Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 757/2013. Tribunalul VASLUI

Tribunalul VASLUI - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 757/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 28-05-2013 în dosarul nr. 4983/189/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL V.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 757/R/2013

Ședința publică de la 28 Mai 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C.-S. A.

Judecător P. C. D.

Judecător E. R. I.

Grefier R. A.

S-a luat în examinare pronunțarea asupra cererilor de recurs declarate de recurentul - reclamant P. O., domiciliat în Bârlad, ., jud. V. și respectiv de către recurenta – pârâtă B. M.-G., domiciliată în Bârlad, ., jud. V. împotriva sentinței civile nr. 676/08.03.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, având ca obiect partaj bunuri comune.

La apelul nominal, făcut în ședința publică la pronunțare, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică de la 14 mai 2013 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care parte integrantă din prezenta decizie civilă, și când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea cauzei la data de 21 mai 2013, după care, în aceeași compunere și pentru aceleași motive, s-a amânat pronunțarea astăzi, 28 mai 2013, dându-se decizia de față:

INSTANȚA

Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 676 din 08.03.2012 pronunțată de Judecatoria Bârlad in dosarul nr._, a fost admisă acțiunea pentru partajul bunurilor comune, formulată de reclamantul P. O., împotriva pârâtei B. M. G..

A fost admisă cererea reconvențională pentru constatarea dreptului de creanță, constând în lucrări de îmbunătățiri efectuate la imobilul situat în Bârlad, ., cerere formulată de pârâta-reclamantă B. M. G., împotriva reclamantului P. O..

S-a stabilit că, în perioada conviețuirii lor, reclamantul și pârâta-reclamantă au dobândit în proprietate, prin contribuția de 55% a reclamantului și de 45% a pârâtei-reclamante, următoarele bunuri:

- un imobil construit (numai construcții, fără teren aferent), compus din casă de locuit cu două camere, hol, baie, bucătărie, chiler în curs de renovare, debara și beci din beton armat sub bucătărie, împrejmuirile aferente, racorduri la utilități, amplasate pe suprafața de 150 m.p. teren atribuită în folosință, imobil situat în Bârlad, ., având ca vecinătăți actuale: S- U. H.; N și V- G. R.; E- . a construcțiilor ce compun imobilul fiind de 39.900 lei;

- bunuri mobile: o bibliotecă O.- 650 lei; o canapea cu două fotolii fixe Nicol- 600 lei; o canapea- 750 lei; altă canapea- 400 lei; un șifonier cu 3 uși- 250 lei; un șifonier cu 2 uși- 80 lei; un cuier pt. haine-150 lei; o comodă TV- 70 lei; mobilier bucătărie-100 lei; o vitrină-100 lei; un covor- 80 lei; un televizor color Scnneider- 100 lei; un televizor color Royal- 80 lei; o combină muzicală Sony- 350 lei; un frigider Arctic- 200 lei; un congelator Arctic-150 lei; un aragaz cu 4 ochiuri- 400 lei; o mașină de spălat rufe -110 lei; o masă din lemn- 35 lei; 4 scaune-12 lei; 4 jaluzele verticale-150 lei; 4 lustre-120 lei, în valoare totală de 4.937 lei.

S-a constatat că pârâta-reclamantă B. M. G. are un drept de creanță asupra imobilului situat în Bârlad, ., în valoare de 1.700 lei, constând în montarea la acest imobil a două ferestre, a unei uși de la . a unei uși la baie, confecționate din tâmplărie PVC cu geam termopan (valoarea de 1.700 lei se regăsește în valoarea de 39.900 lei a construcțiilor).

S-a stabilit că valoarea totală a bunurilor dobândite în proprietate de părți în perioada căsătoriei lor este de 43.137 lei: 38.200 lei, reprezentând valoarea construcțiilor (39.900 lei – 1.700 lei, valoarea lucrărilor de îmbunătățiri efectuate la imobil de către pârâta B. M. G.) + 4.937 lei (valoarea bunurilor mobile).

Exprimate valoric, cota de 55% a reclamantului a fost de 23.725,35 lei, iar cota de 45% a pârâtei-reclamante este de 19.411,65 lei.

S-a dispus partajarea, în cote de 55% pentru reclamant și de 45% pentru pârâta-reclamantă, a bunurilor comune ale părților.

1. S-a atribuit direct în proprietate pârâtei-reclamante B. M. G. următoarele bunuri:

- întreg imobilul construit (numai construcții, fără teren aferent), compus din casă de locuit cu două camere, hol, baie, bucătărie, chiler în curs de renovare, debara și beci din beton armat sub bucătărie, împrejmuirile aferente, racorduri la utilități, în valoare de 39.900 lei, construcții amplasate pe suprafața de 150 m.p. teren atribuită în folosință, situat în Bârlad, ., având ca vecinătăți: S- U. H.; N și V- G. R.; E- .> - mobile: o bibliotecă O.- 650 lei; o canapea- 750 lei; altă canapea- 400 lei; un șifonier cu 3 uși-250 lei; un cuier pt. haine-150 lei; o comodă TV-70 lei; mobilier bucătărie-100 lei; un covor-80 lei; un televizor color Scnneider- 100 lei; un congelator Arctic-150 lei; un aragaz cu 4 ochiuri-400 lei; o mașină de spălat rufe -110 lei; o masă din lemn-35 lei; 2 scaune-6 lei; 4 jaluzele verticale-150 lei; 4 lustre-120 lei, în valoare totală de 3.521 lei,

total valoare bunuri atribuite pârâtei-reclamante: 43.421 lei (39.900 lei + 3.521 lei).

2. S-a atribuit direct în proprietate reclamantului P. O. următoarele bunuri mobile:

- o canapea cu două fotolii fixe Nicol-600 lei; un șifonier cu 2 uși-80 lei; o vitrină- 100 lei; un televizor color Royal- 80 lei; o combină muzicală Sony- 350 lei; un frigider Arctic-200 lei; 2 scaune-6 lei, în valoare totală de 1.416 lei.

Obligă pe pârâta-reclamanta B. M. G. să plătească reclamantului P. O. suma de 22.309,35 lei, reprezentând sultă.

S-a compensat cheltuielile de judecată în sumă de 4.186,26 lei, efectuate justificat de reclamant, cu cheltuielile de judecată în sumă de 2.152 lei, efectuate justificat de pârâta-reclamantă, și obligă pe pârâta-reclamantă B. M. G. și plătească reclamantului P. O. suma de 915,42 lei, reprezentând cheltuieli de judecată rămase după compensare.

