Pretenţii. Decizia nr. 170/2012. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 170/2012 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 08-03-2012 în dosarul nr. 170/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr.170
Ședința publică din data de 08 martie 2012
Președinte: D. N.
Judecători: E. N.
I. A.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare recursul civil formulat de către recurenta-reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari T. TULCEA cu sediul in Tulcea, ., . Tulcea, impotriva sentintei civile nr.3703 din 24.11.2011 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect pretenții, in contradictoriu cu intimata-pârâtă T. A. domiciliata in Tulcea, ., ., judetul Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat av. T. C. in calitate de aparator al intimatei-parata in baza imputernicirii avocatiale existente la dosar, lipsa fiind partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art.87 si urm. C.pr.civ..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca recursul este declarat in termen, motivat si timbrat cu 444 lei taxa judiciara de timbru conform chitantei ., nr._/06.03.2012, 988 lei conform chitantei ., nr._/06.03.2012 si 10 lei timbru judiciar, iar recurenta a depus concluzii scrise, după care,
Față de declaratia aparatorului intimatei-parata ca nu mai are alte cereri de formulat sau explicatii de dat in vederea completarii cercetarii judecatoresti, instanta constata ca dosarul se afla in stare de judecata, in temeiul art.150 C.pr.civ. declara inchise dezbaterile si acorda cuvantul in recurs.
Aparatorul intimatei-parata, avand cuvantul in recurs, solicita respingerea recursului ca nefondat si păstrarea hotararii instantei de fond. Mentioneaza ca din cererea de chemare in judecata se poate observa ca recurenta a invederat ca suma de_,87 lei nu a fost trecuta in registrul de casă, fapt ce este eronat, făcându-se dovezi in acest sens. In ce priveste depozitia martorului audiat B. M., arata ca acesta este cel care a efectuat controlul si era cel mai in masura sa faca precizari.
TRIBUNALUL:
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea formulată la data de 21.02.2011 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr._, reclamanta Asociația de Proprietari T. a solicitat ca prin hotărârea ce va pronunța să fie obligată pârâta T. A. să achite suma de 14.612,87 lei debit constatat de către Primăria Municipiului Tulcea - Birou Asociații de P. și Majorările aferente acestei sume.
Prin sentința civilă nr. 3703 din 24.11.2011 Judecătoria Tulcea a respins cererea, ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că în urma unui control efectuat de către Primăria Municipiului Tulcea - Birou Asociații de P. la Asociația de Proprietari T. s-a întocmit nota de verificare din 04.11.2008, prin care s-a constatat că suma de 14.612,87 lei este rezultatul unor greșeli și erori contabile. Din același document, s-a reținut că suma a fost acoperită în totalitate, personal de către administratorul contabil al societății prin virarea ei către unul dintre furnizorii de servicii creditori, respectiv S.C. „Energoterm” S.A., eliberându-se chitanța nr._/20.10.2008.
Prima instanță a considerat că nu poate fi primită susținerea reclamantei care a arătat că această sumă a fost achitată de către pârâtă din încasările ulterioare, nefiind probată, iar pe de altă parte, din declarația martorului B. M. s-a reținut că suma nu putea fi plătită din încasările făcute de Asociația de Proprietari T., deoarece chitanța a fost prezentată în timpul controlului, perioada în care au fost ridicate actele contabile și nu se putea încasa o sumă atât de mare într-o perioada atât de scurtă.
Instanța a reținut că în registrul de casă al Asociației de P. T. apare înregistrarea sold stabilit la control 04.11.2008 - încasări_,87 lei și plăți de_,87 lei de către T. A. către S.C. „Energoterm” SA.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal a formulat recurs reclamanta Asociația de Proprietari T., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că în calitatea sa de fost administrator al Asociației de proprietari T., intimata în mod fraudulos a sustras suma de 14.612,87 lei, aceasta susținând că suma e rezultatul unor greșeli și erori contabile, fapt ce a reieșit din efectuarea unui control efectuat de lucrătorii Primăriei Municipiului Tulcea, iar ceea ce a susținut la instanța de fond nu are nici un fundament legal, aceasta încercând să convingă instanța că, ulterior controlului, întrucât s-a constatat o lipsă din gestiune în valoare de 14.612,87 lei, din bunăvoința sa și ca persoană fizică, a creditat un împrumut bancar și a plătit furnizorului S.C. „Energoterm” S.A. întreaga sumă, cu chitanța nr._/20.10.2008.
