă S.C. D.R.M.A. D. S.A., cu sediul în municipiul T., ., județul T., împotriva sentinței civile nr. 3570/22.10.2013 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, având ca obiect uzucapiune, în contradictoriu cu intimații pârâți M. T. P. P., cu sediul în municipiul T., ., C. L. T., cu sediul în municipiul T., ., județul T., S.C. C. A. S.R.L., cu sediul în municipiul T., ., județul T., .., cu sediul în municipiul T., ., județul T. și S.C. D. S.A., cu sediul în municipiul T., . C, județul T., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 20 martie 2014.

P R E Ș E D I N T E, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR

M. L. Șurculescu E. N. D. N.

GREFIER,

N. M.

Jud. fond. L.M.G.

Redactat jud. D.N./02.04.2014

Tehnoredactat gref. G.R./11.04.2014/2 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Uzucapiune. Decizia nr. 81/2014. Tribunalul TULCEA