S-a stabilit părților, ca termen pentru plata sultei și a cheltuielilor de judecată, un termen de până la 6 luni, ce se va calcula începând cu data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamantul P. O. și pârâta B. (fostă P.) M. G. s-au căsătorit la data de 30.04.1994 și din căsătoria acestora a rezultat un copil minor, născut la data de 1.10.2000.

Prin sentința civ. nr. 3481/2.12.2010, pronunțată de Judecătoria Bârlad, căsătoria părților a fost desfăcută din vina ambelor părți, copilul minor a fost încredințat spre creștere și educare către B. M. G., iar P. O. a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în folosul minorului.

În perioada căsătoriei lor, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 1880/17.04.1995 la notariatul de Stat Bârlad, reclamantul P. O. și pârâta P. (B.) M. G. au cumpărat de la vânzătorii Parnica A. și Parnica I. un imobil situat în Bârlad, ., compus dintr-o casă de locuit cu o cameră construită din paiantă, acoperită cu carton și 3 magazii, și „folosința suprafeței de 150 m.p. teren de construcție aferent locuinței, cu curtea și grădina din jur”, imobil având ca vecinătăți: propr. B. G., G. R., alee acces și .> În contract s-a menționat că prețul vânzării-cumpărării este de 350.000 lei, preț plătit integral de către cumpărători la data încheierii contractului.

La termenul de judecată din 23.02.2012, părțile au precizat că nu posedă act de proprietate pentru suprafața de teren de sub construcții și din îngrăditură - încheierea de ședință din 23.02.2012, fila 204 dosar.

Ulterior, la imobilul cumpărat de părți au fost făcute lucrări de construcții și de îmbunătățiri, respectiv au mai fost construite o cameră, un hol, o bucătărie, o baie, a fost renovată casa veche, s-a învelit casa cu tablă, s-au cimentuit pereții, a fost zugrăvită casa, s-a montat parchet în camere, gresie pe hol și în bucătărie.

La același imobil s-au efectuat lucrări de instalație de gaz metan, în valoare de 5.685.408 lei și de 9.534.645 lei, sume plătite cu chitanțele din 15.06.2005 și din 13.07.2005, emise pe numele reclamantului P. O. (filele 106, 109 și 110 dosar).

Tot în perioada căsătoriei lor, părțile au mai dobândit în proprietate următoarele bunuri mobile, care au fost stabilite pe baza răspunsurilor date de pârâtă la interogatoriul propus de instanță, astfel: o bibliotecă; o canapea cu două fotolii; o canapea; altă canapea; un șifonier cu 3 uși; un șifonier cu 2 uși; un cuier; o comodă TV; mobilă bucătărie; o vitrină; un covor; un televizor; alt televizor; o combină muzicală; un frigider; un aragaz; o mașină de spălat rufe; o masă din lemn; 4 scaune; 4 jaluzele verticale; 4 lustre.

Potrivit răspunsurilor date de pârâta B. M. G. la interogatoriul propus de reclamant (filele 115-116):

- pârâta a fost angajată în muncă în perioada 1990-1995 la Cooperativa Elanul;

- înainte de nunta părților, pârâta avea bani economisiți din muncă;

- după nunta lor, părțile au depus la CEC suma de 400.000 lei vechi, proveniți de la nunta părților;

- tatăl pârâtei a fost angajat la IAS Bârlad timp de 40 de ani și a avut în proprietate vaci, cai, oi;

- casa de pe . a fost cumpărată cu banii dați de tatăl pârâtei, bani pe care tatăl pârâtei i-a împrumutat de la bancă;

- la imobilul cumpărat de părți, în perioada 1994-2007 au fost efectuate lucrări de modernizare;

- pârâta nu a recunoscut că reclamantul ar fi lucrat la renovarea casei părinților pârâtei și nici la construirea casei fratelui și surorii pârâtei.

Potrivit răspunsurilor date de reclamantul P. O. la interogatoriul propus de pârâtă (filele 119-123):

- părțile au început să conviețuiască din luna septembrie 1993, timp în care ele au locuit cu chirie în Bârlad și amândoi erau angajați în muncă;

- petrecerea de nuntă a părților a avut loc în Bârlad, la data de 30.04.1994;

- cu banii părților au fost cumpărate o parte din alimentele necesare la petrecere (ulei, făină, orez);

- la nuntă părțile au obținut 1.000.000 lei vechi și din această sumă s-a plătit diferența de preț pentru muzică, pentru închirierea localului și părțile au cumpărat un televizor alb-negru. După aceste plăți a rămas suma de 800.000 lei vechi, care a fost depusă la CEC;

- părțile au locuit la părinții pârâtei două luni;

- părinții pârâtei au avut în proprietate un cal, o vacă, 10 oi;

- după ce au cumpărat imobilul, părțile au început să locuiască în acest imobil, la care părțile au efectuat îmbunătățiri: au încărcat pereții casei, au acoperit casa cu tablă, reclamantul a montat singur parchet în camere și gresie pe hol și în bucătărie. Fratele pârâtei a ajutat într-o singură zi la săpatul beciului. Pârâta a făcut vălătuci pentru casă și l-a ajutat pe reclamant la montat parchetul și gresia. Pârâta a prestat munci agricole la părinții ei. De la părinții ei, pârâta aducea alimente, iar la P. și la C. părinții pârâtei le dădeau părților 2-3 kg carne de porc și 2-3 kg carne de miel;

- pârâta a fost angajată în muncă însă ea nu a realizat și alte venituri suplimentare;

- televizorul color, mașina de spălat și combina muzicală au fost cumpărate de părți;

- la casă este montată ușă și stolerie din termopan, care au fost plătite în rate, timp de 3 luni, de către părți;

- imobilul proprietatea părților se învecinează cu imobilul proprietatea surorii pârâtei, iar pârâta a avut grijă de imobilul surorii ei cât timp aceasta a fost plecată în străinătate,

- în ultimii ani, reclamantul nu a lucrat în perioada 15 decembrie-1 martie și pe durata iernii reclamantul nu avea loc de muncă;

- ușa de la ., ușa de la baie, două ferestre PVC au fost montate de ambele părți.

Prin declarația sa, martorul V. G., propus de reclamant, a arătat că, părțile au efectuat la imobilul pe care l-au cumpărat lucrări de construcții și de îmbunătățiri, astfel: s-a construit o cameră, un hol, o bucătărie, a fost renovată casa veche, s-a învelit casa cu tablă. La momentul efectuării lucrărilor, reclamantul era angajat la . programul de muncă martorul mergea împreună cu reclamantul pentru a efectua lucrări pe la locuințele a diferite persoane. În acea perioadă reclamantul spunea martorului că strângea banii pentru efectuarea de lucrări la casă. Când martorul a mers la locuința părților, martorul l-a văzut pe tatăl pârâtei cum îl ajuta pe reclamant la efectuarea lucrărilor la casa părților. Martorul a mai văzut la casa părților un tinichigiu și un instalator. Reclamantul este de meserie zugrav și zidar și astfel reclamantul a fost cel care a făcut lucrările de renovare a casei părților, a pus parchet, gresie, faianță și la aceste lucrări a ajutat și pârâta.