Consideră recurenta că astfel de aprecieri nu puteau fi primite de către instanța de judecată, mai ales în condițiile în care a expus întreaga situație a Asociației T. și pagubele produse de către fostul administrator T. A., depunând înscrisuri, și banii pe care intimata susține că i-ar fi plătit în contul furnizorului din banii proprii, au fost scăzuți din gestiunea Asociației T., nu de la o persoană fizică T. A., iar faptul că pe chitanța doveditoare apare numele acesteia nu schimbă cu nimic cele susținute, intimata având doar calitatea de simplu plătitor.
Arată recurenta că pentru ca susținerile făcute de intimata-pârâtă în întâmpinare și în precizări să fie în conformitate cu legea contabilității și asociațiilor de proprietari, aceasta ar fi trebuit să vireze banii în gestiunea Asociației T., să elibereze o chitanță, un document justificativ în acest sens, iar ulterior să achite lipsa de gestiune către furnizor, în numele Asociației, însă deși a solicitat instanței să îi impună a o depune la dosarul cauzei, aceasta nu a fost atașată la doar întrucât nu există, iar intimata a operat în Registrul de casă în coloana „încasări”, fără a avea chitanța doveditoare anexată, sfidând legea contabilității care prevede în mod concret că orice operare în Registrul de casă trebuie să fie însoțită de un document justificativ, în speță chitanța despre care făcut vorbire și pe care a solicitat ca intimata să o prezinte instanței.
Arată recurenta că la termenul de judecată din data de 17 noiembrie 2011, prin încheiere s-a consemnat că apărătorul pârâtei susține că „s-a dovedit că suma este înscrisă în aceste registru”, însă dacă acesta face referire la prima filă din dosarul ce cuprinde anul 2008 și anume o copie improvizată de pe Registrul de casă, unde e menționată încasarea și plata în sumă de 14.612, 87 lei, se va înscrie în fals, întrucât pârâta nu se putea prevala de acel înscris în dovedirea nevinovăției sale, iar fără consemnarea „conform cu originalul” instanța nu ar fi trebuit să atașeze înscrisul la dosar.
Consideră reclamanta că înscrisul nu are nici o relevanță juridică și nu i-a fost comunicat, după cum nu i-au fost comunicate nici celelalte înscrisuri depuse o dată cu acesta, astfel că nu a avut posibilitatea de a-și formula apărările față de cele susținute de către pârâtă, în acest mod fiindu-i încălcat dreptul la apărare și instanța a rămas în pronunțare fără a îndeplinii procedura de comunicare deși a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Susține recurenta că la termenul din 17 noiembrie 2011 când instanța a rămas în pronunțare, nu a fost citată, la sediul Asociației T. nu a fost găsită nici o citație pentru dosarul de mai sus, sens în care nu a avut cunoștință de acest termen.
Cu privire la martorul audiat în cauză, arată recurenta că Asociația de proprietarei T., prin actuala conducere se afla în litigiu cu acesta, întrucât s-a îndreptat împotriva sa cu o plângere penală înaintată organelor abilitate, înainte de audierea acestuia în prezentul dosar, astfel încât declarația sa nu poate fi avută în vedere întrucât este părtinitoare, iar în astfel de litigii proba cu înscrisuri este cea mai concludentă și pertinentă, și atâta timp cât intimata nu a făcut dovada plății sumei de mai sus către Asociația de proprietari T., din punctul său de vede acțiunea este admisibilă.
Precizează recurenta că și în adresa primită din partea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea la solicitarea instanței în care se precizează concret că „în urma studierii Registrului de casă, perioada susmenționată, nu a fost identificată înregistrarea (operarea) sumei de 14.612 lei cu nici un titlu (încasată sau plătită)”, și confecționa rea acestor înscrisuri și folosirea lor în dovedirea nevinovăției pârâtei încalcă grav orice rigoare legală.
Susține recurenta că instanța de fond a motivat că nu a putut proba faptul că suma a fost plătită din încasările ulterioare controlului de către intimată, însă a respins acțiunea pe fondul cauzei, fără ca pârâta să probeze că a plătit în prealabil Asociației T., că a emis o chitanță în acest sens, că a operat-o în registrul de casă și ulterior a plătit datoriile către furnizori.