Reclamantul i-a spus martorului că socrii săi le dădeau părților carne, brânză. Înainte de a se căsători, reclamantul a muncit în zona Valea Jiului și de acolo el a avut o sumă de bani, pe care martorul nu o cunoaște. Reclamantul are o soră care l-a îngrijit pe reclamant când acesta nu era căsătorit, astfel că reclamantul își aduna banii pe care îi obținea din munca prestată în particular. În perioada căsătoriei cu reclamantul, pârâta se îngrijea de menajul casei și de copilul părților și mergea să își ajute părinții săi din Perieni la muncile agricole.

Prin declarația sa, martora S. D., propusă de reclamant, a arătat că, din cele ce i-au fost spuse de către sora reclamantului, cunoaște că imobilul a fost cumpărat de părți cu banii pe care îi avea economisiți reclamantul înainte de căsătorie și cu banii rezultați de la nunta părților. S. reclamantului i-a împrumutat tatălui pârâtei suma de 10 milioane lei vechi, sumă care nu a mai fost restituită. De mai multe ori tatăl pârâtei a venit la sora reclamantului pentru a fi împrumutat cu bani. În afara programului său de muncă, reclamantul a prestat efectuat lucrări de zugrăvit, a montat gresie și faianță la apartamentul numitei V. M.. S. reclamantului s-a îngrijit de fiica părților atunci când reclamantul era la serviciu și pârâta era la munci agricole. Reclamantul și pârâta au prestat munci agricole și zidărie la părinții pârâtei din satul Perieni și la fratele pârâtei din aceeași localitate. O soră de-a pârâtei locuiește într-un imobil care se învecinează gard în gard cu imobilul proprietatea părților și reclamantul a executat lucrări de construcție la ceastă casă a surorii pârâtei. Reclamantul mai are încă 12 frați, din care 4 frați sunt în Italia și un frate este în Anglia și acești frați se ajută între ei cu bani.

Declarația martorei S. D. este confirmată prin documentele de transfer de bani Western Union prin ordinele de plată emise de Raiffeisen Bank, depuse de către reclamant la filele 145-181 ale dosarului, din care rezultă că, în perioada 2005-2009, sora reclamantului, P. V., a primit de la frații ei aflați în străinătate diferite sume în Euro: 300 Euro; 300 Euro; 100 Euro; 300 Euro; 100 Euro; 200 Euro; 200 Euro; 200 Euro; 350 Euro; 450 Euro; 300 Euro; 200 Euro; 200 Euro; 300 Euro; 300 Euro; 130 Euro; 300 Euro; 50 Euro; 50 Euro; 200 Euro; 100 Euro; 200 Euro; 300 Euro; 200 Euro; 200 Euro; 150 Euro; 200 Euro; 200 Euro; 150 Euro; 250 Euro; 100 Euro; 300 Euro; 150 Euro; 150 Euro; 200 Euro; 200 Euro; 350 Euro.

Prin declarația dată în instanță, martora Parnica D., propusă de pârâtă, a arătat că soacra ei a fost cea care a vândut imobilul cumpărat de părți, cu prețul de 3.000.000 lei vechi. Din acest preț, la început s-a plătit 1.500.000 lei, apoi s-a mai plătit 1.000.000 lei, iar diferența de preț a constat în oaie, miel și caș. Tatăl pârâtei la venit de două ori la soacra martorei pentru a plăti sumele de bani arătate. P. a lua produsele, ce reprezentau diferența de preț, martora și soțul ei au mers acasă la tatăl pârâtei în satul Perieni. Inițial, casa cumpărată de părți avea o cameră și un chiler, cu pereții din vălătuci.

Ulterior, părțile au făcut lucrări de îmbunătățiri la această casă: au construit o cameră, un hol, un beci, o bucătărie de vară, au acoperit casa cu tablă, s-a făcut racord de gaz metan, s-a pus parchet, s-au cimentuit pereții. Martora l-a văzut pe tatăl pârâtei deseori la casa părților, care a muncit la această casă. Astfel, tatăl pârâtei a pus tabla pe casă, a transportat cu căruța materiale de construcție. La lucrările efectuate la casă a contribuit și pârâta. Astfel, martora a văzut-o pe pârâtă cum muncea la făcut balast, vălătuci. Pârâta a spus martorei că părinții ei o ajutau cu bani ca să termine casa, că părinții pârâtei au dat părților bani pentru instalația de gaz metan. Pârâta este îngrijitoare la școală și în timpul liber merge să facă curățenie pe la diferite persoane.

Pârâta a găzduit 2 copii de-ai surorii ei, care a fost plecată în Spania timp de 2 ani. Pentru găzduirea copiilor surorii ei, pârâta primea, o dată pe an, în luna august, 16-17 milioane lei vechi. Apoi pârâta a ținut în gazdă alți 3 copii minori, cărora pârâta le făcea menajul și pentru aceste servicii pârâta a fost plătită. Pârâta are grijă de casa surorii ei, de pe ., sora pârâtei fiind plecată în Spania. Ca răsplată pentru această activitate, sora pârâtei a montat la casa părților un geam și o ușă PVC cu termopan. Fratele pârâtei a săpat și a zidit un beci la casa părților. Celelalte bunuri aflate în casa părților au fost cumpărate de către pârâtă. Martora a văzut cum părinții pârâtei aduceau la casa părților, cu căruța, carne și alte alimente. În perioada în care pârâta nu era angajată în muncă, ea presta munci agricole aproape săptămânal. Martora locuiește în aproprierea casei părților de pe . și astfel ea a auzit deseori scandal în locuința părților și l-a văzut de mai multe ori pe reclamant în stare de ebrietate.

Prin declarația sa, martora A. M., propusă de pârâtă, a arătat că la imobilul pe care l-au cumpărat, părțile au mai construit o cameră, un hol, o bucătărie și o baie. Din discuțiile dintre pârâtă, părinții și frații acesteia, martora a înțeles că prețul de cumpărare a imobilului a fost de 3.000.000 lei vechi, preț care a fost plătit astfel: 1.000.000 lei a fost dat de către tatăl pârâtei, în dar; 400.000 lei a provenit de la nunta părților, 1.000.000 lei a fost împrumutat de către tatăl părților de la un vecin și apoi a fost dat părților.

Diferența de preț a constat în plata către vânzători de miei, vin, caș, țuică, care au fost date de către tatăl pârâtei. Tatăl pârâtei a lucrat la IAS Bârlad și cu banii obținuți el a ajutat-o pe pârâtă să efectueze lucrări la casă. Astfel, tatăl pârâtei a plătit muncitorii care efectuau lucrări la casă, a plătit și costul lucrărilor de efectuarea racordului de gaz metan.

Materialele folosite la lucrările de îmbunătățiri au fost cumpărate cu bani dați de către frații și părinții pârâtei. Un frate de-al pârâtei a săpat beciul casei, iar tatăl pârâtei a transportat la casa părților paie, lut, corzi, mâncare pentru părți și pentru persoanele care munceau la casă, bunuri care au fost transportate cu căruța de către tatăl și fratele pârâtei. Pârâta l-a ajutat pe reclamant la montatul parchetului, a gresiei, la prepararea betonului. În anul 2006 pârâta a fost angajată ca îngrijitoare la Școala nr. 4 din Bârlad cu o jumătate de normă și după terminarea programului de muncă ea mergea la diferite persoane pentru a face menajul.

O perioadă de 3 ani de zile părțile au avut în gazdă 3 elevi, pe care pârâta îi îngrijea (le pregătea mâncare, le spăla lucrurile), activitate pentru care părțile primeau o anume sumă de bani, pe care martora nu a precizat-o. După ce cei 3 elevi au plecat din locuința părților, la casa părților au fost găzduiți 2 copii de-ai surorii pârâtei, care au fost îngrijiți timp de 2-3 ani de pârâtă și pentru care pârâta a fost plătită de către sora ei cu câte 16-17 milioane de lei vechi, la intervale de 4-5 luni. O soră de-a pârâtei, U. D., care muncește în Spania, are o casă care se învecinează cu casa părților, pe .. Pentru că pârâta a avut grijă de această casă a surorii ei în perioada cât aceasta a fost plecată în străinătate, drept răsplată U. D. a învelit bucătăria părților și a pus geam și ușă PVC cu termopan la bucătăria părților, lucrări care au fost făcute cu banii acesteia, ai surorii pârâtei, după ce părțile au divorțat. Soții U. D. și U. H. au spus martorei că au ajutat-o pe pârâtă să construiască două laturi ale gardului care împrejmuiește casa părților.

Din cele spuse de către pârâtă, martora cunoaște că tatăl pârâtei a cumpărat părților, cu plata prețului în rate, un televizor color, o mașină de spălat, o combină muzicală. Celelalte bunuri de mobilier aflate în locuința părților au fost cumpărate de către pârâtă în rate, pe care tot pârâta le plătește. În perioada în care reclamantul nu era angajat în muncă, prețul consumului de utilități era plătit de către pârâtă. Reclamantul este consumator de alcool și cheltuiește banii pe astfel de produse. U. H. este de meserie zugrav astfel că el a lucrat singur la casa proprietatea sa, nicidecum nu a fost ajutat de către reclamant. Martora a mai declarat că l-a văzut pe reclamant muncind la casa proprietatea părților. La unele dintre lucrări (văruit, încărcat pereții, montatul parchetului) reclamantul a fost ajutat de pârâtă. Pentru acoperișul din tablă al casei au fost angajate una-două persoane. Când pârâta nu era angajată în muncă, ea a fost întreținută de către părinții săi cu alimente.

Potrivit carnetului de muncă . nr._ (titular P. O.), reclamantul P. O. a fost angajat în muncă cu contract individual de muncă în perioadele: 16.05._89; 4.07._03; 1.04-1.10.2004; 14.10.2004-2004-5.02.2005; 16.02-8.04.2005; 11.04-12.10.2005; 10.04-1.06.2006; 15.08-30.11.2006; 3.03._09; 9.09-30.11.2010.

Reclamantul a avut calitatea de șomer și a beneficiat de indemnizație de șomaj în perioadele: 14.02._04; 12.10.2005-2.04.2006; 11.12._07; 30.11.2009-9.09.2010. La data de 13.12.2010 reclamantul a devenit din nou șomer.

Din „Caracterizarea” întocmită cu nr. 22/23.01.2012 de către . Bârlad (fila 117), rezultă că administratorul acestei societăți comerciale a efectuat lucrări de îmbunătățiri în apartamentul proprietatea sa, lucrări care au fost efectuate de către reclamantul P. O. și pentru care a fost plătită suma de 3.300 lei, sumă care a fost înmânată pârâtei P. (B.) M. G..

Potrivit carnetului de muncă . nr._ (titular B. M. G.), pârâta a fost angajată în muncă în perioadele: 1.07._94; 1.11._95. În perioada 1.11._95 pârâta a avut calitatea de șomer și a beneficiat de indemnizație de șomaj. La data de 1.04.2006 pârâta a fost din nou angajată în muncă cu contract individual de muncă, pentru 1/2 normă, calitate pe care pârâta o are și în prezent.

Totodată, din adeverința nr. 195/5.01.2012 emisă de FEG Education Filiala Bârlad (fila 66 dosar), rezultă că, începând din anul 2006, pârâta este angajată la această instituție cu un program de muncă de 4 ore, cu un venit lunar de 500 lei.

Asupra celor consemnate în adeverința sus menționată s-a revenit, prin înscrisul intitulat „Declarație” întocmit la data de 6.02.2011 de către B. A. C., arătând-se că pârâta era remunerată cu câte 500 lei o dată la 2-3 luni.

Conform contractului nr. 204/17.08.2005 pentru vânzarea-cumpărarea de produse cu plata în rate și facturii din data de 17.08.2005, emisă de . și 77), B. G., tatăl pârâtei, a cumpărat de la vânzătoarea . de spălat Albatros, un minisistem Sony și un televizor color S., în valoare de 1.700 lei. Prețul acestor bunuri a fost plătit în rate tot de către tatăl pârâtei, conform chitanțelor aflate în copie, la filele 70-75 ale dosarului.

Cu facturile din data de 22.12.2008 (fila 80) și data de 18.04.2009 (fila 79), reclamanta a cumpărat de la vânzătoarea . o canapea Venus, un bufet și 2 fotolii fixe Nicol.

Prin contractul de credit pentru consum nr._/27.11.2008, încheiat cu . (filele 81-82), pârâta a împrumutat suma de 2.713,70 lei, pentru cumpărarea de bunuri, sumă cu care pârâta a cumpărat un dulap, o bibliotecă „O.”, o canapea „Ariel”, cu factura din data de 27.11.2008 (fila 85). Ratele la acest contract au fost plătite de către pârâtă cu chitanțele aflate în copie la filele 86-101 dosar.