Consideră recurenta că, în acea fază procesuală, se putea aprecia că ar fi utilă o expertiză contabilă pentru elucidarea situației, mai ales că a solicitat-o ca probă, fiind vorba de o cauză de interes public prin calitatea pe care o are, că au fost sustrași bani din gestiunea Asociației T. și există numeroase litigii cu intimata T. A., iar sumele sustrase de către aceasta sunt mult mai mari decât cea care face obiectul prezentei pricini.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul motivelor invocate, cât și din oficiu, se reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Un prim motiv de critică a hotărârii atacate este acela că, susține recurenta reclamantă, i-a fost încălcat dreptul la apărare prin aceea că nu i s-au comunicat înscrisurile depuse de către intimata-pârâtă și, de asemenea, faptul că la termenul din data de 17 noiembrie 2011, când instanța a rămas în pronunțare, nu a mai fost citată și nu a mai avut cunoștință de termen.
Critica este neîntemeiată.
Înscrisurile despre care face vorbire recurenta-reclamantă, respectiv copia de pe registrul de casă unde este menționată încasarea și plata sumei de 14.612,87 lei precum și chitanța cu care s-a făcut această plată au fost comunicate instanței de către P. de pe lângă Judecătoria Tulcea și nu se impunea comunicarea lor întrucât sunt emise chiar de către recurenta-reclamantă, iar relativ la citarea recurentei-reclamante pentru termenul de judecată din data de 17 noiembrie 2011 se reține că aceasta a fost legal citată, conform art. 153 al 1 Cod pr. civilă, în vigoare începând cu luna octombrie 2011 și, de asemenea, i s-a comunicat un exemplar de pe întâmpinarea formulată de către intimata-pârâtă la data de 2 mai 2011.
Pe fondul cauzei, din probele administrate se reține că, în urma unui control efectuat de către Primăria Municipiului Tulcea - Birou Asociații de P. la Asociația de Proprietari T. s-a întocmit nota de verificare din 04.11.2008 prin care s-a constatat că suma de 14.612,87 lei este rezultatul unor greșeli și erori contabile.
Totodată, același document arată că suma a fost acoperită în totalitate, personal de către administratorul contabil al societății, prin virarea ei către unul dintre furnizorii de servicii creditori, respectiv S.C. Energoterm” S.A., eliberându-se chitanța nr._/20.10.2008.
Nu poate fi primită susținerea recurentei-reclamante care a arătat că această sumă a fost achitată de către intimata-pârâtă din încasările ulterioare, nefiind probată, iar pe de altă parte, din declarația martorului B. M. se reține că suma nu putea fi plătită din încasările făcute de Asociația de Proprietari T., deoarece chitanța a fost prezentată în timpul controlului, perioada în care au fost ridicate actele contabile și nu se putea încasa o sumă atât de mare într-o perioada atât de scurtă.
Relativ la martorul B. M., susținerea recurentei că se află în litigiu cu el nu a fost probată, iar depoziția sa se coroborează cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Se mai reține și faptul că în registrul de casă al Asociației de P. T. apare înregistrarea « sold stabilit la control 04.11.2008 - încasări 14.612,87 lei « și plăți de 14.612,87 lei de către T. A. către S.C. „Energoterm” S.A.
S-a mai referit recurenta și la o eventuală probă cu expertiza contabilă care ar fi fost utilă soluționării cauzei, însă prin acțiunea formulată inițial și nici ulterior o asemenea probă nu a fost solicitată în fapt primei instanțe, recurenta-reclamantă solicitând judecarea cauzei chiar și în lipsa sa.
Pentru aceste considerente, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală, văzând și dispozițiile art. 312 Cod pr. civilă, urmează a respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de către recurenta-reclamantă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI T. TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., . Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 3703 din 24.11.2011 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimata-pârâtă T. A., domiciliată în Tulcea, ., ., județul Tulcea, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 martie 2012.
P R E Ș E D I N T E, JUDECĂTORI, GREFIER,
D. N. E. N. P. L.
I. A.
Jud. fond. F.Ș.
Redactat jud. D.N. /19.03.2012
Tehnoredactat gref. G.R./02.04.2012/2 ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 206/2012. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 171/2012. Tribunalul TULCEA → |
|---|