Din copia registrului agricol privind pe B. G. și B. M. (părinții pârâtei), aflată la fila 104, rezultă că, în perioada 1992-1996, părinții pârâtei au avut în proprietate animale: un cal, vacă, porci, oi.

Cu factura din 3.09.2009 și cu chitanțele din 3.09.2009 (fila 102), U. D., sora pârâtei, a cumpărat tâmplărie PVC în sumă de 1.550 lei.

Ulterior desfacerii căsătoriei părților, cu factura și cu chitanța din data de 16.09.2011 pârâta a cumpărat tâmplărie PVC cu termopan în valoare de 2.480 lei (fila 103).

Sintetizând cu privire la probele administrate:

- anterior căsătoriei sale, reclamantul a avut o anumită sumă de bani pe care a investit-o la cumpărarea casei părților;

- în perioada 1.09.1995-1.04.2006 pârâta nu a fost angajată în muncă, însă a născut și a îngrijit un copil și a prestat muncă în gospodărie;

- reclamantul a fost angajat continuu în muncă în perioada 4.07._03. În plus, reclamantul a muncit și în afara programului său de muncă pe la diferite persoane;

- lucrările de construcție și de îmbunătățiri la casa cumpărată de părți au fost efectuate prin munca reclamantului, acesta fiind de meserie zidar.

Împrejurarea că tatăl reclamantei a cumpărat cu plata prețului în rate cele 3 bunuri (o mașină de spălat Albatros, un minisistem Sony și un televizor color S., în valoare de 1.700 lei) este de natură să compenseze faptul că timp de 10 ani de zile pârâta nu a fost angajată în muncă.

Aceste aspecte, au determinat instanța să aprecieze că la dobândirea bunurilor comune (imobil și mobile), reclamantul P. O. a avut o cotă de contribuție de 55%, iar pârâta-reclamantă B. M. G. a avut o cotă de 45%.

Pentru soluționarea cauzei s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare de evaluare a bunurilor.

Astfel, prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul G. V., depus la dosarul instanței la data de 21.02.2012 (filele 191-203), a fost identificat imobilul situat în Bârlad, ., și s-au stabilit următoarele:

-vecinătățile imobilului situat în Bârlad, . sunt: S- U. H.; N și V- G. R.; E- .> -inițial, la momentul cumpărării lui, imobilul era compus dintr-un corp locuință parter cu o cameră și două magazii și un corp independent magazie. Aceste construcții au fost renovate și extinse, astfel că, la momentul efectuării expertizei, imobilul se compune din casă de locuit cu două camere, hol, baie, bucătărie, chiler în curs de renovare, debara și beci din beton armat sub bucătărie, împrejmuirile aferente, racorduri la utilități;

-valoarea actuală a construcțiilor ce compun imobilul este de 39.900 lei;

-suprafața de teren de sub construcții și din îngrăditura acestora este de 150 m.p. și este în valoare de 26.100 lei (150 m.p. x 174 lei/m.p.);

-valoarea îmbunătățirilor efectuate de către pârâta B. M. G. la imobilul în cauză, constând în două ferestre, o ușă de la . o ușă de la baie, confecționate din tâmplărie PVC cu geam termopan este de 1.700 lei, valoare care se regăsește inclusă în valoarea întregului imobil;

-imobilul nu poate fi comod partajat în natură.

Prin același raport de expertiză, s-a stabilit că bunurile mobile proprietatea părților au următoarele valori: o bibliotecă O.- 650 lei; o canapea cu două fotolii fixe Nicol- 600 lei; o canapea- 750 lei; altă canapea- 400 lei; un șifonier cu 3 uși- 250 lei; un șifonier cu 2 uși- 80 lei; un cuier pt. haine-150 lei; o comodă TV- 70 lei; mobilier bucătărie-100 lei; o vitrină-100 lei; un covor- 80 lei; un televizor color Scnneider- 100 lei; un televizor color Royal- 80 lei; o combină muzicală Sony- 350 lei; un frigider Arctic- 200 lei; un congelator Arctic-150 lei; un aragaz cu 4 ochiuri- 400 lei; o mașină de spălat rufe -110 lei; o masă din lemn- 35 lei; 4 scaune-12 lei; 4 jaluzele verticale-150 lei; 4 lustre-120 lei, valoarea totală a bunurilor mobile fiind de 4.937 lei.

Potrivit art. 201 Cod.proc.civ., raportul de expertiză întocmit a fost apreciat ca util și concludent și a fost reținut în soluționarea cauzei.

Față de probele administrate, acțiunea pentru partajul bunurilor comune formulată de reclamantul P. O. a fost apreciată ca fiind întemeiată și a fost admisă.

Privitor la cererea reconvențională, formulată de pârâta-reclamantă B. M. G., instanța a apreciat că cererea a fost dovedită cu factura și cu chitanța din data de 16.09.2011, din care a rezultat că pârâta-reclamantă a cumpărat tâmplărie PVC cu termopan în valoare de 2.480 lei, după ce căsătoria părților fusese desfăcută.

Ca urmare, a fost admisă cererea reconvențională prin care pârâta-reclamantă a solicitat să se constate că ea are un drept de creanță asupra imobilului situat în Bârlad, ., constând în c/valoarea a două ferestre, a unei uși la intrare și a ușii de la baie, confecționate din tâmplărie PVC cu geam termopan.

A rezultat că valoarea totală a bunurilor dobândite în proprietate de părți în perioada căsătoriei lor este de 43.137 lei: 38.200 lei, reprezentând valoarea construcțiilor (39.900 lei – 1.700 lei, valoarea lucrărilor de îmbunătățiri efectuate la imobil de către pârâta B. M. G.) + 4.937 lei (valoarea bunurilor mobile).

Deoarece părțile nu posedau act de proprietate pentru suprafața de teren de sub construcții și din îngrăditură, în masa bunurilor comune nu s-a inclus suprafața de teren de 150 m.p. din Bârlad, ..

Exprimate valoric, cota de 55% a reclamantului a fost de 23.725,35 lei, iar cota de 45% a pârâtei-reclamante a fost de 19.411,65 lei.

În temeiul art. 355-357 din Codul civil, s-a dispus partajarea, în cote de 55% pentru reclamant și de 45% pentru pârâta-reclamantă, a bunurilor comune ale părților.

La termenul de judecată din 8.03.2012, părțile au solicitat ca atribuirea loturilor să se dispună direct prin sentință.

1. Ca urmare, în temeiul art._ alin.4 Cod.proc.civ., s-au atribuit direct în proprietate pârâtei-reclamante B. M. G. următoarele bunuri:

total valoare bunuri atribuite pârâtei-reclamante: 43.421 lei (39.900 lei + 3.521 lei).

2. S-au atribuit direct în proprietate reclamantului P. O. următoarele bunuri mobile:

S-a constatat că la imobilul situat în Bârlad, ., pârâta-reclamantă are un drept de creanță în valoare de 1.700 lei, constând în montarea la acest imobil a două ferestre, a unei uși de la . a unei uși la baie, confecționate din tâmplărie PVC cu geam termopan.

Pentru constituirea și atribuirea loturilor, au fost avute în vedere prevederile art. 6739 Cod. proc. civ. și art. 676 alin.1 din Codul civil, cu precădere s-a avut în vedere faptul că, după divorț, pârâta-reclamantă a rămas să locuiască împreună cu fiica minoră a părților în imobilul din Bârlad, ., în timp ce reclamantul locuiește în locuința surorii lui din Bârlad. Cu privire la bunurile mobile, a fost avută în vedere opțiunea exprimată de pârâta-reclamantă de a i se atribui unele bunuri mobile.

Pentru compensarea valorică a loturilor, potrivit art. 676 alin.2 lit. a din Codul civil, pârâta-reclamanta B. M. G. a fost obligată să plătească reclamantului P. O. suma de 22.309,35 lei, reprezentând sultă.

Pentru stabilirea sultei, din suma de 43.421 lei, reprezentând valoarea totală a bunurilor atribuite pârâtei-reclamante a fost scăzută suma de 1.700 lei, reprezentând c/valoarea dreptului ei de creanță.

Reclamantul P. O. a efectuat în proces cheltuieli de judecată în sumă totală de 4.592,60 lei (1.884 lei taxă judiciară de timbru; 5 lei timbru judiciar; 1.203,60 lei indemnizație expert G. V.; 1.500 onorariu avocat, plătit conform chitanțelor depuse la dosar). Din totalul taxei judiciare de timbru de 1.884 lei, plătită de reclamant, se justifică suma de 1.477,66 lei, proporțional admiterii pretențiilor reclamantului, astfel: 1.294,11 lei (3% din valoarea masei bunurilor) + 183,55 lei (3% din valoarea masei bunurilor).

Pârâta-reclamantă B. M. G. a efectuat în proces cheltuieli de judecată în sumă totală de 2.811 lei (806 lei taxă judiciară de timbru; 5 lei timbru judiciar; 2.000 lei onorariu avocat, plătit conform chitanțelor depuse la dosar). Din totalul taxei judiciare de timbru de 806 lei, plătită de pârâta-reclamantă, se justifică suma de 147 lei, proporțional valorii pretențiilor admise ale pârâtei-reclamante.

Deoarece pretențiile părților au fost admise în parte, potrivit art. 274 alin.1 și art. 276 Cod.proc.civ., s-a dispus compensarea cheltuielile de judecată în sumă de 4.186,26 lei, efectuate justificat de reclamant, cu cheltuielile de judecată în sumă de 2.152 lei, efectuate justificat de pârâta-reclamantă, urmând ca pârâta-reclamantă B. M. G. și plătească reclamantului P. O. cota de 45 % din cheltuielile de judecată rămase după compensare, adică să-i plătească suma de 915,42 lei (4.186,26 lei - 2.152 lei = 2.034,26 lei; 2.034,26 lei x 45% = 915,42 lei).

Potrivit art. 673 pct. 10 alin.4 Cod.proc.civ., s-a stabilit părților, ca termen pentru plata sultei și a cheltuielilor de judecată, un termen de până la 6 luni, urmând a se calcula începând cu data rămânerii irevocabile a sentinței.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs B. M. și P. O., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:

B. M. G. a formulat recurs impotriva Sentinței Civile nr 676 din 8 martie 2012 a Judecătoriei Bârlad.

Motivele de recurs se refera la netemeinicia sentinței pronunțate si anume:

Aprecierea instanței de fond ca reclamantul-parat P. O. ar fi dovedit o cota de contribuție mai mare decât parata-reclamanta B. M. G.,la dobândirea bunurilor comune ,este incorecta.

Concluzia la care a ajuns instanța de fond ca reclamantul-parat are o contribuție la dobândirea bunurilor comune de 55% iar parata-reclamanta de numai 45% se intemeiaza pe o apreciere trunchiata a probelor administrate in cauza.

Instanta, desi prezintă pe larg in considerentele hotărârii toate probele administrate in cauza, analizand pe rand fiecare declarație de martori si fiecare inscris depus la dosar,in momentul in care isi exprima poziția fata de cota de contribuție a pârtilor,ignora cu desăvârșire probele administrate la propunerea paratei-reclamante si anume: inscrisurile depuse de aceasta,precum si declarațiile martorelor Parnica D. si A. M..

Instanța de fond a pus temei doar pe situația de fapt rezultata din carnetele de munca depuse la Dosar si din declarațiile martorilor V. G. si S. D., facand referire doar la faptul ca reclamantul-parat este cel care ar fi avut bani strânși inainte de casatorie,pe care i-a investit in cumpărarea casei,ca acesta ar fi fost angajat continuu in munca in perioada 1990-2003 si a lucrat ca construcția casei,acesta fiind de meserie zidar.

In opinia instantei, contributia paratei-reclamante la dobândirea bunurilor comune se limitează doar la munca sa in gospodărie si la faptul ca a născut minora rezultata din căsătoria pârtilor.

Considera ca o asemenea apreciere,raportat tuturor probelor administrate in cauza este nelegala si tendențioasa.

Din analiza ansamblului probator administrat in cauza, rezulta ca parata-reclamanta are o cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune,cel puțin egala cu a reclamantului-parat.

Astfel, din declarația martorei Parnica D.,rezulta ca imobilul situat in Barlad,. jud V.,a fost achiziționat de parti chiar de la socrii acesteia,cu plata prețului in 2 transe,banii fiind dati pârtilor de părinților paratei-reclamante. Insasi reclamantul-parat a recunoscut la interogator ca prețul a fost plătit in 2 rate,asa cum a indicat si martora,iar pentru plata acestuia,tatal paratei-reclamante s-a imprumutat de bani,achitand o parte din pret in produse animaliere,luate chiar de martora de la stana acestuia.

Daca reclamantul-parat ar fi avut banii strânși inca inainte de căsătorie ,nu ar fi fost nevoie ca prețul sa fie plătit in mai multe transe asa cum s-a dovedit in urma probelor administrate in cauza.

Chiar daca acesta a lucrat,in perioada anterioara casatoriei, nu a putut dovedi cu nici o proba certa ca ar fi strâns vreo suma de bani,economisind-o . sau in alta modalitate.

Simpla afirmație a reclamantului-parat in acest sens a fost preluata si de instanța fara nici o justificare.

In acest sens,relevante erau declarațiile martorei Parnica D.,martora ce a participat efectiv la convenția de vânzare a imobilului dar si la plata prețului dand declarații detaliate despre aceste aspecte. Declarația acestei martore se coroborează si cu declarația data de martora A. M. ce confirma aceleași situații de fapt. Din aceste probe rezulta ca desi imobilul a fost cumpărat . care parata -reclamanta nu avea loc de munca,acesta a fost dobândit si prin contribuția sa,ca urmare a ajutorului primit din partea părinților sai.

Tot din declarațiile acestor martori a rezultat ca dupa cumpărarea imobilului,acesta a fost imbunatatit,iar pe perioada efectuării noilor construcții parata-reclamanta a muncit alături de reclamantul-parat implicandu-se chiar cu munca fizica la construcția casei.

La construcția casei,partile au fost ajutate financiar,dar si cu materiale,de tatăl paratei-reclamante,B. G.,care aducea cu caruta diverse materiale de construcții si a plătit oamenii avuți la munca. Tot la construcția casei,parata-reclamanta a fost ajutata de fratele ei,cu mana de lucru la construcția beciului,asta in ciuda faptului ca reclamantul-parat este de meserie zidar.

Din declarațiile acelorași martori,a rezultat ca lucrarea de instalare a gazului metan la imobil a fost efectuata cu contribuția financiara a tatălui paratei-reclamante. Desi facturile pentru aceasta lucrare sunt pe numele reclamantului-parat,aceasta imbunatatire a fost efectuata in anul 2004,cand P. O. nu mai realiza venituri constante,iar partile,fara un ajutor financiar din partea tatălui paratei-reclamante,nu ar fi putut-o efectua.

In ceea ce privește veniturile aduse de parata-reclamanta in gospodăria . alt capitol esențial asupra căruia s-au administrat probatorii importante pe care instanța de fond le-a ignorat cu desăvârșire.

Chiar daca B. M. G. nu a lucrat cu carte de munca pana in 2006,ea a obținut venituri si le-a investit in gospodăria . in particular atat ca menajera dar si din munca depusa pentru ingrijirea mai multor copii,o parte fii ai sorei sale,o parte straini,pe care i-a ținut in gazda,facandu-le menajul,asigurandu-le hrana,fiind plătită pentru aceste servicii,atat de sora sa dar si de celelalte familii.

Tot din munca sa exclusiva,au fost montate la bucătărie usa si fereastra termopan,in anul 2009,lucrarea fiind plătită direct de sora paratei-reclamante,U. D.,ca răsplata pentru munca depusa de parata-reclamanta la imobilul proprietatea ei,cat a fost plecata in străinătate.

Aceste venituri au fost devedite cu martorii audiați in cauza, însă instanța nu a luat in considerare decât acele venituri rezultate din cartea de munca,netinand cont ca intre soti dovada veniturilor si a bunurilor dobândite poate fi făcuta prin orice mijloc de proba.

Un alt aspect care nu a fost luat in considerare de instanța de fond la stabilirea cotei de contribuție este si faptul ca parata-reclamanta a fost aceea care a cumpărat si a plătit cea mai mare parte a bunurilor mobile supuse partajării. La dosar exista o . de facturi si chitanțe in acest sens,enumerate de instanța in motivarea Sentintei,carora insa,nu le-a acordat nici o eficienta juridica.

La acestea se adaugă si faptul deja reținut de instanța ca tatăl paratei-reclamante,B. G. a cumpărat si a plătit pentru parti mai multe bunuri mobile,ce fac parte din masa comunității de bunuri.

Totodată,instanța nu amintește absolut nimic de faptul ca parata-reclamanta primea alimente de la părinții sai de la tara,iar prin munca pe care aceasta o desfășura la tara,asigura hrana familiei din toate punctele de vedere.

F. de aceste aspecte,apreciaza ca implicarea paratei-reclamante la dobândirea bunurilor comune nu se limitează doar la nașterea copilului rezultat din casatorie,si la munca in gospodărie a acesteia,ci la cu totul mult mai multe aspecte,dezvoltate pe larg in cursul cercetării judecătorești.

D. veniturile din cartea de munca nu pot face singure dovada contribuției la dobândirea bunurilor comune,ci ele trebuiesc coroborate si cu celelalte probe,ce au fost admise si administrate in cauza,probele neavand prin ele insele o valoare de sine statatoare,ele urmând a fi coroborate unele cu celelalte.

Totodată, in stanța de fond nu a luat in considerare nici faptul ca reclamantul-parat consuma alcool,iar mare parte din salar se ducea pe alimentarea acestui viciu,dar nici indiferenta sa pentru dobândirea bunurilor comune.

F. de aceste aspecte, apreciază ca se putea stabili ca părțile au cote de contribuție egale la dobândirea bunurilor comune.

Solicită admiterea recursului si modificarea sentinței sub aspectul cotei de contribuție a pârtilor la dobândirea bunurilor comune.

In drept invoca disp art 304 indice l c pr civ si următoarele.

P. O. a declarat recurs cu privire la sentința civila nr. 676 din 8 martie 2012 a Judecătoriei Bârlad, pentru următoarele considerente:

1- In mod greșit instanța a acordat numai cota de 55% pentru recurent.

A solicitat la fond cota de contribuție de 70% si din intreg probatoriul administrat a dovedit o cotă de contribuție majorată.

Susține că anterior căsătoriei a avut o suma de bani de 2 milioane lei cu care a cumpărat imobilul pe care l-a adus in stadiul din prezent, având în vedere că la cumpărare, imobilul nu era locuibil. Arată că intimata a fost angajata in perioade scurte si atunci a lucrat cu jumătate de norma, o perioada de 10 ani neavind loc de munca si nici un venit.

În schimb, recurentul a avut contract de munca continuu din anul 1990 si pina in anul 2003, sens în care a depus la dosar cartea de muncă.

De asemenea, susține că în afara programului de munca a muncit suplimentar, fiind zidar, si a adus venituri în plus în casă.

Lucrările de construcție si îmbunătățiri la casa cumpărata de parti in timpul căsătoriei au fost executate de recurent prin munca sa proprie.

Pentru aceste considerente, apreciază că cota stabilită de instanța nu este echitabila.si conforma cu probatoriul administrat in cauza

2- Instanta de fond nu a cuprins in masa bunurilor o valoare foarte mare si anume folosința terenului.

Menționează că din actul autentic reiese că partile au cumpărat construcția dar si dreptul de folosința asupra suprafeței de teren de 150 m. p. A incercat in condițiile legii sa obțina titlul de proprietate pentru teren, dar intimata a refuzat acest lucru. A incercat si dupa pronunțarea sentinței dar in lipsa voinței manifestata de intimată nu se poate elibera titlul de proprietate.

Consideră că instanța nu poate atribui gratis folosința acestui teren numai intimatei. Dreptul de folosința nu este gratuit; el face parte din masa bunurilor comune, trebuie evaluat si valorificat in cadrul acțiunii de partaj.

In caz contrar intimata urmează a se îmbogați nemeritat, iar dupa raminerea definitiva si irevocabila a sentinței urma să obțină titlul de proprietate in exclusivitate ceea ce nu ar fi fost echitabil. Instanța de fond a atribuit casa de locuit intimatei si i-a dăruit folosința terenului, fara ca el sa primeasca cota de contribuție ce i se cuvenea la dobândirea acesteia.

Apreciază că se impune a fi efectuata o expertiza pentru evaluarea folosinței terenului din curtea casei.

3- In privința bunurilor mobile, susține că acestea au fost cumparate in ultimii ani, dar expertul a făcut o evaluare incorecta, diminuind valoarea acestora apreciind un grad de uzura nereal.

Gradul de uzura a determinat o subevaluare a bunurilor, care in realitate sunt aproape noi.

Nu s-a formulat întâmpinare.

Din actele si lucrarile dosarului, instanta de control judiciar retine urmatoarele:

Recurentii B. M. G. si P. O. au criticat sentinta civila nr. 676/08-03-2012 a Judecatoriei Barlad sub aspectul stabilirii cotelor de contributie la dobandirea bunurilor comune.

Instanta de control judiciar, analizand probele administrate la fond raportat la motivele de recurs prevazute de art. 304 si art. 304 ind. 1 C.p.c., apreciaza ca acest motiv de recurs este neintemeiat.

Se constata din actele dosarului de fond ca prima instnta a administrat un probatoriu complex, a analizat fiecare proba utilizata de parti (martori, inscrisuri) si a stabilit corect cotele de contributie.

La baza stabilirii cotelor de contributie, prima instanta a avut in vedere, in special, imprejurarea ca recurentul – reclamant P. O. a fost cel care a avut loc de munca continuu in aproape toata perioada casatoriei, exceptand perioadele in care a beneficiat de ajutor de somaj.

In plus, cum corect a retinut instanta de fond, recurentul P. O., avand meseria de zidar, a prestat aceasta activitate si dupa orele de program, obtinand venituri.

Insa, nu poate fi neglijata nici contributia recurentei B. M. G. la dobandirea bunurilor in timpul casatoriei. Aceasta a fost incadrata in munca perioade mai mici decat P. O., a beneficiat de indemnizatie de somaj, insa trebuie mentionat faptul ca aceasta a crescut copilul rezultat din casatoria partilor si a prestat munca in gospodaria .="Style15"> Declaratiile martorilor au fost pe larg analizate de prima instanta, la fel si inscrisurile ce atesta dobandirea bunurilor comune. Prima instanta, la stabilirea cotelor, a avut in vedere si faptul ca P. O. a investit la cumpararea casei si o suma de bani stransa anterior incheierii casatoriei, precum si faptul ca tatal si sora recurentei B. M. G. i-au ajutat pe cei doi soti la achizitionarea unor bunuri.

Faptul ca B. M. G. a cumparat si platit cea mai mare parte din bunuri nu este de natura a conduce la concluzia ca are o cota mai mare de contributie, in conditiile in care aceasta nu a lucrat continuu in timpul casatoriei si nici nu a facut dovada dobandirii de venituri din alta sursa.

In ceea ce priveste motivul de recurs formulat de P. O. referitor la evaluarea bunurilor mobile, instanta de control judiciar apreciaza ca este neintemeiat. Raportat la probele dosarului, instanta de control judiciar retine ca bunurile mobile au fost corect evaluate, tinandu-se cont de gradul de uzura, calitatea si preturile practicate. F. de acestea, nu se poate constata ca expertul a subevaluat bunurile.

Referitor la motivul de recurs formulat de P. O. ce vizeaza terenul aferent contructiei se constata ca, ulterior pronuntarii sentintei civile nr. 676/08-03-2012, s-a emis Ordinul Prefectului Jud. V. nr. 106/18-04-2013 prin care terenul in suprafata de 150 m.p. atribuit in folosinta pe durata existentei constructiei, situat in Barlad, ., jud. V., trece in proprietatea privata a numitilor P. O. si B. M. G..

La data pronuntarii sentintei civile nr. 676/08-03-2012, neexistand acest inscris cu privire la dobandirea drepului de proprietate, prima instanta nu a putut hotari asupra acestui teren, limitandu-se doar la imobilul contructie amplasat pe aceasta suprafata.

In plus, nu s-a administrat o expertiza in cauza cu privire la evaluarea acestui teren, acesta nefiind bun comun la data administrarii probatoriului. Este necesar a fi administrat o expertiza efectuata de un expert specializat in evaluari terenuri, care sa procedeze la stabilirea valorii actuale de circulatie.

D. urmare, in temeiul art. 312 alin. 1 C.p.c., instanta va respinge recursul formulat de B. M. G..

In temeiul art. 312 alin. 3 si alin. 4 C.p.c., instanta va admite recursul formulat de P. O. impotriva sentintei civile nr. 676/08-03-2012, o va casa si va retine cauza spre rejudecare, fiind necesara administrarea de probe noi.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurenta B. M. – G. impotriva sentintei civile nr. 676/08-03-2012 pronuntata de Judecatoria Barlad in dosarul nr._ .

Admite recursul formulat de recurentul P. O. impotriva sentintei civile nr. 676/08-03-2012 pronuntata de Judecatoria Barlad in dosarul nr._, pe care o casează în tot.

Reține cauza spre rejudecare și fixează termen la data de 25-06-2013.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica din 28-05-2013.

Pentru Președinte,

C.-S. A. - transferat la Tribunalul C. - Președinte S. D. E.

Judecător,

P. C. D.

Judecător,

E. R. I.

Grefier,

R. A.

Red/ tehn: A.C.-S./18.06.2013

2 ex./18.06.2013

Judecătoria Bârlad: Judecător T. I..

← Situaţie juridică minor. Sentința nr. 1212/2013. Tribunalul...		Pensie întreţinere. Decizia nr. 111/2013. Tribunalul VASLUI →

Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 757/2013. Tribunalul VASLUI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 757/2013. Tribunalul VASLUI